Steaua Roşie, februarie 1963 (Anul 12, nr. 26-49)
1963-02-01 / nr. 26
steaua roșie Să ridicăm toate gospodăriile agricole colective la nivelul celor fruntaşe (Urmare din pag. 1) colective ce împart la zilelemuncă. Cu cît vor fi mai puţine zile-muncă, cu atît valoarea zileimuncă va fi mai mare, şi invers, cu cît se va împărţi la un număr mai mare de zile-muncă, cu atît valoarea zilei-muncă va fi mai mică. In dările de seamă prezentate de către consiliile de conducere ale gospodăriilor colective şi în discuţiile purtate de colectivişti, s-a subliniat marea importanţă pe care o are retribuţia suplimentară în executarea lucrărilor la timp şi de bună calitate, pentru depăşirea producţiilor planificate. Sîntem de aceeaşi părere cu colectiviştii careau subliniat acest factor important şi au arătat că este necesar ca consiliile de conducere ale gospodăriilor colective să aplice pe scară largă şi cu toată răspunderea la toate culturile principale retribuţia suplimentară, în aşa fel încît fiecare colectivist care a reuşit prin munca lui conştientă să dea producţii mai mari decît alţii, să fie retribuit aşa după cum se cuvine. Retribuţia suplimentară trebuie însă acordată pe brigăzi şi echipe. Retribuţia suplimentară poate să-şi atingă scopul numai atunci, cînd planificarea producţiilor în cadrul gospodăriilor colective este stabilită în mod ştiinţific şi nu la întîmplare. Gospodăria colectivă din comuna Papiu Ilarian socot că s-a orientat bine în stabilirea unei producţii medii de 3.000 kg porumb boabe la ha, ţinînd seama de toate condiţiile şi posibilităţile existente în gospodărie. Aici de pildă, dacă o brigadă alcătuită din 120 de braţe de muncă va lucra, să presupunem, 150 ha teren cultivat cu porumb şi prin executarea unei munci de calitate şi la timp, va obţine o producţie de 3.500 kg porumb boabe la ha, iar retribuţia suplimentară va fi stabilită de 40 la sută din producţia obţinută peste p an — atunci fiecare membru al brigăzii va primi, în medie, pe lîngă ceea ce i se cuvine pentru zile de muncă, o retribuţie suplimentară de 250 kg porumb. Această cantitate răsplăteşte cu prisosinţă munca conştientă şi plină de strădanie a acestei brigăzi. Nu acelaşi lucru putem însă spune despre producţia planificată a se obţine la porumbrtwaiKrit” gospodăria colectivă Cetatea de Baftă, raionul lirnoveniZAid T s-a planificat o producţie de 2.000 kg porumb boabe în medie la ha, faţă de 3.000 kg cît a planificat cea din Papiu Ilarian. Trebuie arătat însă că, gospodăria colectivă din Cetatea de Baltă nu are un teren mai puţin fertil decît cea din Papiu Ilarian, ci dimpotrivă, după cum au stabilit specialiştii, are un teren mai fertil. Pentru a obţine cele 2.000 kg porumb boabe la hectar, aceasta nu cere eforturi prea mari din partea colectiviştilor din Cetatea de Baltă. Să presupunem că şi aici o brigadă cu acelaşi număr de braţe de muncă şi aceeaşi suprafaţă cultivată cu porumb va lucra tot atît de conştient şi bine ca şi cea din comuna Papiu Ilarian, totuşi ea va obţine o retribuţie suplimentară de 3 ori mai mare decît prima. Sau, avînd în vedere faptul că şi în gospodăria colectivă din Cetatea de Baltă sînt oameni tot atit de harnici şi tot atît de pricepuţi ca şi cei din G.A.C. Papiu Ilarian, şi că producţia de porumb babe obţinută la ha va fi tot de 3.000 — la Cetatea de Baltă toţi colectiviştii vor primi în acest caz o retribuţie suplimentară de 2 ori mai mare decît cea mai bună brigadă de care am vorbit mai sus, din gospodăria agricolă colectivă Papiu Ilarian. Desigur, că aceasta nu este just, deoarece nu este rezultatul unei munci calitativ superioare. Dar cărui fapt se datoreşte oare totuşi această situaţie? Ea se datoreşte planificării necorespunzătoare a producţiei la hectar. S-ar putea totuşi spune, că cei din Papiu Ilarian au planificat o producţie prea mare; lucrurile însă nu stau aşa, deoarece această producţie a fost atinsă în medie pe gospodărie încă în anul 