Steaua Roşie, mai 1962 (Anul 11, nr. 103-128)

1962-05-12 / nr. 112

! PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI, Nr. 112 (1.297) Sîmbătă, 12 mai 1962 4 pagini 20 bani Muncă însufleţită pe ogoarele regiunii KXXXXX><XXXXXXX>QO00<XXXX>OOOO<XXXXX><XX>OVO0 OOOOOOCOOOOPWQCxOVO'OWOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOWOOOOOOWOOOV întreţin culturile însufleţiţi de documentele recentei sesiuni ex­traordinare a Marii Adunări Naţionale, membrii gospodăriei agricole colective „Brazdă nouă“ din Urmeniş, raionul Luduş, au pornit cu mare avînt la muncile de întreţinere a culturilor în vederea obţinerii în acest an de producţii cît mai mari la hectar, pe toate, suprafeţele. Astfel, în­ scurt timp s-a efectuat prăşitul pe 25 ha cu sfeclă de zahăr, 171 ha cu floarea-soarelui şi 2 ha cu mazăre. Tot­odată s-a plivit o mare suprafaţă cultivată cu păio­ase. In frunte se situează brigada condusă de Far­­caş Vasile, care a terminat prăşitul la floarea­­soarelui şi mazăre, iar la sfecla de zahăr s-a efectuat pe 80 la sută din suprafaţă. POPŞOR Z. IOAN corespondent voluntar In fotografie, echipa de colectivişti condusă de Chertes Simion de la­ G.A.C. Urmeniş, la prăşitul sfeclei de zahăr. Cu însămînţările terminate Sub­ îndrumarea organizaţiei de bază, membrii tinerei gospodării colective „8 Martie“ din Valea Sasului, raionul Tîrnăveni, au muncit cu forţe tot mai sporite în această primăvară. Astfel au reu­şit să execute însămînţările de primăvară la timp şi în multe condiţiuni, realizînd planul de în­­sămînţări la , toate culturile. S-au lasămînţat în întregime cele 15 ha planificate cu floarea-soarelui, 6 ha cu cartofi, 3 ha cu ovăz, 150 ha cu porumb pentru boabe şi 10 ha cu porumb pentru siloz. De as­emenea s-au pregătit cele 11 hectare planificate pentru tutun. Colectiviştii de aici s-au anga­jat să întreţină toate culturile la timp şi în bune condiţiuni în ve­derea realizării şi depăşirii pro­ducţiei planificate. BULUCZ DANILA corespondent voluntar Dezvoltă ramurile anexe Pe lingă creşterea animalelor şi cultura plantelor de cîmp, co­lectiviştii din Voşloibeni, raionul Gheorghieni, dezvoltă şi alte ra­muri aducătoare de mari venituri. IntrucÎt piatra de var se găseşte aici din belşug, ei au amenajat cuptoare şi au format o brigadă pentru ars rar. In mai puţin de o lună, această brigadă, condusă de Vaideş Iuliu, a adus gospodă­riei un venit de 25.000 lei. SUCIU GAVRIL AUREL corespondent voluntar ----------co -—­ Condiţii tot mai bune de transport Pentru asigurarea unor legături permanente între staţiunile balneo­­climatice cu localităţile şi gările învecinate, unităţile I.R.T.A. au mai primit recent un nou lot de autobuze. In acest fel, în regiunile Braşov, Crişana şi Suceava au putut fi înfiinţate noi trasee prin care se leagă o serie de localităţi de staţiunile de odihnă. In acelaşi timp se va îmbunătăţi transportul şi pe litoralul Mării Negre. Din oraşul Constanţa vor circula în sezonul de vară spre toate staţiunile de aici un număr mai mare de autobuze şi troleibu­ze decît anul trecut, asigurîndu-se în permanenţă mijloace de trans­port pînă noaptea tîrziu. Totodată transportul în comun va fi com­pletat în timpul sezonului de va­ră şi prin curse regulate de vase, între Constanţa, Eforie, Eforie-sud şi Mamaia. Pe lacul Techirghiol vor circula şalupe