Steaua Roşie, noiembrie 1962 (Anul 11, nr. 259-284)

1962-11-01 / nr. 259

. In cinstea fruntaşilor Sala mare a clubului muncitori■ lor de la Complexul C.F.R. Ci­­ceu era îmbrăcată sărbătoreşte. La intrare o lozincă de bun ve­nit, înăuntru alte lozinci prin care se felicitau muncitorii frun­taşi in întrecerea socialistă. Deocamdată locurile din prime­le rinduri nu sunt ocupate. Dar in curînd, alpt, vom vedea pe ce­feriştii Ioani Duca, Imre Keszeg, Vasile Aluaş şi pe alţi muncitori fruntaşi, veniţi la serbare îm­preună cu familiile şi rudele lor, începe sărbătorirea lor. Şeful staţiei Ciceu, în cuvinte pline de căldură fericită pe harnicii mun­citori ai complexului care, ur­­mînd exemplul însufleţitor al co­muniştilor şi-au îndeplinit cu cin­ste sarcinile de plan, luptind tot­odată pentru asigurarea unei ne­stingherite circulaţii a trenurilor. In numele conducerii complexului, a urat lucrătorilor feroviari noi succese in muncă. Programul artistic care a urmat, prezentat in cinstea fruntaşilor in muncă de la Complexul C.F.R. Ciceu,­­ a fost susţinut nu numai de către formaţiile locale, ci şi de dansatorii şi cîntăreţii de la Uzinele de fier din Vlahita, Fa­brica de confecţii din Miercurea- Ciuc precum şi solişti de la Fa­brica de mobila „23 August“ din Tg.Mureş. Sărbătorirea fruntaşi­lor, la a cărei organizare şi-a a­­dus o merituoasă contribuţie şi Consiliul regional al sindicatelor, a constituit totodată şi un schimb de experienţă. Cu această ocazie a reieşit felul cum trebuie orga­nizată petrecerea in mod plăcut şi folositor, a timpului liber al oamenilor muncii din uzine, fa­brici şi institute. Cei ce au fost prezenţi îşi vor aminti cu drag despre acest pro­gram. Recitarea lui Alexandru Ciulea: ,,Partidului” de M. Be­­niuc, dansurile şi cintecele popu­lare romineşti şi maghiare, au cucerit aprecierea celor prezenţi in sală■ Un ropot de aplauze a s­ernit şi sosirea unei delegaţii de pionieri care au înmînat bu­chete de flori atît fruntaşilor in muncă, cit şi artiştilor amatori­... Duminică, 28 octombrie Şi colectiviştii din Mădăraş-Ciuc au petrecut o zi de neuitat. Ei au fost primii pe raion care au ter­minat lucrările de stringere a re­coltei şi însămînțările de toamnă. Programul artistic prezentat in cinstea lor a fost susținut de ace­leaşi formafii care cu o zi in ur­mă i-au distrat şi pe fruntaşii ce­ferişti de la Ciceu. Sala căminului cultural s-a do­vedit şi aici neîncăpătoare. In pri­mele bănci au luat loc colecti­vişti fruntaşi printre care Salamon Gergely, Ştefan Fazakas, Imre Biro, Antal Fillep şi alţii. Preşe­dintele gospodăriei colective din localitate a vorbit despre hărni­cia colectiviştilor în lucrările a­­gricole, arătind totodată şi care sunt lucrările ce trebuie să le e­­fectueze în lunile de iarnă. Apoi a urmat programul artis­tic. De o unanimă apreciere s-au bucurat echipele de dansuri de la Uzinele din Vlahița, care au in­terpretat cu multă măiestrie dan­suri româneşti de pe Tirnave, pre­cum şi dansuri populare maghia­re. Dansatorii de la Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc au cucerit, de asemenea, multe aplau­ze prin interpretarea unei suite de dansuri populare din Moldova şi a unor dansuri populare ma­ghiare din părţile Ciucului. Apre­ciată a fost şi frumoasa interpre­tare a unor dansuri din Făgăraş, de către metalurgistul vlăhicean Francisc Kelemen, precum şi in­terpretarea de cîntece din folclo­rul nou de către soliştii vocali Alexandru Ciulea, Ana Kurkó şi Cătălina Nagy. Aceste manifestări, pe lingă faptul că au contribuit la stimu­larea muncitorilor şi colectiviştilor pentru a obţine noi succese în muncă, au contribuit totodată Şi la petrecerea plăcută a timpului lor Liber, DEZSI EDMUND IN EDITURA POLITICA A APĂRU­­:­T. OPREA Să valorificăm prin contractări cât mai multe produse agricole sotr-o formă accesibilă, broșura