Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)

1962-04-14 / nr. 88

2 CARNET CULTURAL Spectacol în premieră Eleva Şcolii medii „Bolyai Farkas" din Tg. Mureş (clasa a X-a B), au prezentat joi seara pe scena şcolii un frumos şi reuşit spectacol cu piesa „Maşenca“, de scriitorul sovietic Afinogenov. Regia spectacolului aparţine profesorului Kovács Levente. Rolurile principale au fost interpretate de elevii: Szép Ilona, Lakatos György, Váry Attila și Tittel Andor. PIESE PENTRU MUZEU Un colectiv de oa-­­ meni de ştiinţă şi cuit . •tură din oraşul Reghin depune o frumoasă şi intensă activitate în , vederea deschiderii u­ . nui muzeu raional în localitate. In urma , muncii de colecţionare şi selecţionare a dife­ritelor obiecte aparţi­nând celor mai înde­părtate epoci, s-a reu­şit să se strîngă un material faptic şi do­cumentar foarte valo­ros. „Tezaurul de la Dedrad", uneltele cu care lucrau mai de­mult locuitorii din partea superioară a Mureşului, portul a­­cestora, documente a­­parţinînd diferitelor bresle şi multe alte materiale valoroase vorbesc de la sine, a­­râtînd că pe aceste meleaguri a existat din cele mai vechi timpuri o bogată via­ţă materială şi spiri­tuală. Prin selecţionarea materialului faptic şi compartimentarea lui in mod riguros ştiin­ţific, cu ajutorul orga­nelor locale şi a mu­zeului regional s-ar putea ca în cel mai scurt timp să se des­chidă la Reghin unul din cele mai intere­sante muzee din re­giunea noastră. Festivalul bienal de teatru Şi în raionul Reghin s-a înche­iat faza raională­­a celui de-al III-lea Festival bienal de teatru „I­­. Caragiale“. La acest con­curs­ au luat parte peste 80 de formaţii artistice de amatori să­teşti şi sindicale, care au întrunit un număr de cca. 800 artişti ama­tori. Cele mai bune rezultate le-au obţinut fo­maţiile de teatru de la I.L.E.F.O.R. ,Reghin cu piesa­­ „Dragoste nu te pripi“ de Sütő András, cea a căminului cultural din Hodac cu piesa „A doua tine­reţe“ de Dragoş Vicol, teatrul de păpuşi din comuna Breaza cu „Ursuleţii veseli“, precum şi reci­tatorii Florea Mariana (Botoş), Victor Felea şi Török Ibolya (Gor­­neşti), care se vor prezenta la faza regională a concursului. Conferinţe şi vizionări de filme La căminul cultu­ral din comuna Ri­­ciu, raionul Luduş, se acordă o mare atenţie popularizări conferinţelor cu ca­racter agrozootehnic, politice şi ştiinţifice. In ultimele trei luni la acest cămin s-au ţinut 11 astfel de conferinţe, la care au participat aproape 2.500 de cetăţeni din comună. Cu prilejul rulării filmelor docu­mentare cu caracter agrozootehnic se ex­­rin conferinţe legate de întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriei agri­cole colective din co­mună. (LORINŢ VA­SILE «­. coresp.) Piese de teatru actuale Formaţia de teatru a căminului cultural din comuna Papiu Ila­rian, raionul Luduş, oglindeşte prin piesele prezentate pe scena căminului cultural preocupările şi viaţa nouă din gospodăriile agri­­cole colective. Numai în ultima perioadă formaţiile de teatru de aici au prezentat în comuna Papiu Ilarian, la Sînger și în satele înve­­cinate, 5 piese, avînd o tematică legată de întărirea economică și organizatorică a gospodăriilor colective. Dintre aceste piese amin­tim „Paznicul stelelor“, „Neamurile“, „Aripă de rîndunică“, „Dra­goste nu te pripi“. Interesante sînt şi serile de calcul cum