Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)
1962-04-14 / nr. 88
2 CARNET CULTURAL Spectacol în premieră Eleva Şcolii medii „Bolyai Farkas" din Tg. Mureş (clasa a X-a B), au prezentat joi seara pe scena şcolii un frumos şi reuşit spectacol cu piesa „Maşenca“, de scriitorul sovietic Afinogenov. Regia spectacolului aparţine profesorului Kovács Levente. Rolurile principale au fost interpretate de elevii: Szép Ilona, Lakatos György, Váry Attila și Tittel Andor. PIESE PENTRU MUZEU Un colectiv de oa- meni de ştiinţă şi cuit . •tură din oraşul Reghin depune o frumoasă şi intensă activitate în , vederea deschiderii u . nui muzeu raional în localitate. In urma , muncii de colecţionare şi selecţionare a diferitelor obiecte aparţinând celor mai îndepărtate epoci, s-a reuşit să se strîngă un material faptic şi documentar foarte valoros. „Tezaurul de la Dedrad", uneltele cu care lucrau mai demult locuitorii din partea superioară a Mureşului, portul acestora, documente aparţinînd diferitelor bresle şi multe alte materiale valoroase vorbesc de la sine, arâtînd că pe aceste meleaguri a existat din cele mai vechi timpuri o bogată viaţă materială şi spirituală. Prin selecţionarea materialului faptic şi compartimentarea lui in mod riguros ştiinţific, cu ajutorul organelor locale şi a muzeului regional s-ar putea ca în cel mai scurt timp să se deschidă la Reghin unul din cele mai interesante muzee din regiunea noastră. Festivalul bienal de teatru Şi în raionul Reghin s-a încheiat faza raionalăa celui de-al III-lea Festival bienal de teatru „I. Caragiale“. La acest concurs au luat parte peste 80 de formaţii artistice de amatori săteşti şi sindicale, care au întrunit un număr de cca. 800 artişti amatori. Cele mai bune rezultate le-au obţinut fomaţiile de teatru de la I.L.E.F.O.R. ,Reghin cu piesa „Dragoste nu te pripi“ de Sütő András, cea a căminului cultural din Hodac cu piesa „A doua tinereţe“ de Dragoş Vicol, teatrul de păpuşi din comuna Breaza cu „Ursuleţii veseli“, precum şi recitatorii Florea Mariana (Botoş), Victor Felea şi Török Ibolya (Gorneşti), care se vor prezenta la faza regională a concursului. Conferinţe şi vizionări de filme La căminul cultural din comuna Riciu, raionul Luduş, se acordă o mare atenţie popularizări conferinţelor cu caracter agrozootehnic, politice şi ştiinţifice. In ultimele trei luni la acest cămin s-au ţinut 11 astfel de conferinţe, la care au participat aproape 2.500 de cetăţeni din comună. Cu prilejul rulării filmelor documentare cu caracter agrozootehnic se exrin conferinţe legate de întărirea economico-organizatorică a gospodăriei agricole colective din comună. (LORINŢ VASILE «. coresp.) Piese de teatru actuale Formaţia de teatru a căminului cultural din comuna Papiu Ilarian, raionul Luduş, oglindeşte prin piesele prezentate pe scena căminului cultural preocupările şi viaţa nouă din gospodăriile agricole colective. Numai în ultima perioadă formaţiile de teatru de aici au prezentat în comuna Papiu Ilarian, la Sînger și în satele învecinate, 5 piese, avînd o tematică legată de întărirea economică și organizatorică a gospodăriilor colective. Dintre aceste piese amintim „Paznicul stelelor“, „Neamurile“, „Aripă de rîndunică“, „Dragoste nu te pripi“. Interesante sînt şi serile de calcul cum au fost şi cele ţinute