rapide care vor asigura şi pe această cale legături între aceste staţiuni. Popularizînd documentele sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale In satele regiunii noastre, lup­ta pentru recolte cît mai bogate în acest an se desfăşoară cu tot mai mare avînt. însufleţiţi de do­cumentele recentei sesiuni a Ma­rii Adunări Naţionale, oamenii muncii de pe ogoare sînt hotărîţi sa obţină noi ■ şi­ noi succese în sporirea producţiei agricole, în consolidarea gospodăriilor agrico­le colective. Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiu­ne este­ studiat cu deosebit inte­res de colectivişti. In raionul Re­ghin, din iniţiativa comitetului raional de partid s-a întocmit o teză cuprinzînd principalele reali­zări obţinute în agricultura pa­triei noastre precum şi sarcinile ca stau în faţa oamenilor muncii din agricultură. Această teză este prelucrată în adunări generale a­­le colectiviştilor, în toate satele raionului, voltarea averii obşteşti. Ei au ho­­tărît ca în cel mai scurt timp să cumpere 20 de vaci, 40 de viţele, 10 boi de muncă şi 400 de oi şi să construiască un grajd pentru 100 de vite, o magazie­­pentru 10 vagoane cereale şi un pătul pen­tru porumb. Colectiviştii Şandru Ionel, Ha­­năş Ilie, Cazan I­lie, Şandru Mă­­riuca de la nr. 154 şi alţii care au luat cuvîntul s-au angajat că vor contribui din plini la creşterea avutului obştesc, la întărirea eco­nomică a tinerei lor gospodării colective. La Dedrad — ne informează tovarăşul Tarja Viorel — peste 500 de colectivişti, romîni, maghiari şi germani s-au întrunit pentru a asculta expune­rea cu privire la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. In ca­drul acestei adunări a luat cuvîn­tul tov. Huprich Ioan, preşedin­tele gospodăriei colective, care a vorbit colectiviştilor despre impor­tanţa istorică a sesiunii. Brigadierii Costea Vasile, Paş­­cu Ioan şi Bordea Emil au arătat că ei ca şi toţi colectiviştii au urmărit cu interes lucrările sesiu­nii. Din documentele sesiunii au aflat despre realizările de seamă obţinute de multe unităţi agricole socialiste din ţară. In baza sarci­nilor puse în faţa agriculturii de această sesiune istorică, ei s-au angajat să lupte pentru sporirea continuă a producţiei agricole, pentru consolidarea gospodăriei lor colective. Colectiviştii şi-au manifestat recunoştinţa faţă de partid pentru măsurile luate în vederea reorganizării conducerii agriculturii, pentru repartizarea unui inginer la gospodăria lor. La G. A. C. Şacalul de Pădure aproape 400 de colectivişti s-au adunat pentru a asculta expune­rea tovarăşului Stoica Mihai, preşe­dintele gospodări­ei, asupra lucră­rilor sesiunii extraordinare a­ Ma­rii Adunări Naţionale. Cu acest prilej s-a prelucrat şi teza întoc­mită de comitetul raional de partid. In baza sarcinilor izvorîte din Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, colectiviştii de aici s-au angajat ca încă din pri­mul an de activitate să ridice gospodăria lor la nivelul celor fruntaşe. In această direcţie, efor­turile lor sunt îndreptate spre dez­ Sporesc numărul de animale întinsele păşuni şi fîneţe din raionul To­pliţa permit ca gos­podăriile colective de aici să crească tot mai multe animale. In aceste zile, colec­­tiviştii din raion au­­ trecut la cumpărări de animale, folosind cu chibzuinţă cele 700.000 lei credite a­­cordate