1962. In discuţiile care s-au purtat cu prilejul adunărilor pentru dări de seamă şi aprobarea planurilor de producţie în cadrul gospodăriilor colective, a reieşit că mai sînt încă unele gospodării — ce e drept puţine la număr — unde munca încă nu este destul de bine organizată, iar pentru unii colectivişti nu e este destul de clară necesitatea de a se munci pe brigăzi şi în cadrul acestora pe echipe, unii făcînd propunerea de a se munci pe familii. Practica şi experienţa îndelungată a gospodăriilor colective fruntaşe a dovedit că, numai acolo se pot obţine rezultate bune, unde munca este judicios organizată pe brigăzi şi echipe. In unele gospodării, unde s-a aplicat metoda neraţională a executării muncilor pe familii, aceasta nu a dat rezultate bune, deoarece muncile pe tarlalele gospodăriei nu au fost executate uniform şi nici la timpul optim, ceea ce a făcut ca producţiile obţinute să difere foarte mult unele de altele, chiar pe aceeaşi tarla. ... Este absolut necesar, ca în cel mai scurt timp în toate gospodăriile agricole colective să fie stabilit numărul necesar de brigăzi şi în cadrul acestora numărul echipelor, în aşa fel ca fiecare braţ de muncă să fie cuprins în brigada şi echipa cea mai corespunzătoare. S-a constatat la unele gospodării colective tendinţa de a se crea multe brigăzi şi echipe, socotind că prin aceasta munca, va fi mai uşor de cuprins. Un caz concret ni-l oferă gospodăria colectivă din Reghin, care are 1.025 ha teren agricol şi 507 braţe de muncă, pe care le-a repartizat anul trecut în 9 brigăzi şi 17 echipe, deci unui brigadier îi reveneau în medie mai puţin de 2 echipe cu 56 braţe de muncă şi 114 ha teren. In mod practic tendinţa aceasta de a crea multe brigăzi şi echipe duce la scoaterea din producţie a unui număr mare de brigadieri şi în ultimă instanţă la risipă de zile-muncă pentru activităţi neproductive. Munca poate fi organizată perfect şi atunci cînd în brigadă există un număr mai mare de braţe de muncă. Aceasta depinde de pregătirea, capacitatea şi străduinţa brigadierului. Cred că în condiţiunile actuale ale gospodăriilor noastre colective cel mai potrivit este ca o brigadă să fie alcătuită din cel puţin 120 braţe de muncă, iar echipa din 30—40. In ceea ce priveşte retribuirea şefilor de echipă pentru munca ce o desfăşoară în plus faţă de restul membrilor echipei,, socot că s-a orientat bine gospodăria colectivă din comuna Cetatea de Baltă, raionul Tîrnăveni, cea din Papiu Ilarian, raionul Luduş, şi altele, care au început să ia măsuri de cointeresare a şefilor de echipă în ceea ce priveşte asigurarea participării la muncă a cît mai multor braţe de muncă din echipa lor. Astfel, ele au stabilit că o dată cu începerea muncilor agricole, şeful de echipă să primească lunar 4 zile-muncă în cazul cînd participarea membrilor echipei la muncă va depăşi în medie pe lună 70 la sută. In cazul că participarea va fi mai mică, zilelemuncă pe care șeful de echipă le va primi vor scade și ele proporțional cu participarea echipei la muncă. sksmSbb*** :• .*» **■* "». r—r' Tl i ri r nntrA5 IoId oTor»r 11 n f a în rrne-Din controalele efectuate tn gos'pe£t«i'«4e'~-cefectia- - felului cum" suit fdloSifé"emére-muncă, s-a constatat că, pretutindeni există o preocupare de seamă pentru ca acestea să fie folosite în mod cât mai rațional. Cu toate acestea, în unele locuri, s-au mai strecurat anumite neajunsuri care, în mod real, dacă nu s-ar lua măsuri, ar duce la o oarecare risipă a zilelor-muncă. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Jidvei, raionul Tîrnăveni, de pildă, a stabilit iniţial ca să fie scoşi din producţie 3 vicepreşedinţi, fapt pe care îl considerăm inutil. Cel mai potrivit lucru este ca vicepreşedinţii gospodăriilor colective să îndeplinească şi funcţia de brigadier. In felul acesta gospodăria agricolă colectivă din Jidvei, numai prin această măsură va economisi aproximativ 1.300 de zile-muncă. Gospodăria colectivă din comuna Papiu Ilarian a scos din producţie un număr prea mare de oameni de pază. Astfel, pentru paznici şi oameni de serviciu în curtea administraţiei a prevăzut 12 persoane, care să fie retribuite cu 4.380 zile-muncă. In mod practic paza necesară pentru locurile prevăzute la acest capitol poate fi asigurată cu maximum 4 persoane, care să fie retribuite cu 1.095 zile-muncă, socotindu-i-se fiecăruia zilnic cîte 75 de puncte. La această gospodărie s-a prevăzut ca în acest an să mai fie scoşi din producţie 3 socotitori de brigadă, care să fie retribuiţi în total cu 754 zile-muncă pe an. După părerea noastră scoaterea din producţie a acestor oameni nu-şi găseşte nici o justificare, fapt confirmat de însăşi experienţa gospodăriei,re de 11 ani lucrează fără aceşti socotitori şi totuşi evidenţa muncilor executate în general a fost destul de bine pusă la punct. In gospodărie mai există şi alte funcţii, care credem că nu-şi găsesc justificare, cum ar fi de pildă: mulţi paznici de cîmp, mulţi paznici la grajdurile gospodăriei etc., etc. In ceea ce priveşte paznicii de cîmp, apreciem că, în general numărul lor trebuie redus substanţial, în aşa fel încît într-un timp relativ scurt pe întreaga regiune să se ajungă la completa desfiinţare a acestei funcţii. In prezent, cînd gospodăriile colective cuprind pe toţi ţăranii din comuna sau satul respectiv, cînd bunurile gospodăriei colective constituie proprietatea obştească a tuturor ţăranilor colectivişti şi cînd conştiinţa colectiviştilor noştri a ajuns la un grad de dezvoltare destul de ridicat, socotim că nu-şi găseşte justificarea existenţa acestor mulţi paznici. In fond, avuturile gospodăriei colective nu trebuie să fie ■ păzite numai de un anumit număr de colectivişti însărcinaţi cu aceasta. Apărarea avutului obştesc trebuie să constituie o îndatorire a tuturor colectiviştilor. Se pot ivi în gospodărie cazuri cînd în anumite locuri, pe o perioadă scurtă, se impune necesitatea unei paze. Aceasta trebuie asigurată însă de către consiliul de conducere prin însărcinarea temporară a unui colectivist. De asemenea şi paza de noapte la grajdurile gospodăriei colective unde sunt adăpostite animalele, poate fi asigurată fără a fi însărcinaţi colectivişti în permanenţă cu aceasta. De exemplu, în prezent aproape toate gospodăriile colective au grajduri de mare capacitate, de 50—100—200 capete vită mare etc. In cazul unui grajd cu capacitatea de 100 capete, există cel puţin 7 îngrijitori de animale. Paza de noapte poate fi asigurată prin rotaţie de către îngrijitori, ceea ce înseamnă că fiecare îngrijitor ar trebui să rămînă o noapte ■pe săptămînă de pază la animale. Pentru aceasta el ar putea fi retribuit în plus cu 25 de puncte. In felul acesta se reduce funcţia unui paznic permanent şi se realizează zilnic economie de cel puţin o jumătate zi-muncă. Iată numai cîteva exemple, care aplicate ar duce la economii serioase de zile-muncă în fiecare gospodărie colectivă. Să vedem, ce ar însemna în mod practic aplicarea acestor măsuri în gospodăria colectivă din comuna Papiu Ilarian, despre care am vorbit mai sus? Reducîndu-se numărul paznicilor și al oamenilor de serviciu în curtea gospodăriei, s-ar economisi 3.285 zile-muncă, de la socotitorii de brigăzi 754, iar de la paznicii de cîmp pentru început 1.000 zilemuncă, ceea ce este egal cu 5.039 zile-muncă, socotite la valoarea de numai 20 de lei, înseamnă 100.780 lei. Această măsură ar face posibilă creșterea valorii zilei-muncă pe întreaga gospodărie cu aproape un leu. La gospodăria colectivă din Cetatea de Baltă s-a stabilit, de pildă, în mod nejust, ca paza obștească să fie plătită de către gospodăria colectivă în zile-muncă. Pentru șeful pompierilor voluntari s-a stabilit, de asemenea, să se acorde anual 90 zile muncă, iar pentru restul pompierilor voluntari, ori de cîte ori vor face exerciţii, să li se ponteze zilemuncă. Considerăm aceasta un sistem cu totul nejust şi dăunător