Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)

1962-04-30 / nr. 102

___________ Lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale Cuvîntul tovarăşului Gheorghe Apostol (Urmare din pag. 3-a) de creştere rapidă a producţiei agricole, în vederea aprovizionării industriei cu materii prime şi a populaţiei cu produse agro-alimen­­tare. Colectiviştii, mecanizatorii, specialiştii şi oamenii de ştiinţă, toţi lucrătorii din agricultură, vor simţi mai îndeaproape sprijinul şi Îndrumările competente ale noilor organe de conducere agricole, ale Consiliului Superior al Agricultu­rii şi Consiliilor agricole regionale şi raionale. Experienţa acumulată de Parti­dul Muncitoresc Român în proce­sul de transformare socialistă a agriculturii, confirmă justeţea te­zelor general valabile ale învă­ţăturii marxist-leniniste şi tot­odată constituie o contribuţie , îmbogăţirea tezaurului teoretic şi practic al marii comunităţi a ţă­rilor socialiste, al mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţiona­le.La elaborarea tuturor măsurilor importante, îndreptate spre apli­carea consecventă, creatoare, a politicii partidului de transforma­re socialistă a agriculturii, un a­­port de seamă a adus, în fruntea Comitetului nostru Central, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej care preocupat de asigurarea unui vii­tor de bunăstare şi fericire între­gului popor, a manifestat şi ma­nifestă o necontenită grijă şi faţă de ţărănime, de problemele ei de muncă şi de viaţă, de întărirea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti — baza de neclintit a orînduirii noastre socialiste. , Tovarăşi, . In cele ce urmează aş vrea să mă refer la unul din factorii esen­ţiali ai procesului colectivizării şi ai dezvoltării continue în viitor a agriculturii noastre socialiste, şi anume la crearea şi întărirea bazei tehnico-materiale a agricul­turii. Plenara din 3—5 Martie 1949 a Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Romîn a subliniat că pîrghia principală a dezvoltării întregii economii pe calea socialis­mului, deci şi a transformării socia­liste a agriculturii, este industriali­zarea socialistă a ţării, întărirea in­dustriei grele. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a înfăţişat un tablou deosebit de convingător cu privire la moş­tenirea pe care a lăsat-o regimul burghezo-moşieresc în agricultură, ca de altfel şi în alte ramuri ale economiei naţionale. Romînia, pe care burghezia şi moşierimea le plăcea s-o numească „eminamente agricolă“, nu poseda, după statis­ticile din anul 1938, decît un plug la trei gospodării ţărăneşti şi o grapă la patru gospodării. Mai mult de o treime a ţărănimii nu avea nici o viţă de muncă. Cinis­mul fără margini al claselor ex­ploatatoare consta în aceea că, pe măsură ce înăspreau exploatarea şi jefuirea ţărănimii, ruinau agri­­cultura, o condamnau înapoierii, dădeau vina pentru această stare mizerabilă pe aşa-zisa „incapaci­tate“ a poporului nostru de a se adapta tehnicii industriale. După răsturnarea de la putere a burgheziei şi moşierimii, sub conducerea partidului, muncitorii, inginerii, tehnicienii, cadrele de conducere din industrie ridicate din rîndurile clasei muncitoare, au făcut însă dovada materială a ta­lentului şi capacităţii lor de a gos­podări fabricile şi uzinele — fără burghezie şi mai bine decît bur­ghezia — a perseverenţei şi abne­gaţiei în lupta pentru realizarea politicii de industrializare socia­listă a ţării — factor principal al asigurării progresului tuturor ra­murilor economiei, inclusiv agri­culturii. Pentru industrializarea ţării au