Steaua Roşie, februarie 1963 (Anul 12, nr. 26-49)

1963-02-01 / nr. 26

steaua roșie Să ridicăm toate gospodăriile agricole colective la nivelul celor fruntaşe (Urmare din pag. 1) colective ce împart la zilele­­muncă. Cu cît vor fi mai puţine zile-muncă, cu atît valoarea zilei­­muncă va fi mai mare, şi invers, cu cît se va împărţi la un număr mai mare de zile-muncă, cu atît valoarea zilei-muncă va fi mai mică. In dările de seamă prezentate de către consiliile de conducere ale gospodăriilor colective şi în dis­cuţiile purtate de colectivişti, s-a subliniat marea importanţă pe care o are retribuţia suplimentară în executarea lucrărilor la timp şi de bună calitate, pentru depă­şirea producţiilor planificate. Sîntem de aceeaşi părere cu co­lectiviştii care­­au subliniat acest factor important şi au arătat că este necesar ca consiliile de con­ducere ale gospodăriilor colective să aplice pe scară largă şi cu toată răspunderea la toate cultu­rile principale retribuţia suplimen­tară, în aşa fel încît fiecare colec­tivist care a reuşit prin munca lui conştientă să dea producţii mai mari decît alţii, să fie retri­buit aşa după cum se cuvine. Re­tribuţia suplimentară trebuie însă acordată pe brigăzi şi echipe. Retribuţia suplimentară poate să-şi atingă scopul numai atunci, cînd planificarea producţiilor în cadrul gospodăriilor colective este stabilită în mod ştiinţific şi nu la întîmplare. Gospodăria colectivă din comuna Papiu Ilarian socot că s-a orientat bine în stabilirea unei producţii medii de 3.000 kg porumb boabe la ha, ţinînd sea­ma de toate condiţiile şi posibili­tăţile existente în gospodărie. Aici de pildă, dacă o brigadă alcătuită din 120 de braţe de muncă va lucra, să presupunem, 150 ha teren cultivat cu porumb şi prin executarea unei munci de calitate şi la timp, va obţine o producţie de 3.500 kg porumb boabe la ha, iar retribuţia supli­mentară va fi stabilită de 40 la sută din producţia obţinută peste p­ an — atunci fiecare membru al brigăzii va primi, în medie, pe lîngă ceea ce i se cuvine pentru zile de­ muncă, o retribuţie supli­mentară de 250 kg porumb. A­­ceastă cantitate răsplăteşte cu pri­sosinţă munca conştientă şi plină de strădanie a acestei brigăzi. Nu acelaşi lucru putem însă spune despre producţia planificată a se obţine la porumbrtwaiKri­t” gospodăria colectivă Cetatea de Baftă, raionul lirnoveniZAid­­ T s-a planificat o producţie de 2.000 kg porumb boabe în medie la ha, faţă de 3.000 kg cît a planificat cea d­in Papiu Ilarian. Trebuie arătat însă că, gospodăria colectivă din Cetatea de Baltă nu are un teren mai puţin fertil decît cea din Pa­piu Ilarian, ci dimpotrivă, după cum au stabilit specialiştii, are un teren mai fertil. Pentru a obţine cele 2.000 kg porumb boabe la hectar, aceasta nu cere eforturi prea mari din partea colectiviştilor din Cetatea de Baltă. Să presupunem că şi aici o brigadă cu acelaşi număr de braţe de muncă şi aceeaşi su­prafaţă cultivată cu porumb va lucra tot atît de conştient şi bine ca şi cea din comuna Pa­piu Ilarian, totuşi ea va obţine o retribuţie suplimen­tară de 3 ori mai mare decît pri­ma. Sau, avînd în vedere faptul că şi în gospodăria colectivă din­­ Cetatea de Baltă sînt oameni tot atit de harnici şi tot atît de pri­cepuţi ca şi cei din G.A.C. Papiu Ilarian, şi că producţia de porumb b­­abe obţinută la ha va fi tot de 3.000 — la Cetatea de Baltă toţi colectiviştii vor primi în acest caz o retribuţie suplimentară de 2 ori mai mare decît cea mai bună bri­gadă de care am vorbit mai sus, din gospodăria agricolă colectivă Papiu Ilarian. Desigur, că aceas­ta nu este just, deoarece nu este rezultatul unei munci calitativ superioare. Dar cărui fapt se da­­toreşte oare totuşi această situa­ţie? Ea se datoreşte planificării