Steaua Roşie, noiembrie 1962 (Anul 11, nr. 259-284)

1962-11-02 / nr. 260

P! Bill nr. 1: TERMINAREA ÎNSĂMÎNŢĂRILOR DE TOAMNĂ Baze solide recoltei din anul viitor Ca de altfel la toate campanii­le, şi de data aceasta, gospodă­ria agricolă colectivă din Ier­­nut se situează în frun­te. Pe cele 381 de hec­tare (din care 24 ha cu orz şi 357 ha cu grîu), seminţele sînt deja în pămînt. Aşa cum s-au an­gajat, la 1 noiembrie colectiviştii din Iernut au raportat realizarea planului de însămînţări. Desigur, campania resămînţărî­­lor din toamna acestui an n-a fost uşoară. Timpul secetos a dat mait de furcă colectiviştilor. — Dar sînt oare greutăţi care nu pot fi învinse? se întreabă co­lectiviştii de a­­. Organizîndu-şi bine munca, colectiviştii din Ier­nut, în frunte cu comuniştii s-au achitat cu cinste de sarcinile ce le au stat în faţă, punînd baze solide recoltei din anul viitor. Anul acesta, gospodăria colecti­vă din Iernut a obţinut o produc­ţie medie de 1.510 kg de grîu la hectar. Această producţie însă nu i-a mulţumit pe colectivişti. Toc­mai de aceea, din timp, ei iau luat măsurile necesare, care să asigure obţinerea în anul viitor de pro­ducţii cît mai mari de grîu la hectar. Pentru aceasta, în primul rînd au stabilit din v­reme supra­feţele pe care urma să se însă­­mînţeze griul, după cele mai bune premergătoare. Eliberarea din timp a suprafeţelor respective a constituit o preocupare permanen­tă a consiliului de conducere. Sub îndrumarea organizaţiei de bază, săptăjjiînal au fost organizate şe­dinţe de lucru cu brigadierii şi şefii de echipe, în cadrul cărora s-a analizat temeinic situaţia lu­crărilor. Au fost mobilizaţi toţi colectiviştii pentru recoltatul flo­­rii-soarelui, cartofilor, sfeclei de zahăr etc. Astfel, întreaga supra­faţa cu gnu a fost semănată după premergătoare din cele mai bune­ De exemplu, pe 140 de hectare s-a însămînţat după trifoi, pe 100 hec­tare după sfecla de zahăr, pe 20 de hectare după cartofi, pe 12 ha după floarea-soarelui, iar res­tul după porumb. După cum era şi normal, o a­­tenţie deosebită s-a acordat cali­tăţii lucrărilor, pregătirii unui pat germinativ cît mai bun pentru sămînţă, cît şi semănatului. In această­­privinţă o contribuţie de seamă şi-au adus cei 8 mecaniza­tori de la S.M­ T. Luduş, care de­servesc gospodăria. Muncind cu abnegaţie, fără să simtă obosea­lă, în condiţiile de secetă din a­­ceastă toam­nă, ei au reuşit să facă lucrări de bună calitate şi la timp. Prim discuiie repetată, terenul a fost făcut ca stratul. După însămînţare întreaga supra­faţă a fost tăvălugită, asigurîn­­du-se seminţelor condiţii bune de încolţire. Pentru creşterea producţiei la hectar, consiliul de conducere al gospodăriei a mărit şi cantitatea de seminţe însămînţată la hectar. Din soiul Bezostaia, de pildă, s-au semănat cîte 260 kg la hec­tar, iar din soiul Odvoş cîte 200 kg, faţă de 230 kg, respectiv 190 kg cît s-a însămînţat în anul tre­cut. După cum arătam mai sus, la gospodăria colectivă din Iernut planul însămînţărilor de toamnă s-a realizat. Totuşi, însămînţările continuă. Profitînd de timpul prielnic şi dispunînd de seminţe­le necesare, colectiviştii au hotă­­rît să însămînţeze în plus încă 40 de hectare cu grîu. PROL­ETARI DIN TOATE ŢARILE,UNIŢI- VA !