prezintă principalele avantaje pe care le au gospodăriile colective valorificind produsele prin siste­mul contractărilor. Numeroase exemple din G.A.C. dovedesc că prin contractări, gospodăriile co­lective își asigură venituri impor­tante, sigure, și, în același timp, educ astfel un aport tot mai ma­re la formarea fondului central al statului de produse agricole. Investind cu sensuri noi dra­­ma conştiinţei eroului său, Ha­rta Lovinescu dezbate cu ajuto­rul unor mijloace literare de o rară frumuseţe, procesul de a­­derare la idealuri şi orizonturi luminoase. E un proces de con­ştiinţă plasat în perioada lui 1947. Drama purificatoare a eroului va genera un nou ade­văr, un nou echilibru de via­ţă. Purtînd amprentele celei mai acute contemporaneităţi, drama intelectualului Toma Dă­­răscu se încheagă într-o operă literară cu justificate preten­ţii de permanenţă în literatu­ra noastră actuală. Iar, faptul că Teatrul din Tg.Mureş a pus-o în scenă rămîne ca me­ritoriu pe frontul bătăliei la care s-a angajat. In favoarea constatării pledează grija cu care s-a apropiat de textul dra­matic, atenţia şi intenţia cu care a transpus pe scenă a­­ceastă ultimă şi pasionantă operă a lui Lovinescu. Contrar uzului, facem din capul locului aprecierile cuvenite colectivului artistic al secţiei maghiare de la acest teatru, care pare să fi pornit în noua stagiune mi­nat de un suflu proaspăt-In regia lui Constantin Ana­­tol (asistat de Gergely Géza) şi scenografia lui Mircea Mats­caboji, spectacolul tîrgumure­­şean a surprins în esenţa sa firul intim al dramatismului trecerii eroului principal de la non-sensul unor poziţii strict individualiste la cele de inte­grare totală în colectivitate. Acţiunea scenică a lui Toma Dărăscu, ruperea lui din me­diul burghez anacronic şi ade­rarea plenară la cauza socia­lismului, e o ilustrare perfec­tă a schimbării acului de la „eu“ la „noi“, de la individua­lismul sterp, stagnant, convul­sionat, la conştiinţa limpede, fermă, a necesităţii acţiunii co­mune, militante. Procesul de maturizare a conştiinţei lui Toma Dărăscu l-a pus la grea încercare pe tî­­nărul actor Sinka Károly, ca­re, uneori, pare să fie depăşit de sensurile majore ale perso­najului. Prin tratarea mai a­­profundată a textului, prin stu­dierea complexităţii situaţiilor în care îl pune autorul, actor­ul ar fi izbutit, probabil, să in­teriorizeze şi să transmită ace­le momente de mare tensiune dramatică în care conştiinţa personajului se zbate, se cu­tremură, se purifică de restul mentalităţii conformiste, şi, în­­veşmîntată într-o strălucită aură poetică, se dăruieşte ple­nar muncii colective, construc­tive. Fără surprinderea esenţei personajului, fără deplina iden­tificare şi însuşire a valenţelor textului, e greu să redai un mesaj atît de luminos. E o carenţă de interpretare cu atît mai cuprinzătoare, cu cît tînă­­rul actor avea la dispoziţie toa­te datele necesare: o viziune regizorală justă, corectă, care a îndrumat acţiunea psiho-fi­­zică a lui Toma Dărăscu pe un făgaş în care se conjuga armonios drama sentimentală şi evoluţia sa ideologică, care a marcat pregnant momentul declanşării conflictului,­­ mo­ment care permite spectatoru­lui să înţeleagă că plecarea doctorului în Deltă e izvorîtă din reacţia puternică, sinceră, cinstită, a fondului său de ma­re onestitate şi că rămînerea lui definitivă în satul pescari­lor înseamnă aderarea totală la existenţa, năzuinţa, lupta şi viaţa colectivă a satului renăs­cut; regia artistică a pus in lumină şi subsidiarul piesei, — drama­­ personajelor de rară frumuseţe lirică (din categoria tragicului), ale lui Mereş şi a Ancăi prin sublinierea puri­tăţii etice a concepţiei lor de viaţă; la fel, înalta semnifica­ţie umană a puternicelor (şi totuşi atît de poeticelor­ figuri de comuniști Frîncu, Danilov, Semion; sînt doar cîteva din