de stat, pre- , cum şi însemnate­­ sume din fonduri­­ proprii. Cumpărînd , din timp animalele planificate, acestea­­ vor putea aduce ve­nituri mari gospodă- p riilor colective, încă ,­ în acest an. Colecti­viştii cunosc că o oaie cumpărată în­­ această perioadă şi 1 dată la păşunat va putea aduce­­un venit aproape egal cu van­ă­toarea ei. De aceea­­ ei se grăbesc să cum­pere cît mai rapid aceste animale. Gospodăria colecti­vă din Topliţa, de pildă, şi-a planificat să cumpere din fon­duri proprii 2.000 de oi. Pînă zilele trecute aici s-au cumpărat aproape 500 oi. Pen­tru ca la sfîrşitul anului gospodăria să poată ajunge la cel puţin 6.000 oi, fieca­re oaie a fost cum­părată cu miel cu tot. Din credite acor­­date de stat, gospo­­dăria a mai cumpă­rat 40 vaci din cele 100 planificate. Cum­părările continuă. Gospodăriile , colec­tive din Ruşii Munţi şi Rîpa de Jos la fel au trecut la cumpă­rări de animale, cumpărînd pînă la 9 mai 26, respectiv 12 vaci. Cumpărările de a­­nimale trebuie înce­­pute și în gospodă­riile colective din J­ătava, Dumbrava, Pietriș și Filea. Pen­­tru aceasta, consiliile de conducere ale a­­cestor gospodării treb­­uie să ridice neîn­­tîrziat de la bancă creditele repartizate. Organele raionale de pecialitate au dato­ra de a sprijini cît mai concret și califi­cat comisiile de cum­­părări din G.A.C., pentru ca atît credi­­ele acordate de stat cît și fondurile pro­­mi să fie folosite ju­dicios și cu maximum de eficiență econo­­mică. FOTBAL. * In cadrul celei de-a 20-a etape a campionatului categoriei „B“ la fotbal, duminică 13 mai pe stadionul „23 August“, cu începere de la orele 16,45 se vor întîlni formaţiile C.S.C. Mu­reşul Tg. Mureş şi Industria Sîr­­mei Cîmpia Turzii. * In etapa a 21-a a campionatului regional de fotbal, la Tg. Mureş se vor desfăşura trei meciuri pe terenul fabricii de zahăr după ur­mătorul program: sîmbătă 12 mai de la orele 17: Ciocanul Tg. Mu­reş—Avîntul Reghin; duminică 13 mai de la orele 9: Oţelul Tg. Mu­reş—Viitorul Apalina; orele 11: Voinţa Tg. Mureş—Chimica Tîrnă­veni, derbiul seriei a Il-a. In regiune au loc următoarele me­ciuri: Seria I: Străduinţa Cristur—A­­vîntul Sovata; Voinţa Sărmaş — Voinţa Tîrnăveni; Energia Fîntî­­nele—Cablul Tg. Mureş; Rapid Odorhei—Mureşul Luduş; Sticla Tîrnăveni—Victoria Iernut, Seria II-a: Progresul Reghin— Minerul Bălan; Complexul Gălău­­ţaş—U.M.T.E. Odorhei; Minerul M. Ciuc—Lemnarul Tg- Mureş; Apemin Borsec—Gloria Tg. Mu­reş (meciul se desfăşoară la Gă­­lăuţaş, deoarece terenul din Bor­sec este suspendat); Mureşul To­­pliţa—Mureşul Remetea; Metalul Vlăhiţa—Progresul Gheorghieni. ★ LUPTE: — Sîmbătă 12 mai de la orele 9,30, şi duminică 13 mai, cu începere de la orele 9, în parcul­ sportiv Voinţa din Tg. Mureş (în caz de vreme nefavorabilă în sala de sporturi a I.M.F.) vor avea loc întrecerile fi­nalei campionatului republican de lupte libere rezervat juniorilor la care participă cei mai buni spor­tivi, în număr de 146 luptători, din toate regiunile ţării. Regiunea noastră este reprezentată de urmă­torii luptători, în ordinea catego­riilor: Vaida Andrei, Veres­ Matei, Kiss Albert, Nagy Ștefan, Gör­­gényi Iosif, Demeter Ludovic, Csajkovsky Ludovic, Kacso Şte­fan, Tamas Carol, Jakab Iuliu. HANDBAL. — In cadrul „Cu­pei primăverii“ la handbal în 7, duminică 13 mai, în parcul sportiv