recent pe tema : „Cum putem obţine 5.000 kg porumb boabe la hectar“, sau „Ce rol are mecanizarea agriculturii“. (TRIFON IOAN — colectivist). Manifestări culturale pentru colectivişti ) In raionul Topliţa se desfăşoară o susfinuta activitate cultural-educativă în rîndul ţăranilor colectivişti. De curind, în satele Morăreni, Pietriş, Dumbrava şi Topliţa-Vale au avut loc schimburi de experienţă între căminele culturale de aici. Cu acest prilej au fost prezentate diferite piese de teatru legate de întărirea economico-organizatorică a G.A.C. precum şi alte programe educative. Tot cu prilejul acestui schimb de experienţă au fost prezentate diferite conferinţe cum ar fi: „Creşterea continuă a fondului obştesc, izvorul puterii economice a G.A.C. şi al sporirii veniturilor colectiviştilor", sau „Organizarea şi planificarea muncii în G.A.C". La Vătava, Rîpa de Jos şi Topliţa- Călimănel au avut loc interesante întîlniri ale colectiviştilor cu membrii brigăzilor ştiinţifice din Topliţa, care s-au deplasat aici pentru a da răspunsuri la întrebările puse de colectivişti. (IVAŞ ŞTEFAN — coresp.). „Festivalul cîntecului şi jocului“ In vederea asigurării unei vii activităţi şi în perioada de primăvară—vară, Casa regională a creaţiei populare a organizat pentru formaţiile cultural-artistice ale căminelor culturale din regiune un interesant „Festival al cîntecului şi jocului“. In raionul Reghin formaţiile artistice de dansuri, cor, solişti vocali şi instrumentişti etc., au şi început să prezinte primele spectacole în cadrul acestui festival. Concurs de recitări Recent, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş s-a ţinut faza intertatreprinderi a concursului de recitări (din cadrul „Festivalului bienal de teatru“), la care au participat 30 de recitatori din diferite întreprinderi şi instituţii tîrgumureşene. Pe primele locuri s-au situat tovarăşele Paraschiva Albu de la I.R.V.A., Gergely Maria de la T.R.C., Elena Cozma de la B.R.P.R., şi Hideg Olga de la I.R.I.C. Aceste tovarăşe vor participa şi la faza orăşenească a concursului, (TÖRÖK FERENCZ ~ coresp.T STEAUA ROȘIE Primăvara Zvîcneşte prin Inimă viaţa Şi mugurii crapă la soare; Departe, din zare, cu vuiet Sosesc — tăvălugă — tractoare * Pămîntul e moale ca vata Şi brazde se ţes ca pe stivă; Aici încolţeşte sămînţa Belşugului din colectivă. * îndemnul partidului parcă Şi-n lujerul firav adună Mai multă putere, să crească întinse ogoare-mpreună. ★ Prin galbene lanuri în leagăn Uşor, adieri vor pătrunde Asemenea brizelor mării Cînd apele tremură unde. Ascultă cum vuietul vine Şi mugurii crapă la soare: Săgeţile zorilor, iată, Improşcă sclipiri în tractoare. V. NIŢU Prezentări de cărţi Pentru un puternic sector zootehnic N-au trecut decît cîteva săptămîni de la măreţul eveniment — încheierea colectivizării agriculturii. In anii care urmează este necesar să ne concentrăm forţele în mod deosebit în direcţia dezvoltării creşterii animalelor, care este una din principalele ramuri ale agriculturii. In centrul preocupărilor va sta mărirea numărului şi a productivităţii vicilor de lapte, acoperirea completă a nevoilor de lînă ale industriei, creşterea numărului porcinelor şi altele. îndeplinirea acestor sarcini necesită în special mai multe cunoştinţe profesionale şi pricepere din partea celor care