­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA____________________ Anul XI, Nr. 260 (1.443)­­ Vineri, 2 noiembrie 1962 \_________4 pagini 20 bani -------------6ZX303------------­ Mecanizatorii de la G.A.S. Band, în sprijinul unităţilor rămase în urmă In toamna acestui an, mecani­zatorii gospodăriei agricole de stat din Band au desfăşurat o activitate deosebit de rodnică. Folosind la maximum şi cu price­pere capacitatea de lucru a trac­toarelor, ei au însămînţat la timp şi în bune condiţii cele 293 de hectare planificate, din care 260 de hectare cu orz, 30 de hectare cu culturi pentru masă verde şi 3 hectare cu borceag de toamnă. In vederea asigurării obţinerii de producţii cît mai mari în anul viitor, pe 260 de hectare s-au ad­ministrat în sol cîte 300 kg de îngrășăminte chimice la hectar, iar pe 22 de hectare cîte 30 de tone îngrășăminte naturale la hectar. Un aport deosebit la termina­rea însămînţărilor la timp au adus mecanizatorii Kibedi Mar­tin, Bakalai Iosif, Jurca Maxim, Dascăl Viorel, Gh. loan, Cozma Maxim şi alţii. De îndată după terminarea însămînţărilor în ca­drul gospodăriei, 5 mecanizatori au plecat pentru a sprijini uni­tăţile rămase în urmă la însă­mînţări. Astfel, trei au plecat la G.A.S. Jidvei, iar 2 la GA.S. Seuca, unde datorită faptului că tractoarele nu au fost bine folo­site, însămînţările au rămas în urmă. VASILE POP învăţător Cu însămînţările pe terminate Pe ogoarele unite ale colectiviştilor din­­Glo­­deni, raionul Tg.Mureş, 7 tractoare de la S.M.T. Tg.Mureş lucrează în ritm tot mai sporit pentru terminarea în cel mai scurt timp a însă­mînţărilor. In vederea executării însămînţărilor la timp, colectiviştii de aici şi-au îndreptat e­­forturile spre eliberarea terenurilor planificate a se însămînţa în toam­na acestui an­ Astfel, sfecla de zahăr de pe cele 125 de hectare a fost recoltată într-un timp scurt. S-au recol­­tat şi­ porumbul de pe 172 de hectare, precum şi cartofii de pe 17 hec­tare. Datorită eforturilor susţinute depuse de trac­torişti, pînă la 30 oc­tombrie s-au însămîn­­ţat 20 de hectare cu orz şi 308 hectare cu grîu, planul însămţoţă­­rilor fiind realizat, pînă la acea dată în propor­ţie pe 91 la sută. Rodul bogat al toamnei Creşterea continuă a producţiei agricole la hectar constituie sarcina principală pusă de Directivele Con­gresului al Ill-lea al P.M.R. in faţa agriculturii. Colectiviştii din Zau de Cîmpie, raionul Luduş, luptă cu forţe tot mai sporite pentru reali­zarea cu succes a acestei sarcini. In vederea obţinerii de producţii cit mai sporite la hectar, sub îndru­marea organizaţiei de bază, colec­tiviştii de aici aplică pe scară tot mai largă metodele agrotehnice înaintate, învăţate şi însuşite la în­­văţămîntul agrozootehnic. Şi, desi­gur, rezultatele nu întîrzie să se arate. Anul acesta, de pildă, la floarea-soarelui s-a obţinut o pro­ducţie medie care depăşeşte cu 374 kg la hectar pe cea obţinută în anul trecut. Cea mai mare producţie au obţinut-o colectiviştii din brigada a V-a, care au efectuat trei praşile la floarea-soarelui. Producţii mult mai mari decît în anul trecut s-au obţinut şi la po­rumb. Pe lîngă porumb, gospodăria a obţinut, din culturile intercalate şi însemnate cantităţi de fasole. De pe urma valorificării fasolei culti­vată printre porumb, gospodăria a realizat un venit de peste 12.000 lei. MARCU SINCRAIANU colectivist Producţii bogate de porumb La gospodăria agricolă colectivă din Valea­ Largă recoltatul porum­bului este pe terminate. Pînă la 25 octombrie, de pildă, colectiviştii de aici au recoltat porumbul de pe o suprafaţă de 500 de hectare. In­­sămînţat la timp, în teren bine pre­gătit şi întreţinut în bune condiţii