Voinţa din Tg. Mureş, de la orele 20 se vor întîlni echipele feminine C.S.C Mureşul Tg. Mureş şi Ba­natul Timişoara, TIR CU ARCUL. — Sîmbătă de la orele 16 şi duminică de la orele 9, la poligonul de tir cu arcul de la hipodromul oraşului încep în­trecerile campionatului orăşenesc de categoria a II-a şi a IV-a pe echipe. Iată programul primei etape: Categoria a II-a: Rapid— Mureşul confecţii; Sanitarul — Lemnarul; Ştiinţa—Oţelul roşu. Categoria a IV-a: Surdo-Muţii I— Surdo-Muţii II; Ciocanul—Rapid P.T.T.R.; Lemnarul—Mureşul con­fecţii. Prăşesc porumbul Membrii gospodăriei agricole colective din Dumbrăvioara, raio­nul Tg. Mureş sînt hotărîţi să ob­ţină din primul an de muncă în gospodăria colectivă recolte cît mai mari la toate culturile. Pe o suprafaţă de 20 hectare ei au pre­văzut să realizeze cîte 5.000 kg porumb boabe la hectar în teren neirigat. Această suprafaţă a fost pregătită încă din toamnă, execu­­tîndu-se arătură adîncă, cu care ocazie s-au încorporat în sol mari cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. La timpul potrivit colectiviştii de aici au semănat porumbul în bune condiţii agrotehnice. Porum­bul a răsărit. De la mic la mare, membrii gospodăriei au trecut la executarea primei prașile la po­rumb. —□□— Au terminat plivitul Buna întreţinere a culturilor constituie o preocupare de seamă şi pentru colectiviştii din Păin­­geni, raionul Tg.Mureş. Muncind cu avînt, colectiviştii de aici, numai în cîteva zile au executat plivitul pe întreaga suprafaţă de 125 ha cultivată cu griu de toamnă. ALEXANDRU BARATOSI corespondent voluntar Conserve din fructe peste plan Colectivul de muncă de la sec­ţia de prelucrare a fructelor din cadrul Agevacoop din Tg. Mureş este preocupat pentru a pune la dispoziţia oamenilor muncii cît mai multe conserve din fructe. Participînd la întrecerea socia­listă, harnicul colectiv de muncă de aici, în luna aprilie a depăşit planul de producţie cu 9 la sută dînd, de la începutul anului, peste plan 33.000 kg diferite gemuri, marmeladă, siropuri etc. —□□— S-au mutat în locuinţe noi Grija pe care o poartă partidul şi guvernul nostru faţă de condi­ţiile de locuit ale oamenilor mun­cii se reflectă şi în noile aparta­mente care s-au construit şi se construiesc mereu în întreaga ţa­ră. Numai în raza Direcţiei regio­nale C.F.R. Braşov, în acest an, din cele 55 apartamente se con­struiesc 23 apartamente în Com­plexul C.F.R. Tg. Mureş. Incepînd din anul 1954 în acest complex s-au construit în total 75 apartamente. Din cele 27 pla­nificate pe 1962, s-au şi dat în folosinţă ceferiştilor 6 apartamen­te cu 3—4 camere şi dependinţe, urmînd ca restul de 17 apartamen­te să se termine pînă la sfîrșitul anului. IOSIF TEKEBES corespondent voluntar Cărămizi peste plan Colectivul fabricii de cărămizi din Sărmaş se străduieşte, sub permanenta îndrumare a organi­zaţiei de partid, să-şi îndeplineas­că cu cinste sarcinile de plan. In luna aprilie cifrele planului au fost depăşite la presare cu 3 la sută, la ardere cu 10 la sută, iar la clăditul cuptoarelor pentru ar­dere cu 20 la sută. S-au eviden­ţiat echipa de la presare condusă de Lazăr Munteanu şi cei trei ar­zători, Borbély Alexandru, Gavril Bena şi Laurean Cocan. Numai în ultimele trei zile ale lunii apri­lie harnicii muncitori au dat pes­te plan 19.500 buc. cărămizi de bună calitate. VASILE