lucrează în ferme zootehnice. In această privinţă cartea agrotehnică rămîne un nepreţuit sfătuitor al lucrătorilor din agricultură. Iată cîteva cărţi noi, apărute în Editura agrosilvică: „Creşterea animalelor" de Şt. Popescu Vifor; „Creşterea vacilor de lapte" de V. Tenişan, cuprinde majoritatea aspectelor tehnice şi economico-organizatorice legate de creşterea vacilor de lapte; „Căile de sporire a producţiei de lapte" de C. Bordeianu sau „Creşterea porcilor" de A. Ionate etc. se adresează în mod direct tehnicienilor şi muncitorilor din sectorul zootehnic, care pot să-şi împrospăteze şi să-şî îmbogăţească cunoştinţele în legătură cu creşterea animalelor în vederea sporirii numărului acestora şi a producţiei de carne şi lapte. SOLI Al ARTEI SOVIETICE CARE NE VOR VIZITA JARA Publicul rominesc va avea în curînd prilejul să întilnească in sălile de spectacole pe cîţiva reprezentanţi de frunte ai artei sovietice, care ne vor vizita ţara. Spectatorii romîni păstrează o frumoasă amintire basului sovietic Alexei Krivcenia, Artist al poporului al U.R.S.S., solist al Teatrului Mare Academic de Stat din Moscova, atît din turneul pe care artistul l-a întreprins la noi în anul 1956, cît și din filmul „Boris Godunov“ în care a interpretat cu măiestrie rolul călugărului Varlaam. A. Krivcenia va cînta din nou în ţara noastră la Bucureşti în zilele de 17 şi 20 aprilie în ,, Toris Godunov“ şi „Rusaika“, iar la Timişoara, la 23 şi 25 aprilie, în „Bărbierul din Sevilla“ şi „Cneazul Igor“. Cunoscuta balerină sovietică Maia Pliseţkaia — Artistă a poporului a U.R.S.S., solistă a Teatrului Mare Academic de Stat din Moscova, va susţine la 1 şi 3 mai, pe prima noastră scenă lirică, dublul rol al Odettei şi Odiihei, în două spectacole cu „Lacul lebedelor“. Partenerul cunoscutei balerine va fi Nicolai Fadekcev, solist al aceluiaşi teatru. Cultura în sprijinul agriculturii tnrtnnnnnnnnnnrrnnr^^ o ainnrrrirrnnnnnnnrvarînrsnnnnrtrnnnnnnnnr^^ In vizită la căminul cultural din Dedrad La vreo 10 km de Reghin, pe drumul ce şerpuiește ca meandrele unei ape zglobii de munte, se întinde, în vale, o așezare cunoscută din cele mai vechi timpuri, sub numele de Dedrad. Pînă să ajungi în vatra comunei, admiri mai întîi peisajul primăvăratic din dreapta drumului, străjuit de o parte şi de alta de mii de pomi fructiferi proaspăt plantaţi, de întinderea parcă fără de sfîrşit a livezilor de vii. — Harnici şi pricepuţi sînt viticultorii noştri — îmi spuse şoferul microbuzului poştei raionale — prin bunăvoinţa căruia am reuşit să străbat această cale. De cum intrăm în sat, ne întîmpină un alt peisaj primăvăratic. Garduri aliniate perfect şi văruite în alb, iar de după cele mai multe din ele se zăreau o puzderie de case noi-nouţe, din ferestrele cărora lipseau doar muşcatele înflorite. — Sînt ale colectiviştilor. Iăsar ca ciupercile după ploaie, — grăi, ca pentru el, poştaşul de lîngă mine. Ne continuăm drumul prin inima satului, iar la o răscruce — mulţumind de bunăvoinţa şoferului şi a poştaşului „bătrîn“, ne oprim în faţa căminului cultural. Ţipenie de om. Mă socotesc puţin, iar după ce admir un grup de elevi preocupaţi de pregătirea rondurilor de flori, de curăţatul bălăriilor rămase din toamnă în curtea şcolii, îmi dau singur răspunsul: e primăvară. Colectiviştii sînt cu toţii la