agrotehnice, porumbul a răsplătit pe deplin munca colectiviştilor. Pe cele 500 de hectare s-a obţinut o producţie medie de 2.500 kg boabe la hectar. Pe suprafaţa destinată obţinerii unei producţii de 5.000 kg boabe la hectar, în teren neirigat, s-a realizat o producție medie de 5.200 kg boabe la hectar. ILIE VLASA colectivist In cadrul Lunii prieteniei ro­­mîno-sovietice continuă să aibă loc numeroase manifestări cultu­­ral-artistice, care se bucură de un viu interes din partea oame­nilor muncii din întreaga regiune. La Casa prieteniei romîno-so­­vietice din Tg. Mureş a avut loc o conferinţă pe tema: „Frumuseţi­­ile naturii din Uniunea Sovieti­că“, (conferenţiar prof.­ Török Francisc), care a fost audiată cu mult interes de aproape 200 de cetăţeni. Echipa artistică de amatori a cooperativei Higiena a prezentat la Casa prieteniei romîno-sovie­­tice un bogat program de muzi­că uşoară sovietică precum şi re­citări de poezii sovietice, care s-a bucurat de aprecierea spectatori­lor. Sîmbătă 3 noiembrie, după­­amiază, tot la Casa prieteniei ro­­mîno-sovietice va avea loc un concurs ghicitoare din filmele ce au rulat în cadrul Festivalului filmului sovietic. Consiliul orăşenesc ARLUS, împreună cu Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş orga­nizează duminică 4 noiembrie, la orele 11, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor, un montaj literar pe tema: Poeţii lumii cîntă Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie, îşi dau concursul artiştii ama­tori ai cercului de artă drama­tică de pe lingă Casa de cultură a sindicatelor, şi studenţi ai In­stitutului pedagogic de 3 ani din Tg. Mureş. In cinstea celei de a 45-a ani­versări a Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie, astă-seară la orele 20, Teatrul de stat din Tg. Mureș prezintă piesa „Li­ceenii“ a dramaturgului sovietic K. Treniov. Şi la gospodăria agricolă colectivă din Crăciuneşti, raionul Tg. Mureş, recoltatul porumbului este pe terminate. Producţia rea­lizată depăşeşte cu mult pe cea obţinută în anul trecut. In fotografie: Bálint Ioan, vicepreşedintele gospodăriei, îm­preună cu colectiviştii Szakács Iosif şi Kerekes Ioan, cercetează calitatea porumbului. La fondul central al statului — cantităţi sporite de produse agricole Recoltă de porumb ca în acest an n-a fost nicicînd în comuna noastră — spun colectiviştii din Cheţani. lată roadele aplicării regulilor agrotehnice în lucrarea pămîntului, iată ce înseamnă să însă­­mînţezi porumbul în teren bine pregătit, să asiguri densitatea optimă de plante la hectar şi să aplici atîtea praşile cîte sînt necesare. Acest lucru nu-l spun numai colectiviştii din Cheţani, ci şi cei din Sălcud, Deag, Cuci şi din ma­joritatea satelor din raionul Luduş. In aceste zile, pe oriunde am trece, întîlnim camioane şi care în­cărcate cu ştiuleţi de porumb, galben ca aurul, în­­dreptîndu-se spre sediile gospodăriilor colective. S-au umplut deja pătulele, s-au umplut şi podurile. Co­lectiviştii însă nu se gîndesc numai la interesele lor personale, ci şi la interesele statului. Obţinînd pro­ducţii sporite, tot mai multe gospodării colective hotărăsc să vîndă statului cantităţi mult mai mari de porumb, cartofi, etc., decît au contractat. Prin aceasta, desigur, sporesc veniturile băneşti ale gos­podăriilor colective, creînd posibilitatea ca acestea să repartizeze colectiviștilor sume mai mari de bani în contul zilelor-muncă. Colectiviștii din Sălcud, de pildă, au hotărît să vîndă statului cu 40 de tone de porumb mai mult decît au contractat. Gospodăria colectivă din Deag, de asemenea, s-a angajat să vîndă peste cantitatea contractată, 20 de tone de porumb, iar cea din Cuci 10 tone.