POGOCI corespondent voluntar Conferinţa Trustului regional de panificaţie­­ In ziua de 11 mai a avut loc conferinţa Trustului regional de panificaţie, cu care ocazie s-au analizat rezultatele obţinute în apli­­carea sarcinilor ce reies din scrisoarea C.C. al P.M.R. din 22 iulie 1961, adresată muncitorilor din industria de panificaţie şi morărit. La conferinţă au luat parte delegaţi din partea Direcţiei gene­rale din Ministerul Industriei Alimentare, a organelor regionale şi a unităţilor de panificaţie şi morărit din raioanele regiunii. In baza referatului prezentat s-a întocmit un plan concret de măsuri, prin aplicarea căruia se va asigura în viitor ridicarea pe o treaptă mai înaltă a calităţii produselor de panificaţie. Se­ aduc- Era pe la începutul lunii fe­bruarie. O fetişcană de statură mijlocie, bine legată, se opri în uşa sediului organizaţiei de par­tid din întreprindere. Ezita ... Se-ntreba ce vor spune muncitorii dacă-şi va arăta aşa, fără ocoluri părerea. Că dă dovadă de laşita­te, că se sperie de greutăţile ce se pot îndrepta ? Nu ! Dar, — me­dita­tm­ai departe — nici aşa nu pot continua lucrurile. Îşi recăpă­­tă­ îndată hotărîrea şi cu obrazul îmbujorat, încadrat în băsmăluţa la fel de roşie, apăsă clanţa ... Aici în faţa celor prezenţi îşi spuse păsul cu atîta calm şi con­vingere de parcă ar fi discutat cu o prietenă modelul unei noi rochiţe. — Ştiţi, schimbul nostru a ho­­tărît să cîştige întrecerea. Ne şi străduim fiecare să dăm numai fire de bună calitate, să economi­, sim tot ceea ce se poate.. Am şi obţinut rezultate dar ... maşinile de tors ne fac mereu neplăceri,,, rup foarte multe fire. Am obser­vat că aceasta se intimplă din cauza discurilor prea­m uzate. Noi, credem că ar trebui schimbate. Aşa vom obţine fire şi mai bune. Mai 1962. In uriaşa hală, despărţită de un culoar larg, maşinile de filat îşi cîntă pe strunele fuiorului, vechea melodie. Sute şi mii de suluri se învîrtesc în­tr-un ritm ameţitor, desfăşurîndu-şi conţinutul înghiţit de maşini. Nimic deosebit în toate acestea. Dar, dincolo de acest aspect se poate distinge cu atîta claritate intensitatea muncii creatoare. Şi dacă ar fi să facem o legătură între aceasta şi cuvintele scrise la intrarea în hală — „filatoarele celor trei schimburi sunt în între­cere“ — am găsi o concordanţă perfectă. Da! Se întrec filatoarele. Am avut satisfacţia să văd la lucru chiar schimbul fruntaş al Filaturii de in „8 Martie“ din Gheorghieni, schimbul „C“. Pe graficul întrecerii acestui schimb, în dreptul fiecărui obiectiv stă scrisă nota 10, întrecerea socialistă a pornit o dată cu începutul anului şi de atunci lună de lună şi zi de zi, fiecare filatoare a avut în centrul atenţiei îndeplinirea exemplară a obiectivelor pentru care s-au an­­gajat. Acum, la încheierea primei eta­pe în întrecere, cele mai iscusite s-au dovedit a fi muncitoarele schimbului „C“. Au cîștigat între­­cerea organizată în întîmpinarea zilei de 1 Mai, depășindu-și cu aproape 17 la sută sarcinile de plan, iar calitatea firelor prelu­­crate a fost ireproșabilă, înscriin­­du-se în limitele stabilite de nor­­mele interne. Pe întreprindere au fost date produse peste plan în valoare de peste 850.000 lei, din care peste 40 tone fire de iir. Cele mai semnificative­­rezultate în întrecerea, socialistă au fost obţinute de comunistele