aspectele unei munci de bună valorificare scenică a piesei lui Lovinescu, — care, în ansam­blul lor, ar fi putut să-l ajute în mod consistent pe interpret. Prin considerarea acestor ele­mente, interpretarea actorului ar fi cîştig­at în tensiune inte­rioară, în mai variată bogăţie de exprimare artistică, ar fi salvat acţiunea de fragmenta­­rismul inutil (pe care nu-l în­găduie nici textul şi nici inten­ţia autorului), n-ar fi înecat tensiunea dramatică din final în convenţional, apatic, şters. Cunoscînd (din alte interpretări) posibilităţile multiple ale ac­torului, avem certitudinea că printr-o atentă reconsiderare a rolului său, va putea să con­tribuie la o mai bună reuşită a spectacolului. Cu atît mai pozitivă pare să fie apropierea actriţei Mende Gaby de personajul său Neli. Utili­­zîmd elemente artistice simple (dar cu atît mai valabile), ac­triţa a conturat un personaj viu, marcînd puternic momen­tele cheie ale dramei trăite: dragostea faţă de Toma, lipsa de înţelegere faţă de acţiunile acestuia şi faţă de lumea pes­carilor; puternicul individua­lism burghez, datorită căruia naufragiază la un moment dat într-un Bucureşti odios, decla­sat; reînnodarea firului vieţii domestice etc. Toate acestea, graţie sensibilităţii, puterii de observaţie şi comunicare, utili­zate cu tact creator. Prodigioşi, activi, în con­struirea spectacolului: Tarr László (Mereş), Szamossy Kornélia (Anca), multă măsu­ră, sobrietate şi sinceritate în sentimente şi comunicare la a­­mândoi; Tóth Tamás (Frîncu), Faluvégi Lajos (Danilov) şi Kiss László (Semion), care, prin conturarea vie, simplă, a grupului de comunişti din Stă­ri­ghiol, conferă semnificaţii a­­dînci, majore, luptei pentru re­înnoirea vieţii satului, contri­buind astfel din plin la reuşita spectacolului. Vorbind de rezis­tenţa creaţiei scenice, se im­pun ca deosebit de izbutite sce­nele de masă — compoziţii fi­ne, armonioase, plantate ne­o cromatică şi sonorizare adec­vată, din acţiunea scenică a masei — menţiuni speciale pentru Gömöri Emma (Axi­­nia), Kőszegi Margit (Aculi­­na) şi Illyés Kinga (Gingiri­­ca). Arta cu care regia a ştiut să manevreze acţiunea masei a permis demonstrarea artistică, verosimilă, a evoluţiei satului de pescari de la stadiul de îna­poiuri, incult, - brutal,­­ sălbatec, la­­stadiul de renaştere la o viaţă nouă, înaintată. E un proces de transformare a con­ştiinţei (individuale şi colecti­ve) construit de elemente de mare fineţe artistică. In cate­goria pozitivului intră şi Lo­­hinszky Loránd (profesorul), prin frumuseţea simplă, since­ră a­ rostirii textului şi inten­ţia vădită de a contribui la redresarea scenică a lui Toma. In categorie contrară intră, din păcate, Bács Ferenc (Pan­­tazi), datorită lipsei acute de înţelegere a personajului căru­ia i-a dat o interpretare ştear­să, crispată, în flagrantă con­tradicţie -­ cu sensul textului dramatic şi intenţia autorului. Im definitiv, din scena (unică) a lui Pantazi porneşte conflic­tul şi justificarea logică a ac­ţiunii scenice a eroului princi­­pal. Dacă regia va căuta să refacă scenic figura lui Toma, va trebui în mod necesar să intervină esenţial şi în recom­punerea lui Pantazi. Altfel,­­­­spectatorul va rămîne în con­tinuare dispus să acorde ace­leaşi atribute de neverosimil, incredibil, nelogic, mobilului care declanşează resorturile in­terioare ale eroului. Pantazi lui Bács e mult prea slab pen­tru a trezi spontan o reacţie atît de puternică în Toma. Privit în ansamblu, specta­colul cu „Febre“ este (cu ex­cepţia lipsurilor semnalate) o reuşită a Teatrului de stat din Tg.Mureş şi se anunţă ca bun augur pentru stagiunea în curs, ION CHEREJI conferenţiar­­ universitar FEBRE (Pe scena Teatrului de stat din Tîrgu-Mureş) actorii Iiaby şi Sinka Károly în rolurile lui Neli şi respectiv Tema. -----------[xaxi------------— - a.