fost investite în ultimii 11 ani peste 104 miliarde lei, din care 7,5 miliarde în industria constructoare de maşini. Aşa cum aţi auzit din expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, producţia industrială a fost în anul 1961 de aproape 5 ori şi ju­mătate mai mare decît în anul 1949. In anul 1961 producţia indus­triei constructoare de maşini, a energiei electrice şi a materialelor de construcţii a fost de peste 12 ori mai mare decît în anul 1938, iar a industriei chimice de peste 14 ori. Comparativ cu anul 1938 produc­ţia pe cap de locuitor a fost in anul 1961 de circa 59 kg fontă faţă de 8,5 kg, de peste 114 kg de oţel faţă de 18,2 kg, iar la energia electrică de circa 465 kWh faţă de 72,4 kWh. Trăinicia şi puterea industriei noastre este dovedită şi de faptul că ritmul anual de creştere a pro­ducţiei globale realizat de întreprin­derile constructoare de maşini din Ministerul Metalurgiei şi Construc­ţiilor de Maşini în perioada 1960— 1962 creează premisa ca spre sfîr­­şitul anului 1963 — începutul anu­lui 1964 să se atingă nivelul pre­văzut pentru anul 1965 în directi­vele Congresului al IlI-lea pentru întreaga ramură. La unele produse importante ale industriei constructoare de maşini planul pe anul 1962 prevede reali­zarea unor cantităţi apropiate sau chiar peste nivelul anului 1965 şi anume : la maşinile unelte pentru aşchierea metalelor 80 la sută, la tractoare 86 la sută, la vagoane de marfă 100 la sută, la instalaţii de foraj 104 la sută. In etapa de transformare socia­listă a agriculturii, în faţa indus­triei constructoare de maşini a stat ca o sarcină principală înzestrarea acesteia cu tractoare şi maşini agri­cole moderne. Sunt binecunoscute de către ţărănimea muncitoare trac­toarele fabricate de către uzinele din Braşov, combinele produse de „Semănătoarea“ din Bucureşti, pre­cum şi celelalte maşini agricole realizate la Bocşa, „Tehnometal“ — Timişoara, „Magheru“ — To­­pleţ, „7 Noiembrie“ Craiova etc. Pe ogoarele ţării noastre lucrează acum 45 mii de tractoare fizice, peste 25 mii combine pentru păioa­­se, 50 de mii de semănători meca­nice şi alte maşini agricole. Gradul de mecanizare a principalelor lu­crări în gospodăriile colective a crescut neîncetat, ajungînd să fie în anul trecut de peste 90 la sută, la arat şi la semănatul cerealelor,­ de 70 la sută la recoltatul acestora şi de 76 la sută la semănatul po­rumbului; în G.A.S.-uri aceste lu­crări sunt mecanizate aproape în în­tregime. Partidul şi guvernul au dat o mare atenţie formării cadrelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, capabili să organizeze şi să condu­că cu pricepere procesul de produc­ţie în întreprinderile constructoare de maşini agricole. Numeroase cadre din industrie — şi îndeosebi din uzinele constructoare de maşini — au trecut în decursul procesului de transformare socialistă a agri­culturii în S.M.T.-uri, G.A.S.-uri şi centre mecanice, pentru întărirea tehnică şi organizatorică a aces­tora, în vederea îndeplinirii sarci­nilor mari ce le reveneau. Tovarăşi, Ca urmare a sarcinilor sporite care se pun în domeniul mecaniză­rii agriculturii, Ministerul Metalur­giei şi Construcţiilor de Maşini şi întreprinderile sale specializate tre­buie să aibă mereu în atenţia lor modernizarea şi perfecţionarea pro­ducţiei de maşini în vederea îm­bunătăţirii continue a caracteristi­cilor constructive şi funcţionale ale acestora, pentru ridicarea producti­vităţii şi calităţii lucrărilor mecani­zate în agricultură. Conducătorii întreprinderilor con­structoare de tractoare şi maşini agricole trebuie să asigure condiţii pentru