au fost şi cele ţinute recent pe tema : „Cum putem obţine 5.000 kg porumb boabe la hectar“, sau „Ce rol are mecanizarea agriculturii“. (TRIFON IOAN — colectivist). Manifestări culturale pentru colectivişti ) In raionul Topliţa se desfăşoară o susfinuta activitate cultural-edu­­cativă în rîndul ţăranilor colecti­vişti. De curind, în satele Morăreni, Pietriş, Dumbrava şi Topliţa-Vale au avut loc schimburi de experien­ţă între căminele culturale de aici. Cu acest prilej au fost prezentate diferite piese de teatru legate de întărirea economico-organizatorică a G.A.C. precum şi alte programe educative. Tot cu prilejul acestui schimb de experienţă au fost pre­zentate diferite conferinţe cum ar fi: „Creşterea continuă a fondului obştesc, izvorul puterii economice a G.A.C. şi al sporirii veniturilor colectiviştilor", sau „Organizarea şi planificarea muncii în G.A.C". La Vătava, Rîpa de Jos şi Topliţa- Călimănel au avut loc interesante întîlniri ale colectiviştilor cu mem­brii brigăzilor ştiinţifice din Topli­ţa, care s-au deplasat aici pentru a da răspunsuri la întrebările puse de colectivişti. (IVAŞ ŞTEFAN — coresp.). „Festivalul cîntecului şi jocului“ In vederea asigurării unei vii activităţi şi în perioada de pri­­măvară—vară, Casa regională a creaţiei populare a organizat pentru formaţiile cultural-artistice ale căminelor culturale din regiune un interesant „Festival al cîntecului şi jocului“. In raionul Reghin forma­ţiile artistice de dansuri, cor, solişti vocali şi instrumentişti etc., au şi început să prezinte primele spectacole în cadrul acestui festival. Concurs de recitări Recent, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş s-a ţi­nut faza intertatreprin­deri a con­cursului de recitări (din cadrul „Festivalului bienal de teatru“), la care au participat 30 de reci­tatori din diferite întreprinderi şi instituţii tîrgumureşene. Pe primele locuri s­-au situat tovarăşele Paraschiva Albu de la I.R.V.A., Gergely Maria de la T.R.C., Elena Cozma de la B.R.P.R., şi Hideg Olga de la I.R.I.C. Aceste tovarăşe vor parti­cipa şi la faza orăşenească a con­cursului, (TÖRÖK FERENCZ ~ coresp.T­­ STEAUA ROȘIE Primăvara Zvîcneşte prin Inimă viaţa Şi mugurii crapă la soare; Departe, din zare, cu vuiet Sosesc — tăvălugă — tractoare­­ * Pămîntul e moale ca vata Şi brazde se ţes ca pe stivă; Aici încolţeşte sămînţa Belşugului din colectivă. * îndemnul partidului parcă Şi-n lujerul firav adună Mai multă putere, să crească întinse ogoare-mpreună. ★ Prin galbene lanuri în leagăn Uşor, adieri vor pătrunde Asemenea brizelor mării Cînd apele tremură unde. Ascultă cum vuietul vine Şi mugurii crapă la soare: Săgeţile zorilor, iată, Improşcă sclipiri în tractoare. V. NIŢU Prezentări de cărţi Pentru un puternic sector zootehnic N-au trecut decît cîteva săptă­­mîni de la măreţul eveniment — încheierea colectivizării agriculturii. In anii care urmează este nece­sar să ne concentrăm forţele în mod­ deosebit în direcţia dezvoltă­rii creşterii animalelor, care este una din principalele ramuri ale agriculturii. In centrul preocupărilor va sta mărirea numărului şi a productivi­tăţii vicilor de lapte, acoperirea completă a nevoilor de lînă ale in­dustriei, creşterea numărului por­cinelor şi altele. îndeplinirea acestor sarcini nece­sită în special mai multe cunoştinţe profesionale şi pricepere din partea celor