­­ Instalaţie pentru televizarea intervenţiilor chirurgicale la Institutul medico-farmaceutic din Timişoara a fost montată o instalaţie pentru televizarea inter­venţiilor chirurgicale. Studenţii au astfel posibilitatea de a urmări în condiţii optime desfăşurarea di­verselor faze ale operaţiilor însu­­şindu-şi cunoştinţe preţioase. Pe litoral sezonul continuă CONSTANŢA (Co­­resp. Agerpres). Deşi timpul s-a ră­corit staţiunile de pe litoral continuă să primească oaspeţi. Sanatoriile balneare de la Mangalia şi Te­­chirghiol găzduiesc în prezent sute de oa­meni veniţi să-şi în­grijească sănătatea. S-au creat condiţii ca în sezonul rece să-şi poată petrece aici­­ concediul şi să-şi re­facă sănătatea aproa­pe 10.G0O de persoa­ne. Condiţii noi pentru tratament la Slănic-Moldova La staţiunea balneară Slănic- Moldova au­­ fost terminate pregă­tirile menite să asigure în sezo­nul rece condiţii cît mai bune de odihnă şi tratament. In acest an, capacitatea­­ sectorului de trata­mente s-a dublat. Staţiunea a fost înzestrată cu noi aparate medicale moderne pentru tratament. Prin construirea unui tunel de acces între sanatoriu şi inhalator s-au creat de asemenea condiţii opti­me pentru cură şi în timpul ier­nii. Venituri însemnate din cultivarea plantelor medicinale Anul acesta mai mult de 2.009 de gospodării agricole colective din diferite regiuni ale ţării au cultivat, pe lîngă plantele cerea­liere şi plante medicinale şi aro­matice. Suprafaţa totală cultiva­tă cu­­ aceste plante de mare va­loare pentru industria chimico­­farmaceutică, a fost de peste 80.000 de hectare, adică de a­­proape 10 ori mai mare decît cu 10 ani în urmă. In prezent, paralel cu celelalte lucrări agricole, colectiviştii string recolta la unele plante medicinale şi aromatice. Prin valorificarea plantelor medicinale şi aromatice, gospodăriile colective obţin veni­turi importante. Cele din regiu­nea Suceava, de exemplu, vor rea­liza anul acesta peste 11 milioane lei. Baie populară la Odorhei Zilele trecute, la O­­dorhei au început lucrările de con­strucţie a unei băi populare, după cele mai noi cerinţe. Baia va avea vane, duşuri şi cameră cu aburi umezi şi uscaţi. Pen­tru această lucrare s-a investit suma de un milion de lei. Lucrările de zidă­rie vor fi terminate încă în cursul acestui an. Pentru ridicarea calificării profesionale De la un an la altul muncitorii gos­podăriei agricole de stat din Seuca, obţin rezultate tot mai bune în producţie. Acest lucru se datoreşte faptului că muncitorii îşi ridică me­reu calificarea profesională. Una din formele folosite pentru ridicarea nivelului de calificare al muncitorilor o constituie învăţă­­mîntul agrozootehnic, la care parti­cipă un mare număr de muncitori. In acest an, aici la Seuca, sunt or­ganizate 2 cercuri. La cercul de zootehnie s-au înscris 62 de cursanţi. Lectorii acestui cerc sunt ing. Du­mitru Cucui și Constantin Lambrino. Cel de-al doilea cerc cuprinde 42 muncitori ce lucrează în sectorul spcanic. Un colectiv harnic Deţinătoarea drapelului de bri­gadă fruntaşă pe depoul de loco­motive C.F.R. Tg. Mureş este de mai mult timp, cea de la repara­ţia vagoanelor de cale îngustă. Prin munca conştiincioasă şi de calitate a celor 11 membri ai bri­găzii, sarcinile de plan