-* - VEŞTI DIN ORAŞUL TOPLIŢA In acest an în oraşul Topliţa a fost construită o nouă policli­nică cu 12 secţii, iar în prezent se lucrează de zor la finisarea complexului de deservire al coo­perativei munca colectivă. In complexul cooperaţiei meşteşugă­reşti, la sfîrşitul lunii noiembrie se vor muta secţiile de croitorie la comandă clasa I, foto, frizerie şi coafură, reparaţii radio, repara­ţii ceasuri, lenjerie, încălţăminte la comandă, cît şi secţiile de re­paraţii, care vor fi înzestrate în întregime cu mobilier şi utilaj nou. * Zilele acestea s-a redeschis ma­gazinul alimentar în care func­ţionează trei raioane. Această unitate a fost renovată în între­gime şi înzestrată cu cel mai mo­dern mobilier comercial. * Este în curs de modernizare şi magazinul de tricotaje nr. 174, care în curînd va fi dat în folosin­­ța. De asemenea, pînă la sfîrșitul anului, se va termina construcția clădirii unui complex comercial al O.C.L. Produse industriale, în ca­re se vor muta mai multe unități printre care cea de metalo-chimice, de menaj, de instrumente muzi­cale și de produse electrotehnice. • ★ Se lucrează de zor şi la con­struirea celor 48 de apartamente care vor fi terminate la începutul anului viitor. * Nici colectiviştii din Topliţa nu se lasă mai prejos. Pentru adă­­postirea animalelor gospodăriei colective, zilele acestea se vor termina lucrările de construcţie a 6 grajduri, iar pînă la sfîrșitul anului se vor mai termina lucră­rile la alte două. Note bibliografice Fiecare gospodărie colectivă o unitate puternic înfloritoare Broşura apărută în editura politică răspunde preocupărilor co­lectiviştilor în legătură cu întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. In această lucrare este înfăţişată dezvoltarea gospodăriei agricole colective „Tu­dor Vladimirescu“ din Hărman, regiunea Braşov, unitate decorată cu Ordinul Muncii clasa 1. Prin munca colectiviştilor de aici gospodăria şi-a sporit an de an ave­rea obştească. La sfîrşitul anului 1961 veniturile ei au ajuns la 398.000 lei pe suta de hectare, ceea ce reprezintă o creştere de aproape opt ori faţă de ceea ce realiza cu 11 ani în urmă. Expe­rienţa colectiviştilor din Hărman, metodele folosite de ei şi rezulta­tele concrete obţinute constituie un exemplu demn de urmat. Autorul broşurii, Petre Chelmez, demonstrează că ceea ce s-a realizat la Hărman se poate înfăptui in oricare altă gospodărie agricolă co­lectivă din țară. steaua roșie TOAMNĂ. Fotografie realizată de HARAGOS­Z. Szabó Anton —, Topliţa şi Cos­ma loan — Tîrnăveni1. In cazul dv. care lucraţi în sectorul lemn în profesia de fo­chist, aveţi dreptul în afara con­cediului de odihnă de bază şi a concediului suplimentar depinzînd de vechimea neîntreruptă in cîm­­pul­ muncii, şi de un alt concediu suplimentar pentru muncă prestată în­ condiţii vătămătoare sănătăţii. Acest din urmă concediu supli­mentar este de 6 zile lucrătoare pe an, profesia dv. fiind asimilată cu acea de antefocar Micloş Alexandru­­ Tîrnăveni Pentru personalul didactic şi didactic de conducere din învăţă­­mintul de cultură generală, pro­fesional şi tehnic conform dispo­­ziţiunilor legale nu se acordă concediu de odihnă în afara va­canţelor ş­colare, şi nici compen­sare în bani. In consecinţă, dv. nu puteţi pretinde compensarea în bani a cocediului. Indiferent de faptul că nu aţi beneficiat de întregul con­cediu legal de odihnă, din cauză că între timp v-aţi înscris şi ur­maţi institutul pedagogic, Suci­u T. ■. Reghin. Dacă pensionarul invalid nu se prezintă la data stabilită pen­tru revizuirea medicală din motive justificate şi dovedite cu acte oficiale, pensia i se va plăti în continuare de la data expirării deciziei anterioare, în cazul cînd se prezintă în termen de 30 zile și este menținut într-un grad de invaliditate. Dacă fostul pensionar de inva­liditate se prezintă la revizuirea medicală in termen de