care lucrează în ferme zoo­tehnice. In această privinţă cartea agro­tehnică rămîne un nepreţuit sfătui­tor al lucrătorilor din agricultură. Iată cîteva cărţi noi, apărute în Editura agrosilvică: „Creşterea animalelor" de Şt. Popescu Vifor; „Creşterea vacilor de lapte" de V. Tenişan, cuprinde majoritatea as­pectelor tehnice şi economico-or­­ganizatorice legate de creşterea va­cilor de lapte; „Căile de sporire a producţiei de lapte" de C. Borde­­ianu sau „Creşterea porcilor" de A. Ionate etc. se adresează în mod direct tehnicienilor şi muncitorilor din sectorul zootehnic, care pot să-şi împrospăteze şi să-şî îmbo­găţească cunoştinţele în legătură cu creşterea animalelor în vederea sporirii numărului acestora şi a producţiei de carne şi lapte. SOLI Al ARTEI SOVIETICE CARE NE VOR VIZITA JARA Publicul rominesc va avea în curînd prilejul să întilnească in sălile de spectacole pe cîţiva repre­zentanţi de frunte ai artei sovie­tice, care ne vor vizita ţara. Spectatorii romîni păstrează o frumoasă amintire basului sovietic Alexei Krivcenia, Artist al poporu­lui al U.R.S.S., solist al Teatrului Mare Academic de Stat din Mos­cova, atît din turneul pe care ar­tistul l-a întreprins la noi în anul 1956, cît și din filmul „Boris Go­dunov“ în care a interpretat cu măiestrie rolul călugărului Var­­laam. A. Krivcenia va cînta din nou în ţara noastră la Bucureşti în zilele de 17 şi 20 aprilie în ,, Toris Godunov“ şi „Rusaika“, iar la Timişoara, la 23 şi 25 aprilie, în „Bărbierul din Sevilla“ şi „Cneazul Igor“. Cunoscuta balerină sovietică Maia Pliseţkaia — Artistă a popo­rului a U.R.S.S., solistă a Teatru­lui Mare Academic de Stat din Moscova, va susţine la 1 şi 3 mai, pe prima noastră scenă lirică, dublul rol al Odettei şi Odii­­h­ei, în două spectacole cu „Lacul lebedelor“. Partenerul cunoscutei balerine va fi Nicolai Fadekcev, so­list al aceluiaşi teatru. Cultura în sprijinul agriculturii tnrtnnnnnnnnnnrrnnr^^ o ainnrrrirrnnnnnnnrva­rînrsnnnnrtrnnnnnnnnr^^ In vizită la căminul cultural din Dedrad La vreo 10 km de Reghin, pe drumul ce şerpuiește ca meandre­le unei ape zglobii de munte, se întinde, în vale, o așezare cunos­cută din cele mai vechi timpuri, sub numele de Dedrad. Pînă să ajungi în vatra comunei, admiri mai întîi peisajul primăvăratic din dreapta drumului, străjuit de o parte şi de alta de mii de pomi fructiferi proaspăt plantaţi, de în­tinderea parcă fără de sfîrşit a li­vezilor de vii. — Harnici şi pricepuţi sînt vi­ticultorii noştri — îmi spuse şo­ferul microbuzului poştei raionale — prin bunăvoinţa căruia am reu­şit să străbat această cale. De cum intrăm în sat, ne întîm­­pină un alt peisaj primăvăratic. Garduri aliniate perfect şi văruite în alb, iar de după cele mai multe din ele se zăreau o puzderie de case noi-nouţe, din ferestrele că­rora lipseau doar muşcatele în­florite. — Sînt ale colectiviştilor. I­ăsar ca ciupercile după ploaie, — grăi, ca pentru el, poştaşul de lîngă mi­ne. Ne continuăm drumul prin inima satului, iar la o răscruce — mul­ţumind de bunăvoinţa şoferului şi a poştaşului „bătrîn“,­­ ne oprim în faţa căminului cultural. Ţipenie de om. Mă socotesc puţin, iar du­pă ce admir un grup de elevi pre­ocupaţi de pregătirea rondurilor de flori, de curăţatul bălăriilor răma­se din toamnă în curtea şcolii, îmi dau singur răspunsul: e primăvară. Colectiviştii sînt cu toţii la munca cîmpului.