au fost îndeplinite ritmic şi integral. In luna octombrie cele 14 reparaţii cu spălare, tot atîtea revizii tehnice a locomotivelor au fost executate în cele mai bune condiţii. Repa­raţia cu ridicarea de pe osii a unei locomotive a fost terminată cu 8 zile înainte de termen. Sub grija priceputului şef de brigadă loan Cerghizan, din sinul brigăzii s-au ridicat mulţi muncitori frun­taşi ca tinerii loan T. Moldovan, Ioan Raita, Traian Şuteu, Gheor­­ghe Stan, Petru Cheteleş şi alţii. BUCUR GHEORGHE STOICA lăcătuş Magazine fruntaşe Datorită muncii rodnice depusă de colectivele de lucrători, O.C.L. „Produse industriale“ din regiu­nea noastră, şi-a realizat planul de desfacere pe cele trei trimes­tre ale anului curent în proporţie de 105 la sută. In această perioa­dă cheltuielile de circulaţie au fost reduse cu 518.000 lei, reali­­zîndu-se economii însemnate la toţi indicii importanţi ai planului financiar. Dezvoltarea şi modernizarea continuă a reţelei comerciale, do­tarea ei cu mobilier şi utilaj nou, extinderea formelor avansate de servire şi desigur aprovizionarea abundentă a unităţilor de desfa­cere cu sortimente noi şi variate, au contribuit la obţinerea acestor realizări. In întrecerea socialistă s-au evidenţiat colectivele de lucrători de la magazinele nr. 138 „Moda“, nr. 70 „Poşeta“, nr. 135 „Cadouri“ şi nr. 24 galanterie bărbătească, care şi-au îndeplinit planul de desfacere între 116 şi 120 la sută. La construcţiile noi ridicate în ultimii ani în oraşul Luduş se adaugă şi Policlinica care îşi va deschide uşile pînă la 7 Noiem­brie. In noua policlinică vor funcţiona secţii ca: pediatrie, fiziote­rapie, interne, chirurgie şi altele. Tehnologie avansată — productivitate ridicată şi produse de calitate superioară Prin specificul ei, Filatura de in ,,8 Martie“ din Gheorghieni este o unitate care prelucrează cîlţii de in rezultaţi de la topito­rii. An de an experienţa filatoa­relor în comandarea maşinilor de pieptănat, a fluierelor, a maşini­lor de bobinat a crescut, iar re­zultatele colectivului sunt tot mai semnificative. Deşi noi, maşinnile au fost mereu perfecţionate de tehnicienii şi in­ginerii filaturii. In fiecare secţie procesul tehnolo­gic a fost reorga­nizat în raport cu sarcinile pe care trebuie să le —o­bb înfăptuiască colectivul întreprinde­rii. In vederea cuprinderii tuturor problemelor tehnologice, teh­n­ici­e­­nii, inginerii, maiştrii şi şefii de secţii­ au­­ fost organizaţi în colec­tive­­ strînse şi răspund de rezol­varea “unei teme- Multe din ‘ pro­blemele tehnologice au şi fost re­zolvate în primele 9 luni ale anu­lui. Călăuziţi de Directivele Con­gresului al IlI-lea, al P.M.R. cu privire la introducerea pe scară largă a tehnicii noi şi a tehnolo­giei moderne, filatorii au adus îmbunătăţiri preţioase sistemului de laminare a benzii de cîlţi, pieptănarea mai bună a benzilor şi alimentarea continuă a maşini­lor de tors. In acest scop un co­lectiv de tehnicieni a schimbat glisie­rele la mai multe laminoa­re. Această transformare a avut ca urmare creşterea productivită­ţii laminoarelor şi îmbunătăţirea calităţii benzii. Un alt colectiv de tehnicieni şi inovatori a schimbat periile circulare de la maşinile de pieptănat şi le-a înlocuit cu perii de sîrmă, care asigură o curăţi­re mai bună a grundurilor, deci o pieptănare de calitate a benzii. S-au făcu­t modificări la reglajele maşinilor, s-au adus îmbunătăţiri sistemului de alimentare al car­­dei brute cu scopul de a proteja