ridicarea continuă a nivelu­lui tehnic al producţiei şi aplicarea celor mai noi procedee tehnologice. Este necesar să fie întărit contro­lul tehnic de calitate de-a lungul întregului proces tehnologic, pentru înlăturarea deficienţelor pe care le mai au unele maşini şi care produc greutăţi în timpul campaniilor agri­cole. Specialiştii Consiliului Supe­rior al Agriculturii, care vor recep­ţiona maşinile la locul de produc­ţie, au datoria să-şi mărească exi­genţa, să respingă acele produse care nu corespund prescripţiilor de calitate. Constructorii de maşini trebuie să urmărească permanent, împreună cu specialiştii din agri­cultură, comportarea maşinilor în exploatare şi să ia măsuri de îmbu­nătăţire a caracteristicilor tehnice şi de ridicare continuă a siguranţei în exploatare. Consiliul Superior al Agriculturii trebuie să stabilească din timp ne­voile reale de piese de schimb necesare întreţinerii parcului de maşini, care prezintă un volum însemnat în producţia uzinelor con­structoare de maşini. Aceasta va evita încărcarea nejustificată a uzi­nelor cu piese de schimb şi crearea de stocuri supranormative în bazele de aprovizionare ale agriculturii, aşa cum se mai întîmplă astăzi. De asemenea, o preocupare a colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din uzinele de trac­toare şi maşini agricole va tre­bui să fie şi pe viitor reducerea continuă a preţului de cost. Asigurarea coordonării unitare a­ activităţii ştiinţifice şi tehnice de perfecţionare continuă a ma­şinilor şi tractoarelor cere o strînsă colaborare între organele de specialitate ale Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini şi ale Consiliului Superior al Agriculturii. Măsurile stabilite de recenta Plenară a C.C. al P.M.R. permit ca, paralel cu dezvoltarea parcu­lui de maşini şi tractoare, cu do­tarea S.M.T.-urilor şi G.A.S.-urilor cu noi utilaje mecanizate, să se asigure formarea cadrelor necesa­re întreţinerii şi folosirii cu ran­dament maxim a acestei mari avuţii a agriculturii socialiste. Prezintă o deosebită importanţă indicaţia cuprinsă în expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej cu privire la nivelul înalt de calificare pe care trebuie să-l aibă mecanizatorii din agricultură, că­rora le revine îndatorirea de a cunoaşte caracteristicile tehnice, modul de funcţionare a tractoare­lor, motoarelor, maşinilor şi in­stalaţiilor agricole, de a face în­grijirile tehnice şi executa toate categoriile de reparaţii, de a învă­ţa să execute cu ajutorul maşini­lor toate lucrările mecanizate. Aceasta cere conducătorilor G.A.S. şi S.M.T. să ia măsuri or­ganizatorice temeinice pentru asi­gurarea ridicării nivelului de pre­gătire tehnică a mecanizatorilor, de aceasta depinzînd buna utili­zare şi îngrijire a parcului de maşini agricole şi tractoare, pre­lungirea duratei de funcţionare, sporirea randamentului lor. Trăim, tovarăşi, zile istorice, înălţătoare. Victoria obţinută prin încheierea colectivizării agri­culturii ne apropie şi mai mult de obiectivul trasat de Congresul al IlI-lea al partidului nostru: desă­­vîrşirea construcţiei socialiste şi trecerea treptată spre comunism. Hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. şi ale sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale vor da un nou avînt luptei poporului nos­tru pentru întărirea puterii econo­mice a patriei, pentru înflorirea industriei, agriculturii şi culturii socialiste, sporind contribuţia Re­publicii Populare Române la cauza întăririi­ forţei şi coeziunii marii comunităţi a ţărilor socialiste, la victoria cauzei păcii în lumea în­treagă. (Cuvîntarea