cel mult un an de la data expirării valabili­tăţii deciziei de pensionare, pensia, i se va plăti cu începere ,din pri­ma zi a lunii următoare aceleia în care a fost examinat, iar cazul cînd va fi încadrat într-un grad de invaliditate. PAVEL MUSCA jurist JOI 1 NOIEMBRIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Celebrul 702. Progresul: filmul Casa de la răs­cruce. Steagul roşu: filmul Soare şi umbră, tineretului: filmul Dra­gostea lui Alioşa. Muncitoresc: ulmul Primăvara fetelor. Doja Gh.: filmul Două vieţi, seriile I—II. Casa de cultură a sindica­telor: filmul Doctorul din Bothe­now GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Aeroportul nu primeşte LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Raze pe gheaţă MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul Cetatea Hur­­ramzamin ODORHEI Muncitoresc: filmul Flăcări în targa REGHIN Victoria: filmul Ci­ne-i de vină? HRNAVENI 23 August: filmul In noaptea de ajun TOPLIŢA Muncitoresc: filmul Fetele Joi 1 noiembrie, la orele 20, colectivul Teatrului de stat din Tg. Mureş prezintă în limba ma­­ghiară drama „Febre“ de H. Lovi­nescu. JOI 1 NOIEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 6,20 — Emisiunea pen­tru sate; 8,08 — Melodii populare româneşti; 9,00 — „Vreau să ştiu“, realizări ale ştiinţei şi tehnicii sovietice; 9,25 — Muzică uşoară; 10,00 — Fragmente din opera „Fata cu garoafe“ de Gheorghe Dumitrescu; 11,05 — Lenin în creaţia compozitorilor sovietici şi romîni; 12,00 — Muzică populară rominească; 13,10 — Din operete­le compozitorilor romîni; 14,30 — Muzică uşoară romînească; 15,00 — Din muzica popoarelor sovie­tice; 16,15 — Vorbeşte Moscova I; 17,10 — „Pacea va triumfa“, cîn­tece; 18,00 — Muzică uşoară; 19,15 — Program muzical pentru frun­taşi în producţie; 19,50 — Con­certul orchestrei de studio a Ra­­dioteleviziunii; 22,00 — Muzică de dans, Programul II; 12,45 — Muzică uşoară; 13,25 — Muzică popu­lară romînească şi a minorităţilor naţionale; 14,10 — „Săptămîna muzicii sovietice“, muzică de es­tradă; 15,10 — Almanah ştiin­ţific; 15,30 — Arii şi duete din operete; 17,00 — Ciclul „George Enescu compozitor“; 19,00 — Pie­se corale româneşti; 19,30 — Tinereţea ne e dragă; 19,30 — Muzică de dans; 20,40 — Tineri interpreţi de muzică populară ro­mînească; 21,15 — Din creaţia de muzică uşoară a compozitorilor noştri; 21,45 — Părinţi şi copii; 22,00 — Melodii de dragoste; 22,30 —­­Săptămîna muzicii sovie­tice“, noi înregistrări muzicale primite din partea Radioteleviziu­­nii,­­ TG. MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă: Muzică distractivă — Zootehnia, ramură importantă a agriculturii — Cîntă taraful Rózsa Béla — Buletin meteorologic. 5.30— 6 in limba maghiară: Pro­gram muzical pentru cores­pondenţi — Din carnetul reporte­rului — Buletin, meteorologic. 14.30— 15 în limba maghiară: Ştiri — Arii din opere — Reportaj, 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Muzică populară — Reportaje, 17,30— 18,30 în limba maghiară: Ştiri — Din activitatea unui co­mitet raional de femei — Muzică populară — Cronica tineretului — Muzică de dans. Timpul probabil pentru urmă­toarele două zile. Vreme uşor instabilă, cu cerul temporar no­­ros, izolat vor cădea ploi slabe. Temperatura uşor variabilă, noap­tea va fi cuprinsă intre minus 1 şi plus 5 grade, iar ziua între 14—20 grade. Dimineaţa ceaţă lo­cală. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. I. C. I. LCLUJ str. Armata Roşie nr. 75 telefon nr. 50-53 declara vacante următoarele posturi: — 1 inginer şef secţie, la Cluj­ — 3 ingineri tehnologi, la secţiile Dej şi Bistriţa­— 2 ingineri principal tehnologi la Cluj. Solicitanţii trebuie să aibă studii superioare în domeniul industriei alimentare şi stagiul­­ de 3 ani în producţie. Cererile se vor depune la sediul întreprin­derii personal sau prin poştă­’

Next