­­ Au mai rămas în sat doar şcolarii şi dascălii. — Ba nu. Mai sîntem şi noi pe aici — desluşit un glas. Era bi­bliotecara Hrişcă Gafina. Mai tîr­­ziu soseşte directorul căminului cul­tural Buţiu Teodor, apoi directorul şcolii Şerbănescu Emil şi cineva de la sfat: " .. — Anevoie veţi­ găsi acum pe ci­neva. Seara să poposiţi pe la noi. Aşa-i primăvara... Clădirea căminului cultural din Dedrad este veche. Le-a rămas „moştenire“. Dar căminul cultural de astăzi nu mai seamănă cu cel din trecut nici ca înfăţişare, nici ca destinaţie. Colectiviştii din De­drad frecventează cu regularitate programele prezentate de formaţiile artistice la căminul cultural. Vizio­nează cu mic cu mare filmele ce se proiectează, nu lipsesc nici de la audiţiile de radio, de la jocurile de şah, tenis de masă etc­ ce se or­ganizează la clubul căminului, de la bibliotecă de unde împrumută cele mai interesante cărţi agrozoo­tehnice, politice, beletristice etc. — Gospodăria noastră a împli­nit mai bine de un deceniu. Acum urmărim ca cultura de masă să sprijine în permanenţă agricultura, întărirea economică şi organizato­rică a gospodăriei „Brazdă nouă". — Interesante şi educative sînt din acest punct de vedere conferin­ţele, jurnalele vorbite, serile de în­trebări şi răspunsuri, serile litera­re, recenziile de cărţi. Numai în ul­timele luni, colectivul de conferen­ţiari al căminului a ţinut 14 con­ferinţe pe diferite teme agricole, politice şi de ştiinţă popularizată; seri de întrebări şi răspunsuri pe tema: „Sarcinile noastre în lupta pentru obţinerea unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar în cultură neirigată“, seri de calcul pe teme ca: „Creşterea­ păsărilor în G.A.C.“ sau „Cum putem mări pro­ducţia de grîu şi porumb prin cul­tivarea soiurilor Harrach, respec­tiv, Warwich.“ — Cu mult interes au partici­pat colectiviştii noştri la cele 3 cercuri care au funcţionat pe lîngă cămin: agrotehnic, zootehnic şi po­­miviticol. Din cei 125 de colectivişti cursanţi peste 30 au primit diplo­me de merit pentru însuşirea cu­noştinţelor predate de ing. Nagy loan, şi tehnicianul Iochrend Ioan. Colectivişti fruntaşi ca Grama loan, Moldovan Teodor, Krauss Andrei, Dali Petru, Lepădatu Aron, Bordea Mihai, Brozer Gertrud etc., au fost fruntaşi şi în cadrul învăţămîntului agrozootehnic. Biblioteca cu cca. 8.500 volume de cărţi e din ce în ce mai mult solicitată de colectivişti. In acest an, biblioteca are aproape 600 de cititori, care au citit cca. 2.500 de­­cărţi. ‘ La biblioteci ne atrage în mod deosebit atenţia vitrina mobi­lizatoare: „Ce trebuie să citească un colectivist ca să devină fruntaş în muncile agricole“ şi colţul „Iu­biţi cartea“. Şi în Dedrad sînt mulţi asemenea fruntaşi ai recol­telor bogate, iubitori ai cărţii. La întîmplare scot cîteva fişe: Vultur Iacob, fost analfabet, colectivist fruntaş, „Experienţa noastră în spo­rirea recoltei de cartofi“, „Impor­tanţa campaniei agricole de primă­vară“, „700.000 km în Cosmos“, „Front nevăzut“ (Usitencov), „Creşterea şi îngrijirea vacilor de lapte“ etc. In fişa brigadierului Bordea Emil întîlnim mai mult cărţi cu caracter agrotehnic: „Creş­terea oilor“, „Cultura porumbului siloz", „Seceta şi îngheţul“ etc., alături de care „Din istoria Transil­vaniei", „Cugetări despre religie“ etc. Variate şi interesante sînt pre­ocupările colectiviştilor