gospodăriei colective. Se ştie doar că, paza obştească trebuie să fie organizată de către sfatul popular împreună cu organele de Miliţie în aşa fel, încît aceasta să se facă prin rotaţie de către toţi locuitorii satului respectiv, sau prin angajarea unor paznici permanenţi retribuiţi de fiecare locuitor al satului. Aceasta depinde de hotărîrile adunării generale, a satului sau comunei respective. In ceea ce priveşte pompierii voluntari, însuşi cuvîntul de voluntar ne arată că ei nu sînt plătiţi, ci execută în mod voluntar această muncă obştească. Deci şi aici la gospodăria colectivă din Cetatea de Baltă, ca şi la cea din Papiu Ilarian, prin eliminarea funcţiilor care nu sunt absolut necesare şi prin lichidarea lipsurilor de care am vorbit mai înainte, se poate face economie de zile-muncă, care ar ridica valoarea unei zile-muncă pe întreaga gospodărie cu circa încă 1 leu. Ar fi însă incomplet tratată această problemă, dacă nu am arăta că, prin eliminarea acestor funcţii inutile, se va da activităţii productive un număr însemnat de braţe de muncă, care în mod real vor mări veniturile gospodăriei colective, în cazul gospodăriei Papiu Ilarian cu cel puţin încă 100.780 de lei. Iată deci, încă un leu creşterea valorii zilei-muncă sau mărirea averii obşteşti cu această sumă. O altă problemă care ni se pare că nu este destul de bine înţeleasă de către toţi colectiviştii este şi aceea a loturilor personale. Sînt cazuri, izolate bineînţeles, cînd unii colectivişti deşi în mod real constituie o singură familie, totuşi avînd în vedere faptul că unul dintre copii este căsătorit, au pretenţie la 2 loturi personale. Aici am impresia că cei ce gîndesc în felul acesta, nu înţeleg în mod real importanţa lotului personal. Lotul personal trebuie să asigure familiei respective legumele şi zarzavaturile necesare, în aşa fel încît colectivistul să nu fie pus în situaţia ca de fiecare dată cînd are nevoie de aceste produse să meargă la gospodăria colectivă pentru a le ridica. Existenţa familiei respective nu se asigură prin lotul personal, ci de către gospodăria colectivă în urma muncii depuse de către fiecare colectivist în parte. Aşadar, socot, că acest lucru trebuie bine înţeles şi aşa după cum prevede Statutul model al gospodăriei colective, pentru fiecare familie se repartizează un singur lot personal, care este alcătuit între 20 şi 30 de ani, în conformitate cu hotărîrea adunării generale a colectiviştilor. Unii consideră în mod nejust că bătrînii trebuie să fie ajutaţi de către gospodăria colectivă prin repartizarea unui lot personal în suprafaţă de 10—15 ari pentru fiecare bătrîn. Aceasta este cu totul greşit şi dacă s-ar aplica, ar duce la periclitarea asigurării existenţei bătrînilor în gospodăriile colective. In primul rînd se ştie că bătrînii care nu mai pot muncii dacă li s-ar da această bucăţică de teren, nu ar putea să o lucreze şi ea ar fi dată anumitor persoane din familie sau rudelor. Pe de altă parte Statutul model al gospodăriei agricole colective arată în mod clar că, bătrînii trebuie să fie ajutaţi de către gospodăria colectivă prin atribuirea unei cantităţi de produse agricole şi a unei sume de bani din fondul de ajutorare, ce se constituie prin reţinerea în acest scop din veniturile totale ale gospodăriei agricole colective a unei cantităţi sau sume de 2,4 la sută. Este necesar ca gospodăriile agricole colective să acorde o grijă deosebită bătrînilor, avind în vedere situaţia fiecăruia în parte şi în raport de condiţii să fie ajutat fiecare. După părerea mea, nu este cel mai potrivit procedeul care se practică în unele gospodării, de a stabili, de pildă, că toţi bătrînii de la 60 de ani în sus să primească ajutor în proporţii şi condiţii egale. Doar se ştie că, sunt anumiţi colectivişti care îşi pierd parţial sau total capacitatea de muncă încă înainte de a împlini 60 de ani, iar alţii au muncit şi pot să muncească, chiar dacă nu cu întreaga capacitate, şi