a fost subli­niată prin puternice aplauze). Transformăm dealurile neproductive în grădini înfloritoare (Urmare din pas­­.) golurile vor fi completate în în­tregime. O atenţie deosebită vom acorda extinderii soiurilor pentru struguri de masă. In ce priveşte redarea de noi terenuri agriculturii, noi nu ne vom opri aici. In următorii 3 ani vom planta încă circa 25 ha cu pomi şi viţă de vie, contribuind în felul acesta la realizarea celor 300.000 hectare cu livezi şi a unei producţii de cel puţin 1.400.000 tone struguri, cît este prevăzut să se obţină pe ţară pînă în 1965. DIDINA TUDORAN tehniciană GHEORGHE OPRIŞAN brigadier viti-pomicol G.A.C. Veseuş, raionul Tîrnăveni In raionul Gheorghieni Ziua deschiderii sesiunii Marii Adunări Naţionale a găsit satele raionului Gheorghieni îmbrăcate în straie de sărbătoare, iar ogoa­rele înfrăţite, înţesate de oameni. Lucrările acestei sesiuni de im­portanţă istorică pentru poporul nostru muncitor sînt urmărite cu deosebit interes de oamenii muncii de pe cuprinsul raionului. La fi­latura de in din Gheorghieni, de pildă, în cadrul unei şedinţe ful­ger, tovarăşul Opra Ioan, secreta­rul organizaţiei de partid, a vor­bit despre marea însemnătate a acestei sesiuni. Cu acest prilej, muncitorii întreprinderii s-au an­gajat să realizeze planul anual cu 15 zile înainte de termen şi să dea 170 tone fire peste plan. De asemenea, ei s-au angajat ca prin reducerea preţului de cost să realizeze o economie de 250.000 lei şi un beneficiu peste plan în valoare de 280.000 lei. La gospodăria agricolă colecti­vă din Gheorghieni Raportul tova­răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost primit cu mare însufleţire. Colectiviştii de aici sînt fruntaşi pe raion în muncile agricole de primăvară. Cu acest prilej, Ne­­methi Iosif, Gergely Ioan, Kari Petru, Pongrác András, Benedek Ignác şi alţi colectivişti s-au an­gajat ca în cel mai scurt timp să termine muncile agricole de pri­măvară. Mecanizatorii de la S.M.T. Lă­­zarea, de asemenea, s-au angajat să depună eforturi sporite pentru executarea lucrărilor agricole la un înalt nivel agrotehnic şi prin aceasta să obţină pe terenurile lucrate de ei o producţie medie cu 10—15 la sută mai mare decât cea realizată anul trecut. STEAUA ROȘIE „Poporul romîn sărbătoreşte o victorie măreaţă“ Presa de peste hotare despre sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale a R. P. Române UNIUNEA SOVIETICA MOSCOVA (Agerpres). — Pre­sa sovietică acordă o deosebită atenţie sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Populare Române. Ziarele publică largi extrase din raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ediţia din seara zilei de 27 a­­prilie a ziarului „IZVESTIA“ a publicat un amplu reportaj, ilus­trat cu fotografii, semnat de co­respondenţii speciali din Bucu­reşti, Grebnev şi Paniev intitulat „O zi însemnată a Romîniei popu­lare“. Autorii reportajului înfăţi­şează cititorilor, în cuvinte pline de căldură, viaţa nouă a ţărăni­mii din R. P. Romînă. „întreaga istorie contemporană a Romîniei —­ scrie „IZVESTIA“ — este un tablou viu al uriaşelor victorii ale socialismului. Ziarul „PRAVDA“ din 28 apri­lie publică, sub titlul „Poporul ro­mân sărbătoreşte o victorie mă­reaţă“, o relatare a şedinţei de deschidere a sesiunii Marii Adu­nări Naţionale, şi principalele probleme ridicate în raportul pre­zentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Pravda“ subliniază succesele obţinute de R. P. Română în dez­voltarea economiei naţionale pre­cum şi sarcinile care stau în faţa agriculturii noastre socialiste. De asemenea este