din Dedrad. Orizontul lor cultural s-a lărgit şi se lărgeşte mereu. Dar să nu cre­deţi că activitatea culturală a co­lectiviştilor de aici se rezumă doar la conferinţe, filme documentare, re­cenzia unei cărţi... Să ascultăm brigada artistică... „Să-ntărim gospodăria/Să ne creştem bogăţia./S-avem ca­­sa-ndestulată,/S-avem mintea lu­­minată/Ca să ştim cum să mun­cim/Noi comori să stăpînim/C-a­­şa-s timpurile noi,/Azi belşugu-i pentru noi“. „ Activitatea căminului în general are efect doar atunci cînd manifes­tările date îi ajută nemijlocit pe colectiviştii noştri. Din acest punct de vedere, noul program al brigăzii artistice a fost foarte apreciat. Bri­gada s-a dus, cum s-ar spune, la concret. S-a legat cum se zice de „economic“ — această noţiune care înseamnă mai multe cereale, mai multe vaci cu lapte, mai multe case noi, mai mult belşug pe masă. Pro­gramul a popularizat fruntaşii gos­podăriei ca Luca Vasile cu familia (800 zile-muncă), Gîrbuleţ Gheor­­ghe, ciobanul colectivei (800 zile­­muncă), Şofron Vasile — singur — (461 zile-muncă), şi alţii, în ur­ma cărui fapt colectivişti ca Dan Vasile, Todoran Petru, Pop Ioan, Costea Ioan (Onu), Buletă Florea şi alţii care nu prea mergeau lai lucru au hotărît pe loc să-şi îndrept­­e această lipsă. Aşadar, în aceste zile putem spui­ne că alături de colectivişti şi că« minut cultural este în plină campa­nie de primăvară. — Anul acesta — ne spune con­­tabilul gospodăriei — ne-am pro­­pus să obţinem peste 2.000 kg grâu la hectar, cca. 25.000 kg sfeclă de zahăr, iar de pe o suprafaţă de aproape 40 de ha să obţinem 5.000­ kg porumb boabe la ha. Vom ajun­ge la un efectiv de cca. 1.300 de animale şi vom obţine peste 2.000­ litri de lapte pe cap de vacă fura­jată.­­­Vom face totul ca munca cultu­­rală să contribuie la realizarea acestor obiective. ATANASIE POPA Corul căminului cultural din comu­na Solovăstru, raionul Reghin, se numără printre cele mai bune for­maţii amatoare de acest fel din re­giunea noastră. Păstrător al unor tradiţii vechi în interpretarea cîn­tecului popular, îmbogăţindu-şi re­pertoriul cu noi cîntece de masă şi revoluţionare, la majoritatea festi­valurilor artistice de amatori, co­rul din Solovăstru s-a clasat pe primele locuri. Radosveta Boiadileva se numă­ră printre dirijorii care şi-au cîş­­tigat simpatia iubitorilor de mu­zică din oraşul nostru. Astfel, la concertul simfonic din 11 aprilie am avut din nou prilejul de a asista la o manifestare artistică deosebită, cu un program bogat şi variat, interpretat la nivelul așteptărilor. Programul a început cu Simfo­nia în Mi bemol major de Wolf­gang Amadeus Mozart. Conduce­rea sigură pe care bagheta Boiad­­jievei o imprimă simfoniei de la atacul primelor măsuri, creează o atmosferă de tensiune, întreruptă pe alocuri de clipe de melancolie ce reflectă frămîntările lăuntrice ale compozitorului şi ale epocii, speranţa în dobîndirea fericirii. In interpretarea celor doi solişti ai Operei Române din Cluj, sopra­na Lia Mărcuş-Anca şi baritonul Ioan Budoiu, publicul tirgumure­­şean a avut prilejul să asculte aria scrisorii şi duetele Tatiana­ Oneghin din opera „Evghenii Oneghin“ de Ceaikovski, interpre­tarea plină de un vibrant drama­tism, precum şi fondul muzical care a depăşit limitele unui acom­paniament, au oferit spectatorilor o dramă muzicală cu personaje vii. Ovaţiile cu care au