Cserei Ileana şi Ana Burian precum şi de Hajnal Rozalia, Antal Elisa*­beta şi Jakab Matild. Am , întîlnit-o aici pe harnica Szakács Ana, comunistă şi, fru­n* taşă a schimbului fruntaş. Cu cîtă iscusinţă şi iuţeală mîin­ile ei lea* gă cîte. un fir rupt,. înlocuiesc su* lurile terminate pentru ,ca .numai după cîteva secunde să fie în ce-, lălăit capăt­ul mașinii. Mie mi-a făcut impresia că secretul succe­selor ei constă tocmai în faptul că n­u face nici 0 mișcare de pri* sos. La ea totul e calculat și cu măsură. La o altă mașină am văzut-o pe utemista Tamás Elisabeta, cea cu discurile uzate. E mulţumită, discurile uzate de la maşini au fost schimbate la propunerea ei. Şi acum mai poartă aceeaşi băsă­măluţă roşie iar faţa în care-i strălucesc ochii pătrunzători e tot atît de îmbujorată ca şi atunci cînd a intrat în biroul organiza-­ ţiei de bază. — Am spus doar că vrem să cîştigăm întrecerea şi cred că ştiţi... — Da, ştiu. Pînă în prezent sinteţi fruntaşe. — Şi vom rămine — mă com­­­pletă ea. Ce poţi altceva, decît să crezi în hotărîrea şi forţa de muncă a acestei tinere şi a tovarăşelor ei, deşi nici celelalte schimburi nu se lasă mai prejos. j1 M. BARDAŞAN !! Exploatarea mecanizată a lemnului Pretutindeni în parchete, unde altădată nu în­­tîlneai decît joagărele, ca unice unelte de exploa­tare, astăzi poţi asculta zumzetul motoarelor „Drujba", al ferăstraielor electrice, ori al tractoa­relor şi funicularelor ce le întîlneşti în cele mai îndepărtate locuri. Exploatarea mecanizată a lem­nului a devenit cuvîntul de ordine al zilelor noas­tre. In parchetul Valea Gitii din I.F. Reghin, unde mulţi arbori trec peste graniţa lui 200 ani, doborî­­rea se face cu ajutorul ferăstraielor electrice. In fotografia de sus, motoristul Blaj loan, do­boară un fag pe care nu-l poţi cuprinde cu 4 bra­ţe. Atenţia îi este concentrată spre tăierea cît mai de jos a arborelui. El, împreună cu motoriştii Dan Aurel, Moisin loan au învăţat să doboare, să sor­teze şi să secţioneze cu grijă fiecare arbore. Abia desprins de cioată, arbo­rele este împărţit pe sortimente, de unde începe mişcarea. Scosul buştenilor se face tot mecanizat, cu ajutorul tractoarelor forestie­re. In fotografia din mijloc îi vedem la lucru pe tractoristul Pop Filip şi ajutorul său Mo­rar Vasile, care au remorcat du­pă tractor un buştean de deru­­laj de 2 tone. Unele trunchiuri întrec chiar 4 tone, dar puterni­cele tractoare forestiere le scot nevătămate­ din cele mai ascun­­­se unghere ale muntelui. Buşteanul de derulaj pe care-l văzusem legat după tractor a ajuns repede pe rampă, dar pent­­ru scurtă vreme. Au intrat in acţiune încărcătorii. In fotogra-­ fia de jos (de la stingă la dreap-,­ta) Gliga Crăciun, şeful brigăzii complexe, Farcaş Dumitru, Far­­caş Petre şi Moldovan Nicolaie. Un „hei volta" şi buşteanul de 2 tone va poposi nu peste mult timp pe vagonul C.F.F., ce-l va purta spre fabrici. Din parchetul Valea Giuii, harnicele brigăzi complexe conduse de Gliga Crăciun şi Muntean Ioan, au dat peste plan, în primele 4 luni ale anului, 204 m , buşteni derulaj, 700 m şi celuloză fag şi alte produse. Miine forestierii cînd vor răsfoi, ziarele şi revistele, vor desluşi poate in foşnetul fi­lelor, propriul foşnet al frunze­lor arborilor ce i-au doborit şi i-au prelucrat. Text: GH. BARBULESCU Fotografii: SZÁSZ CAROL

Next