reliefată politica externă de pace a R. P. Română, contribuţia sa la întărirea conti­nuă a lagărului socialist. Alte ziare sovietice ca „SEL­­SKAIA JIZN“, „MOSKOVSKAIA PRAVDA“ etc., publică relatările agenţiei TASS despre deschiderea sesiunii Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. R. S. CEHOSLOVACĂ PRAGA (Agerpres). — Sub tit­lul „Discursul tovarăşului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej. Socialismul a învins şi la sate. Şedinţa extraor­dinară a Marii Adunări Naţionale rezolvă problemele actuale ale a­­griculturii“, ziarul „RUDE PRA­­VO“ publică o corespondenţă din Bucureşti în care citează o serie de date comparative din raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej cu privire la situaţia agricul­turii în România în perioada re­gimului burghezo-moşieresc şi as­tăzi, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, „Trybuna Ludu“ scoate în relief partea din raport consacra­tă situaţiei internaţionale. R. P. UNGARĂ BUDAPESTA (Agerpres). — Ziarele „NÉPSZABADSAG“ şi „NÉPSZAVA“ subliniază în ştiii­­le publicate despre sesiunea extra­ordinară a M.A.N. că în oraşele şi satele României, socialismul a învins definitiv. „Népszava“ ci­tează o serie de cifre din raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej cu privire la dezvoltarea in­dustrială a României, la îndepli­nirea cu succes a sarcinilor trasa­te de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R., precum şi sarcinile de vii­tor care stau în faţa lucrătorilor din agricultura R. P. Române. R. P. BULGARIA SOFIA (Agerpres). „ Ziarele bulgare „RABOTNICESKO DE­ 1.0“, „OTECESTVEN FRONT“, „TRUD“, „ZEMEDELSKO ZNA­­ME“, „NARODNA ARMIA“ pu­blică informaţii cu privire la des­chiderea sesiunii extraordinare a M.A.N., precum şi­­ample extrase din raportul prezentat de tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Poporul romîn, scrie „Rabotni­­cesko Delo“, se poate mîndri că prin încheierea colectivizării agri­culturii, prin munca sa creatoare işi aduce contribuţia la creşterea forţelor sistemului socialist mon­dial“. R. D. GERMANĂ BERLIN (Agerpres), — Sub titlurile „O mare consfătuire a poporului în România. A vorbit Gheorghe Gheorghiu-Dej. O nouă­­ etapă în agricultură“, ziarul­­ „NEUES DEUTSCHLAND“ reta­­s tează despre deschiderea sesiunii­­ extraordinare a Marii Adunări­i Naţionale a R. P. Române publi-­î cînd extrase din raportul tovară­ f ■şului Gheorghe Gheorghiu-Dej. In­­ legătură cu partea din raport re-­­ feritoare la situaţia internaţiona­lă, ziarul subliniază că R. P. Ro­mînă se pronunţă în mod ferm pentru încheierea tratatului de pace german, pentru transforma­rea Berlinului occidental într-un oraş liber demilitarizat. CUBA HAVANA (Agerpres). — Agen­ţia PRENSA LATINA a transmis o amplă corespondenţă a trimisu­lui său special la Bucureşti, Leo­nardo Acosta, în legătură cu lu­crările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. Ultra­modernul Pavilion al Expoziţiei Economiei Naţionale a R. P. Ro­mâne, construit de curînd, — ara­tă corespondentul — constituie un cadru ideal pentru măreţul eveni­ment. Redînd numeroase pasaje din Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cores­pondentul scoate în evidenţă suc­cesele obţinute în transformarea socialistă a agriculturii. „Această măreaţă victorie a socialismului înseamnă ■ înfrîngerea definitivă a celor care doresc să întoarcă tre­cutul de exploatare şi mizerie pentru ţărani“. Referindu-se la capitolul din raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej consacrat situaţiei internaţionale ,corespondentul cu­banez subliniază reafirmarea propunerii guvernului român cu privire la crearea unei zone a pă­cii în regiunea Balcanilor şi rele­vă poziţia ţării noastre de spri­jinire a mişcării de eliberare na­ţională. S. U. A. NEW YORK (Agerpres).