lungimea fibrelor. Au fost reorga­nizate secţiile de pieptănat, tors şi secţia carde. Zonele de deser­vire ale maşinilor au fost lărgi­te. Toate aceste transformări au dus nemijlocit la buna suprave­ghere a maşinilor de către fila­toare, la creşterea capacităţii de filare­ şi la ridicarea calităţii fi­relor de i­n. Succesul introducerii tehnologiei moderne este mare. In primele 9 luni ale anului, filatu­ra a realizat ritmic planul la toa­te sortimentele. Productivitatea pe oră a crescut în anul 1962 cu 80 la sută, faţă de productivitatea iniţială prevăzută în proiect. Avînd la bază experienţa aces­tui an şi a celor precedenţi, co­lectivul tehnic al filaturii, cu spri­jinul comitetului sindicatului şi sub conducerea organizaţiei de partid, a analizat recent posibilită­ţile interne de extindere şi ge­neralizare a tehnâ ■o­nologiei înaintate. Această acţiune porneşte de la sarcinile mobilizatoare ce-i revin filaturii pe anul viitor. Cunoscînd de ■ pe acum locurile de muncă şi rezervele principale unde se poa­te interveni cu toate forţele, co­lectivele de tehnicieni, ingineri şi muncitori fruntaşi au trecut , la dezbaterea problemelor legate­ de­­creşterea capacităţii de­­ producţie a filaturii, de pregătirea, şi ridica­rea gradului de calificare al per­sonalului, încă din acest trimestru a în­ceput acţiunea de revizuire a ca­ietelor tehnologice. Cursurile de calificare pentru muncitori s-au terminat şi­ carnetul de muncitor calificat a fost înmînat unui nu­măr de 160 de muncitori. In mo­mentul de faţă întreaga muncă este îndreptată spre îndeplinirea exemplară a planului la toţi in­dicii, îndeosebi realizarea econo­miilor la care colectivul s-a an­gajat. Pe de altă parte în curînd va începe lucrarea pentru „modi­ficarea debitării la maşinile de pieptănat“. Acţiunea are ca scop trecerea de la debitarea centrică la debitarea laterală, o metodă nouă care se va introduce prin construirea condensatorilor spe­ciali pentru debitarea laterală. în­locuirea alimentării din bandă a mașinilor de pieptănat va forma obiectul unor noi lucrări impor­tante ce vor începe la sfîrșitul acestui trimestru. Noua tehnologie ce-şi croieşte drum în filatură va sta la baza folosirii din plin a întregului uti­laj al filaturii, la creşterea pro­ductivităţii muncii şi ridicarea ca­lităţii firelor de in. GH. BARBULESCU Din activitatea colectivului Filaturii de in „8 Martie“ din Gheorghieni Scurte ştiri sportive Campionatul feminin de şah de la Braşov BRAŞOV­­ (Agerpres).­­ Maestra internaţională Alexan­dra Nicolau este noua fruntaşă a clasamentului după runda 11-a a campionatului republican feminin de şah. Nicolau a totalizat 9 puncte şi este urmată de Marga­reta Perevoznic cu 8,5 puncte și o partidă întreruptă. Pe locul 3 se află Tereza Urzică cu 7,5 puncte. In runda 11-a, Nicolau a cîștigat la Baumstark, Urzică la Rădăcină, Desmireanu la Simu. Au fost remize, partidele Mano­­lescu — Samarian și Turturea Polihroniade. Competiţia internaţională „Cupa cupelor“ VIENA (Agerpres). Meciul de fotbal pentru compe­tiţia internaţională „Cupa cupelor“ dintre echipele A. K. Graz şi Oden­se Danemarca s-a terminat la ega­litate 1—1 (0—1). Returul va avea loc ln terenul echipei danele. Un nou record la atletism VARȘOVIA (Agerpres). —■ Atletul polonez Benedict Gugala a stabilit un nou record al țării sale în proba de 30 km parcurgînd această distanță în timpul de lh 46T2”. La 25 km Gugala a fost cronometrat cu timpul pdfi lh 27/25”*.

Next