munca cîmpului. Au mai rămas în sat doar şcolarii şi dascălii. — Ba nu. Mai sîntem şi noi pe aici — desluşit un glas. Era bibliotecara Hrişcă Gafina. Mai tîrziu soseşte directorul căminului cultural Buţiu Teodor, apoi directorul şcolii Şerbănescu Emil şi cineva de la sfat: " .. — Anevoie veţi găsi acum pe cineva. Seara să poposiţi pe la noi. Aşa-i primăvara... Clădirea căminului cultural din Dedrad este veche. Le-a rămas „moştenire“. Dar căminul cultural de astăzi nu mai seamănă cu cel din trecut nici ca înfăţişare, nici ca destinaţie. Colectiviştii din Dedrad frecventează cu regularitate programele prezentate de formaţiile artistice la căminul cultural. Vizionează cu mic cu mare filmele ce se proiectează, nu lipsesc nici de la audiţiile de radio, de la jocurile de şah, tenis de masă etc ce se organizează la clubul căminului, de la bibliotecă de unde împrumută cele mai interesante cărţi agrozootehnice, politice, beletristice etc. — Gospodăria noastră a împlinit mai bine de un deceniu. Acum urmărim ca cultura de masă să sprijine în permanenţă agricultura, întărirea economică şi organizatorică a gospodăriei „Brazdă nouă". — Interesante şi educative sînt din acest punct de vedere conferinţele, jurnalele vorbite, serile de întrebări şi răspunsuri, serile literare, recenziile de cărţi. Numai în ultimele luni, colectivul de conferenţiari al căminului a ţinut 14 conferinţe pe diferite teme agricole, politice şi de ştiinţă popularizată; seri de întrebări şi răspunsuri pe tema: „Sarcinile noastre în lupta pentru obţinerea unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar în cultură neirigată“, seri de calcul pe teme ca: „Creşterea păsărilor în G.A.C.“ sau „Cum putem mări producţia de grîu şi porumb prin cultivarea soiurilor Harrach, respectiv, Warwich.“ — Cu mult interes au participat colectiviştii noştri la cele 3 cercuri care au funcţionat pe lîngă cămin: agrotehnic, zootehnic şi pomiviticol. Din cei 125 de colectivişti cursanţi peste 30 au primit diplome de merit pentru însuşirea cunoştinţelor predate de ing. Nagy loan, şi tehnicianul Iochrend Ioan. Colectivişti fruntaşi ca Grama loan, Moldovan Teodor, Krauss Andrei, Dali Petru, Lepădatu Aron, Bordea Mihai, Brozer Gertrud etc., au fost fruntaşi şi în cadrul învăţămîntului agrozootehnic. Biblioteca cu cca. 8.500 volume de cărţi e din ce în ce mai mult solicitată de colectivişti. In acest an, biblioteca are aproape 600 de cititori, care au citit cca. 2.500 decărţi. ‘ La biblioteci ne atrage în mod deosebit atenţia vitrina mobilizatoare: „Ce trebuie să citească un colectivist ca să devină fruntaş în muncile agricole“ şi colţul „Iubiţi cartea“. Şi în Dedrad sînt mulţi asemenea fruntaşi ai recoltelor bogate, iubitori ai cărţii. La întîmplare scot cîteva fişe: Vultur Iacob, fost analfabet, colectivist fruntaş, „Experienţa noastră în sporirea recoltei de cartofi“, „Importanţa campaniei agricole de primăvară“, „700.000 km în Cosmos“, „Front nevăzut“ (Usitencov), „Creşterea şi îngrijirea vacilor de lapte“ etc. In fişa brigadierului Bordea Emil întîlnim mai mult cărţi cu caracter agrotehnic: „Creşterea oilor“, „Cultura porumbului siloz", „Seceta şi îngheţul“ etc., alături de care „Din istoria Transilvaniei", „Cugetări despre religie“ etc. Variate şi interesante sînt preocupările colectiviştilor