­­ Zia­­rul „NEW YORK TIMES“ publică o corespondenţă a trimisului său special la Bucureşti, Paul Under­wood, despre lucrările sesiunii extraordinare a M.A.N. Printre altele corespondenţa se referă la faptul că în Raportul său, preşe­dintele Consiliului de Stat a ex­pus punctul de vedere al României în problemele actuale ale situaţiei internaţionale. ANGLIA LONDRA (Agerpres).­­ Sub titlul „România sărbătoreşte în­cheierea cu succes a colectivizării agriculturii“, ziarul „TIMES“ a publicat, sub semnătura trimisu­­lui său special la Bucureşti, o co­­respondenţă în care, după ce se referă la diferite aspecte legate de încheierea colectivizării şi re­­organizarea conducerii agricultu­­rii, remarcă faptul că in ţara noastră a fost dusă „o politică de socializare treptată la sate prin încurajarea întovărăşirilor ţărani­­lor“ şi mai tîrziu, „prin transfor­­marea acestora în gospodării a­­gricole colective mari“. ★ Agenţiile de presă occidentala au transmis numeroase ştiri ale trimişilor speciali la Bucureşti în legătură cu lucrările sesiunii ex­­traordinare a Marii Adunări Na­­ţionale.­­ Corespondentul special al agen­­ţiei REUTER, Ronald Farquhar, relevă că „primul secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a expus în Raportul său măsurile de reorganizare a conducerii agri­culturii ca urmare a încheierii colectivizării agriculturii în Ro­mânia în anul curent“. Agenţia Reuter relevă din raport pasajul în care se arată că prin reluarea experienţelor nucleare, Statele U­­nite poartă răspunderea unei noi intensificări atomice, şi faptul că reprezentanţii occidentali la Con­ferinţa de la Geneva ridică obsta­cole în cadrul discuţiilor cu privi­re la problemele fundamentale ale dezarmării. In relatarea sa, trimisul special al agenţiei UNITED PRESS IN­TERNATIONAL la Bucureşti menţionează poziţia României pe plan internaţional. Ziare franceze publică relatarea agenţiei FRANCE PRESS.E des­pre sesiunea extraordinară a Ma­rii Adunări Naţionale. R. P. POLONĂ VARŞOVIA (Agerpres).­­ „TRYBUNA LUDU“ şi alte ziare poloneze publică materiale cu pri­vire la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale. „Parlamentul român dezbate pro­blemele dezvoltării agriculturii“, este titlul sub care ziarul „Trybu­na Ludu“ relatează despre deschi­derea sesiunii extraordinare a M.A.N. Obiectivul stabilit de Con­gresul al IlI-lea al P.M.R. în do­meniul transformării socialiste a agriculturii — subliniază ziarul — a fost înfăptuit cu aproape pa­tru ani înainte de termen. Refe­­rindu-se la raportul prezentat de După ce s-a rotit în jur­ul Pămîntului timp de peste 3 zile Satelitul artificial sovietic „Cosmos-4" a aterizat cu succes într-un loc dinainte stabilit MOSCOVA 29 (Agerpres). *-* La 29 aprilie, la o comandă dată de pe Pămînt, satelitul artificial sovietic „Cosmos-4“ a aterizat cu succes într-un loc dinainte stabilit de pe terito­riul Uniunii Sovietice. In comunicatul TASS în legătură cu aceasta se spune : Satelitul artificial sovietic „Cosmos-4“, lansat la 26 aprilie 1962, s-a aflat pe orbită timp de peste trei zile şi a străbătut o distanţă de aproximativ două milioane kilometri. In tot cursul zborului, sistemele şi aparatele instalate pe bordul satelitu­lui pentru efectuarea de cercetări în spaţiul cosmic şi în păturile superioare ale atmosferei au funcţio­nat normal. In legătură cu încheierea programului de