după ce au împlinit vîrsta de 60 de ani. Consider că situaţia bătrînilor trebuie privită în mod diferenţiat şi în sensul că unii au în familie membri capabili de muncă şi prin aceasta au asigurate şi condiţii mai bune, iar alţii nu au asemenea membri în familie, sau chiar dacă au, aceştia fiind puţini, nu reuşesc să asigure în întregime cele necesare familiei. Trebuie să arătăm că au procedat bine, după părerea noastră, acele gospodării colective, care au stabilit 3 sau mai multe categorii, în care sunt încadraţi bătrînii pentru a fi ajutaţi, lucru ce asigură o grijă deosebită pentru fiecare în parte. Iată cîteva probleme care am considerat că trebuie să stea în centrul preocupărilor gospodăriilor colective şi acolo unde se constată anumite greşeli sau neajunsuri, chiar dacă planurile de producţie şi de cheltuieli au fost aprobate de adunările generale, se pot şi trebuie să se facă corecturile corespunzătoare, pentru ca la proxima adunare generală să se ceară aprobarea adunării. Sîntem siguri că, organizaţiile de partid, U.T.M. şi consiliile de conducere ale gospodăriilor colective vor lua toate măsurile necesare, care să ducă la continua întărire economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural, al colectiviştilor, folosind în acest scop experienţa înaintată a gospodăriilor colective fruntaşe, aplicînd cu consecvență în practică indicațiile și hotărîrile Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín și ale Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne. Angajamente și realizări (Urmare din pag. 1) ianuarie, din angajamentul luat de făurarii de faianță s-a realizat 1.500 mp. La propunerea lucrătorilor din compartimentul produse de gresie, s-au inclus în planul M.T.O. căile prin care se poate reduce procentul de rebuturi la aceste produse. Un calcul economic arată că, prin reducerea rebuturilor la producţia de gresie cu 1 la sută în acest an, se realizează o producţie de 30 tone mai mult decît cea realizată în anul 1962. Faptul că de la un an la altul producţia şi productivitatea muncii cresc vertiginos, că angajamentele oamenilor muncii din cadrul combinatului sunt tot mai însemnate, se explică şi prin aceea că în anii 1948—1961, valoarea lucrărilor de investiţii cu caracter industrial efectuate aici au fost de 85,6 milioane de lei. Deci nu e de mirare că, în baza progresului tehnic înregistrat, oamenii muncii îşi propun să realizeze performanţe cantitative şi calitative, care în trecut ar fi fost greu de obţinut. Avind condiţii tehnice create, lucrătorii de la secţia bicromat — una din secţiile complet renovate din investiţiile arătate mai sus — şi-au luat drept angajament ca nn însufleţită întrecere pe care au început-o încă din primele zile ale acestui an, să îmbunătăţească cu încă 5 la sută randamentul de fauicaţie la bicromatul de sodiu. Acest spor îl vor dobîndi, aşa după cum glăsuieşte şi planul M.T.O., prin schimbarea aproape radicală a tehnologiei la fazele de măcinare, dozare şi omogenizare a materiilor prime. Experienţa anului trecut a fost deosebit de bogată în realizări. Produsele de bază ale combinatului corespund nivelului tehnic al produselor similare fabricate pe plan mondial, iar produsul sulfo -pedool aluminat de calciu este superior calitativ celui din import. In baza succeselor cantitative şi calitative înscrise în bilanţul realizărilor din anul trecut şi animaţi de dorinţa de a lărgi gama produselor chimice în acest an, chimiştii din Tîrnăveni s-au angajat să fabrice noi produse, cum ar fi anhidridă cromică, polietilenă clorurată, sulfat de sodiu farmaceutic, clorură de viniliden etc. Atmosfera de mare entuziasm care a caracterizat realizarea ritmică a producţiei în luna ianuarie a.c. (în prima decadă s-a realizat 32 la sută din producţia lunară), măsurile tehnico-organizatorice (din care unele s-au şi înfăptuit), judicios depistate şi apoi incluse în planul de măsuri sunt garanţii în plus că