din Dedrad. Orizontul lor cultural s-a lărgit şi se lărgeşte mereu. Dar să nu credeţi că activitatea culturală a colectiviştilor de aici se rezumă doar la conferinţe, filme documentare, recenzia unei cărţi... Să ascultăm brigada artistică... „Să-ntărim gospodăria/Să ne creştem bogăţia./S-avem casa-ndestulată,/S-avem mintea luminată/Ca să ştim cum să muncim/Noi comori să stăpînim/C-aşa-s timpurile noi,/Azi belşugu-i pentru noi“. „ Activitatea căminului în general are efect doar atunci cînd manifestările date îi ajută nemijlocit pe colectiviştii noştri. Din acest punct de vedere, noul program al brigăzii artistice a fost foarte apreciat. Brigada s-a dus, cum s-ar spune, la concret. S-a legat cum se zice de „economic“ — această noţiune care înseamnă mai multe cereale, mai multe vaci cu lapte, mai multe case noi, mai mult belşug pe masă. Programul a popularizat fruntaşii gospodăriei ca Luca Vasile cu familia (800 zile-muncă), Gîrbuleţ Gheorghe, ciobanul colectivei (800 zilemuncă), Şofron Vasile — singur — (461 zile-muncă), şi alţii, în urma cărui fapt colectivişti ca Dan Vasile, Todoran Petru, Pop Ioan, Costea Ioan (Onu), Buletă Florea şi alţii care nu prea mergeau lai lucru au hotărît pe loc să-şi îndrepte această lipsă. Aşadar, în aceste zile putem spuine că alături de colectivişti şi că« minut cultural este în plină campanie de primăvară. — Anul acesta — ne spune contabilul gospodăriei — ne-am propus să obţinem peste 2.000 kg grâu la hectar, cca. 25.000 kg sfeclă de zahăr, iar de pe o suprafaţă de aproape 40 de ha să obţinem 5.000 kg porumb boabe la ha. Vom ajunge la un efectiv de cca. 1.300 de animale şi vom obţine peste 2.000 litri de lapte pe cap de vacă furajată.Vom face totul ca munca culturală să contribuie la realizarea acestor obiective. ATANASIE POPA Corul căminului cultural din comuna Solovăstru, raionul Reghin, se numără printre cele mai bune formaţii amatoare de acest fel din regiunea noastră. Păstrător al unor tradiţii vechi în interpretarea cîntecului popular, îmbogăţindu-şi repertoriul cu noi cîntece de masă şi revoluţionare, la majoritatea festivalurilor artistice de amatori, corul din Solovăstru s-a clasat pe primele locuri. Radosveta Boiadileva se numără printre dirijorii care şi-au cîştigat simpatia iubitorilor de muzică din oraşul nostru. Astfel, la concertul simfonic din 11 aprilie am avut din nou prilejul de a asista la o manifestare artistică deosebită, cu un program bogat şi variat, interpretat la nivelul așteptărilor. Programul a început cu Simfonia în Mi bemol major de Wolfgang Amadeus Mozart. Conducerea sigură pe care bagheta Boiadjievei o imprimă simfoniei de la atacul primelor măsuri, creează o atmosferă de tensiune, întreruptă pe alocuri de clipe de melancolie ce reflectă frămîntările lăuntrice ale compozitorului şi ale epocii, speranţa în dobîndirea fericirii. In interpretarea celor doi solişti ai Operei Române din Cluj, soprana Lia Mărcuş-Anca şi baritonul Ioan Budoiu, publicul tirgumureşean a avut prilejul să asculte aria scrisorii şi duetele Tatiana Oneghin din opera „Evghenii Oneghin“ de Ceaikovski, interpretarea plină de un vibrant dramatism, precum şi fondul muzical care a depăşit limitele unui acompaniament, au oferit spectatorilor o dramă muzicală cu personaje vii. Ovaţiile cu care au fost