cer­cetări ştiinţifice, la o comandă de pe Pămînt sate­litul a aterizat cu succes în ziua de 29 aprilie în­­tr-un joc dinainte stabilit de pe teritoriul Uniunii Sovietice. Ca urmare a lansării satelitului „Cos­mos-4“ au fost obţinute date ştiinţifice care în mo­mentul de faţă sînt prelucrate şi studiate. Mari demonstraţii în Australia împotriva reluării de către S.U.A. a experienţelor nucleare CANBERRA 29 (Agerpres). — La 29 aprilie în oraşele Sydney şi Melbourne, cele mai mari cen­tre industriale din Australia, au avut loc demonstraţii de masă ale partizanilor păcii în semn de pro­test împotriva reluării de către Statele Unite a experienţelor nu­cleare în atmosferă pe insula Christmas. Mii de australieni, pornind din periferiile oraşului Sydney s-au îndreptat la 29 aprilie cu panouri şi pancarte spre centrul oraşului. „Să se pună capăt pentru tot­deauna experienţelor nucleare !“, „Cerem dezarmarea generală!“ *— aceste lozinci erau scrise pe pancartele purtate de participanţii la demonstraţia de masă a par­tizanilor păcii din Australia. De­monstraţia s-a încheiat printr-un uriaş miting. Vedere din orașul Kosice (R. S. Cehoslovacă) SPORT Juniorii noştri au cîştigat cel de­al 15-lea turneu U. E. F. A. R. P. Română — R.P.F. Iugoslavia 4-1 (3­­) Cea de-a 15-a ediţie a Turneului­­ internaţional de fotbal pentru ju­niori—U.E.F.A. s-a încheiat dumi­nică la Bucureşti cu un strălucit şi binemeritat succes al echipei R. P. Române. In finala competi­ţiei, disputată pe stadionul „23 Au­gust“ în prezenţa a peste 70.000 de spectatori, tinerii noştri fotba­lişti au repurtat o netă victorie: 4—1 (3—1) asupra echipei R. P. F. Iugoslavia. Selecționata de juniori a R. P. Romíné, mai ales în pri­ma repriză, a făcut ieri o verita­bilă demonstraţie de fotbal, afişînd o evidentă superioritate pe plan tehnic şi tactic. Echipa iugoslavă, care nu fusese învinsa pina acum, a luptat mult pentru a realiza un scor cît mai strîns, s-a apărat des­tul de bine, dar în cele din urmă n-a putut să reziste atacurilor im­petuoase ale echipei noastre. După încheierea jocului, delegatul U.E.F.A., K. Zimmermann (R. F. Germană), a înmînat căpitanului echipei române, Petescu, cupa ofe­­rită de Uniunea Europeană de Fot-­ bal Asociație. Meciul pentru locurile 3—4, între echipele R. S. Cehoslovace și Tur­­ciei s-a terminat, după prelungiri, cu un rezultat de egalitate: 1 — 1. Prin tragere la sorți, locul 3 a re­venit echipei R. S. Cehoslovace. j^rte 35 0­­ B*­u Rapid Tg. Mureş—C.S.O. Timi­şoara 1—0 (1—0). Meciul a dat loc unei dispute aprige, ambele echipe angrenîndu-se într-un joc confuz. Unicul punct a fost înscris de către Dulgheriu în minutul 25. A.S.M.D. Satu Mare-C.S.O. Mureşul Tg. Mureş 0—3 (0—0). Cele două puncte obţinute de mure­şeni sînt foarte preţioase pentru că îi menţine mai departe în lupta pentru primul loc în serie. ★ La polo pe apă echipa Mureşul a învins în cadrul primei etape a campionatului republican echipa Rapid Bucureşti cu 3—2. ★ Ieri la Tg. Mureş au avut loc numeroase întîlniri de handbal în 7. Iată rezultatele tehnice: C.S.O. Mureşul Tg. Mureş— C.S.M. Sibiu 9—11 (5—5). (Cu­pa Primăverii pentru echipe femi­nine). In cadrul campionatelor de calificare : C.S.Şc. „Harghita“ Tg. Mureş—A.S.T. Sighet (senioare) 19—2 în ambele întîlniri; C.S.O. Mureşul—C.S.Şc. Cluj (junioare) 7—2; C.S.Şc. „Harghita“ Tg. Mu­reş—C.S.Şc. Cluj (juniori) 17—16, după două prelungiri. P Redacţia şi administraţia Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 9. Tel. 26.88, 34.96. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg. Mureş, Comanda nr. 3034L

Next