fost răs­plătiţi interpreţii au exprimat emo­ţia sinceră a publicului care a trăit împreună cu interpreţii, dra­ma muzicală a marelui compozitor rus. Concertul s-a încheiat cu suita a doua din baletul „Romeo şi Ju­lieta“ de Serghei Prokofiev. Boiadjieva, cu temperamentala sa forţă interpretativă şi multă fantezie, a perindat în imaginaţia auditorului pantonima celor şapte părţi ale suitei, convingîndu-ne încă o dată de multilateralitatea talentului său, iar aplauzele calde şi îndelungate, de simpatia de ca­re se bucură în mijlocul publi­cului. C. BARCEANU Trei interpreţi de seamă La Tîrnăveni s-a încheiat faza raională a Festivalului bienal de teatru „L­. Caragiale“ Duminică, în comuna Șona, ra­ionul Tîrnăveni, s-a încheiat faza raională a Festivalului bienal de teatru de amatori „I. L. Cara­­giale“. Intr-o atmosferă de entuziasm, pe scena căminului cultural au evoluat formaţiile de teatru ale căminelor culturale din Jidvei, Şo­na, Sînmiclăuş şi formaţia de teatru a Combinatului chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, care a prezentat piesa „Neamurile“ de Teofil Buşecan. Premiată la „Concursul de dra­matizare Vasile Alecsandri“ din 1960, piesa „Neamurile“ relatează cu haz păţaniile unui preşedinte de gospodărie colectivă căruia „neamurile“ i s-au suit în cap. Dar pînă la urmă „neamurile“ îşi dau seama că în primul rînd sînt colectivişti şi apoi rude cu preşe­dintele. Apostol Vladimir şi Borda Eugen, muncitori fruntaşi şi vechi artişti amatori, au creat în mod expresiv chipurile lui moş Ion şi al lui Oancea, preşedintele. Rolul lui Vasile, interpretat de maistrul Cristea Vaier şi rolul Ra­­lucăi, fata preşedintelui, (tovarăşa Olar Magdalena, maistru chimist), au fost puţin cam schematizate; totuşi, s-a remarcat străduinţa şi dragostea pentru teatru a inter­preţilor. Spectacolul a fost bun, totuşi colectivul acesta de entu­ziaşti, în frunte cu tov. Simon Ti­­beriu, instructorul formaţiei, ar trebui să mai lucreze, să pună la punct unele amănunte şi să scoată mai mult în evidenţă ca­­racterul comic al spectacolului (care este o comedie), pentru a putea face faţă cu succes sarcini­lor lor şi la fazele următoare ale concursului. Formaţia de teatru a căminului cultural din Jidvei a prezentat piesa „Aripă de rîndunică“ de Sütő András. Tovarăşa Gîmbu-­­ţean Elena, învăţătoare, regizoa­­rea piesei şi totodată interpretă, a creat o „Zsuzsika“ foarte expre­sivă, zglobie, plină de vervă. Zsu­­zsika a cîştigat simpatia tuturor spectatorilor (şi în parte, pe cea a comisiei). Am văzut-o pe tov. Gîmbuţean şi în culise dînd sfa­turi, fâcînd machiajul actorilor, şi ne-am dat seama (şi după felul cum s-a prezentat întregul spec­tacol), că este şi o bună regizoare. Aceasta se datoreşte şi faptului că tov. Gîmbuţean urmează cursu­rile secţiei de regie din cadrul Şcolii populare de artă. Olteanu Vasile, muncitor zoo­­tehnist şi Bunea N­icolaie munci­­tor la G.A.S. Jidvei, au creat alte două personaje demne de re­marcat. Ambele spectacole au plăcut pu­blicului din Şona care i-a aplau­dat din plin pe artiştii amatori. Păcat însă, că din cauza greută­ţilor cauzate de transport, s-a ju­cat în „perdele“ şi nu în decor propriu. Credem că dacă regizorii şi in­terpreţii vor mai lucra la finisa­rea spectacolului, la fazele supe­rioare ale concursului se va bucu­ra de un succes şi mai mare.

Next