răsplătiţi interpreţii au exprimat emoţia sinceră a publicului care a trăit împreună cu interpreţii, drama muzicală a marelui compozitor rus. Concertul s-a încheiat cu suita a doua din baletul „Romeo şi Julieta“ de Serghei Prokofiev. Boiadjieva, cu temperamentala sa forţă interpretativă şi multă fantezie, a perindat în imaginaţia auditorului pantonima celor şapte părţi ale suitei, convingîndu-ne încă o dată de multilateralitatea talentului său, iar aplauzele calde şi îndelungate, de simpatia de care se bucură în mijlocul publicului. C. BARCEANU Trei interpreţi de seamă La Tîrnăveni s-a încheiat faza raională a Festivalului bienal de teatru „L. Caragiale“ Duminică, în comuna Șona, raionul Tîrnăveni, s-a încheiat faza raională a Festivalului bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale“. Intr-o atmosferă de entuziasm, pe scena căminului cultural au evoluat formaţiile de teatru ale căminelor culturale din Jidvei, Şona, Sînmiclăuş şi formaţia de teatru a Combinatului chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, care a prezentat piesa „Neamurile“ de Teofil Buşecan. Premiată la „Concursul de dramatizare Vasile Alecsandri“ din 1960, piesa „Neamurile“ relatează cu haz păţaniile unui preşedinte de gospodărie colectivă căruia „neamurile“ i s-au suit în cap. Dar pînă la urmă „neamurile“ îşi dau seama că în primul rînd sînt colectivişti şi apoi rude cu preşedintele. Apostol Vladimir şi Borda Eugen, muncitori fruntaşi şi vechi artişti amatori, au creat în mod expresiv chipurile lui moş Ion şi al lui Oancea, preşedintele. Rolul lui Vasile, interpretat de maistrul Cristea Vaier şi rolul Ralucăi, fata preşedintelui, (tovarăşa Olar Magdalena, maistru chimist), au fost puţin cam schematizate; totuşi, s-a remarcat străduinţa şi dragostea pentru teatru a interpreţilor. Spectacolul a fost bun, totuşi colectivul acesta de entuziaşti, în frunte cu tov. Simon Tiberiu, instructorul formaţiei, ar trebui să mai lucreze, să pună la punct unele amănunte şi să scoată mai mult în evidenţă caracterul comic al spectacolului (care este o comedie), pentru a putea face faţă cu succes sarcinilor lor şi la fazele următoare ale concursului. Formaţia de teatru a căminului cultural din Jidvei a prezentat piesa „Aripă de rîndunică“ de Sütő András. Tovarăşa Gîmbu-ţean Elena, învăţătoare, regizoarea piesei şi totodată interpretă, a creat o „Zsuzsika“ foarte expresivă, zglobie, plină de vervă. Zsuzsika a cîştigat simpatia tuturor spectatorilor (şi în parte, pe cea a comisiei). Am văzut-o pe tov. Gîmbuţean şi în culise dînd sfaturi, fâcînd machiajul actorilor, şi ne-am dat seama (şi după felul cum s-a prezentat întregul spectacol), că este şi o bună regizoare. Aceasta se datoreşte şi faptului că tov. Gîmbuţean urmează cursurile secţiei de regie din cadrul Şcolii populare de artă. Olteanu Vasile, muncitor zootehnist şi Bunea Nicolaie muncitor la G.A.S. Jidvei, au creat alte două personaje demne de remarcat. Ambele spectacole au plăcut publicului din Şona care i-a aplaudat din plin pe artiştii amatori. Păcat însă, că din cauza greutăţilor cauzate de transport, s-a jucat în „perdele“ şi nu în decor propriu. Credem că dacă regizorii şi interpreţii vor mai lucra la finisarea spectacolului, la fazele superioare ale concursului se va bucura de un succes şi mai mare.