chimiştii de la Tîrnăveni îşi vor respecta cuvîntul dat în întrecerea socialistă ce o desfăşoară în acest an. U.R. S. S. MOSCOVA (Agerpres). Pe şantierul celui mai mare aeroport din U.R.S.S., Domodedovo de lîngă Moscova, a fost încheiată „etaipa betonului armat“. Scheletul uriaş al aeroportului a fost alcătuit din elemente de construcţii, avînd un volum de 10.000 m cubi. Domodedovo va rivaliza cu aeroportul Idlewild din New York, considerat cel mai mare aeroport din lume. Noile „porţi aeriene“ ale Moscovei vor putea face faţă tranzitului a 3.000 de persoane pe oră. Aerodromul se află la 44 km la sud-est de Kremlin. De aici vor pleca principalele linii aeriene care vor lega Moscova de Siberia, Kazahstan şi Orientul îndepărtat. Primul avion de călători va zbura de pe pista aeroportului la sfîrşitul acestui an. Aerogara cu patru etaje, cu o lungime de jumătate de kilometru, pare o miniatură în cîmpia nesfîrşită. Clădirea va deveni deosebit de elegantă atunci cînd betonul armat va fi îmbrăcat în aluminiu și sticlă. Aici vor fi folosite 2 ha de sticlă, cantitate suficientă pentru acoperirea a şase terenuri de fotbal. De peronul aeroportului se vor apropia simultan 14 avioane TU-104, AN-10, TU-114, fiecare din ele putînd transporta peste 100 de persoane. LENINGRAD (Agerpres): «« La Institutul de agrofizică din Leningrad a fost construit un dispozitiv electronic care stabileşte starea tehnică a tractorului şi volumul de muncă efectuat de acesta. Ajutorul electronic al tractoristului se compune dintr-un captator şi o maşină electronică de calculat care funcţionează pe bază de triode cu semiconductor. Maşina efectuează pînă la 3.000 de calcule pe minut. Rezultatele lor sunt înregistrate de un contor care se află în cabina tractoristului. R.P. Mongolă ULAN-BATOR (Agerpres). — In anul 1962 pe teritoriul R.P. Mongole au fost întreprinse o serie de expediţii în vederea cercetării şi studierii posibilităţii alimentării cu apă a păşunilor şi a irigării terenurilor secetoase. Aceste expediţii alcătuite din brigăzi de geofizicieni, foratori şi brigăzi de fotografiat au efectuat cercetări pe întinderi imense de teren. De pildă pe teritoriul gospodăriilor agricole de stat din regiunile Herlen şi Tumentogtin au fost înfăptuite cercetări pe o suprafaţă de peste 2,9 milioane de ha iar pe teritoriul regiunilor Batsumbeni, Halhingol, Samar şi Baiamur pe o suprafaţă de 23.084 de ha de teren. R.P. Ungară BUDAPESTA (Agerpres). „ In primii doi ani ai planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale şi culturii R.P. Ungare, constructorii maghiari au dat peste plan aproape 12.000 de apartamente. Pînă la sfîrşitul anului 1965, In R.P. Ungară vor fi construite 300.000 de apartamente, în loc de 250.000 cît fusese planificat ini R.P. Polonă VARŞOVIA (Agerpres). — In anul 1963 Varşovia va dispune de o cantitate de gaze combustibile mai mare cu 6 la sută faţă de anul trecut, datorită gazelor naturale pe care le va primi din regiunea subcarpatică şi gazelor combustibile de la cocseriile sileziene. R. S. Cehoslovacă PRAGA (Agerpres). — In curînd, în localitatea Plana na Luznice din Cehoslovacia, îşi va începe activitatea Institutul experimental de control pentru agricultură — anunţă Ceteka. In secţiile sale agrochimice şi de nutriţie a plantelor se vor efectua analize ale compostului, îngrăşămintelor şi turbei pentru toate întreprinderile agricole din Cehia de sud. In secţiile de furaje şi produse animale se va analiza compoziţia furajelor şi a materiilor prime necesare pregătirii acestora. In secţia de răsaduri se vor analiza anual 7.000 probe de material de însămînţat şi răsaduri, acordîndu-se o deosebită atenţie germinării şi umidităţii lor. Geologi şi hidrologii sovietici E. Norelko, V. Gudîma, N. Kurasev și P. Moskovskih, depistînd terenul pentru amplasarea celei de-a 3-a centrale hidroelectrice de pe lîngă cascada Angara-Ustillimskoi. 3 (Fotó: C. SZÁSZ) ... PRIVELISTE DE IARNA