necorespunzătoare a producţiei la hectar. S-ar putea totuşi spune, că cei din Papiu Ilarian au plani­ficat o producţie prea mare; lucru­rile însă nu stau aşa, deoarece această producţie a fost atinsă în medie pe gospodărie încă în anul 1962. In discuţiile care s-au purtat cu prilejul adunărilor pentru dări de seamă şi aprobarea planurilor de producţie în cadrul gospodăriilor colective, a reieşit că mai sînt în­că unele gospodării — ce e drept puţine la număr — unde munca încă nu este destul de bine orga­nizată, iar pentru unii colectivişti nu e este destul de clară necesita­tea de a se munci pe brigăzi şi în cadrul acestora pe echipe, unii făcînd propunerea de a se munci pe familii. Practica şi experienţa îndelungată a gospodăriilor co­lective fruntaşe a dovedit că, nu­mai acolo se pot obţine rezultate bune, unde munca este judicios organizată pe brigăzi şi echipe. In unele gospodării, unde s-a aplicat metoda neraţională a executării muncilor pe familii, aceasta nu a dat rezultate bune, deoarece mun­cile pe tarlalele gospodăriei nu au fost executate uniform şi nici la timpul optim, ceea ce a făcut ca producţiile obţinute să difere foar­te mult unele de altele, chiar pe aceeaşi tarla. ... Este absolut necesar, ca în cel mai scurt timp în toate gospodă­riile agricole colective să fie stabilit numărul necesar de brigăzi şi în cadrul acesto­ra numărul echipelor, în aşa fel ca fiecare braţ de muncă să fie cuprins în brigada şi echipa cea mai corespunzătoare. S-a constatat la unele gospodă­rii colective tendinţa de a se crea multe brigăzi şi echipe, socotind că prin aceasta munca, va fi mai uşor de cuprins. Un caz concret ni-l oferă gospodăria colectivă din Reghin, care are 1.025 ha teren agricol şi 507 braţe de muncă, pe care le-a repartizat anul trecut în 9 brigăzi şi 17 echipe, deci unui brigadier îi reveneau în medie mai puţin de 2 echipe cu 56 braţe de muncă şi 114 ha teren. In mod practic tendinţa aceas­ta de a crea multe brigăzi şi echi­pe duce la scoaterea din produc­ţie a unui număr mare de briga­dieri şi în ultimă instanţă la ri­sipă de zile-muncă pentru activi­tăţi neproductive. Munca poate fi organizată perfect şi atunci cînd în brigadă există un număr mai mare de braţe de muncă. Aceasta depinde de pregătirea, capacitatea şi străduinţa brigadierului. Cred că în condiţiunile actuale ale gospodăriilor noastre colec­tive cel mai potrivit este ca o bri­gadă să fie alcătuită din cel puţin 120 braţe de muncă, iar echipa din 30—40. In ceea ce priveşte retribuirea şefilor de echipă pentru munca ce o desfăşoară în plus faţă de res­tul membrilor echipei,, socot că s-a orientat bine gospodăria colectivă din comuna Cetatea de Baltă, ra­ionul Tîrnăveni, cea din Papiu Ilarian, raionul Luduş, şi altele, care au început să ia măsuri de cointeresare a şefilor de echipă în ceea ce priveşte asigurarea parti­cipării la muncă a cît mai multor braţe de muncă din echipa­­ lor. Astfel, ele au stabilit că o dată cu începerea muncilor agricole, şeful de echipă să primească lu­nar 4 zile-muncă în cazul cînd participarea membrilor echipei la muncă va depăşi în medie pe lu­nă 70 la sută. In cazul că par­ticiparea va fi mai mică, zilele­­muncă pe care șeful de echipă le va primi vor scade și ele propor­țional cu participarea echipei la muncă. sksmSbb*** :• .*» **■* "». r—r' Tl i ri r­ nntrA5 IoId oTor»r 11 n f a în rrne-Din controalele efectuate tn gos­­'pe£t«i'«4e'­~-cefecti­­a- - felului cum" suit fdloSifé"emére-muncă, s-a constatat că, pretutindeni există o preocupare de seamă pentru ca acestea să fie folosite în mod cât mai rațional. Cu toate a­­cestea, în unele locuri, s-au mai strecurat anumite neajun­suri care, în mod real, dacă nu s-ar lua măsuri, ar duce la o oarecare risipă a zilelor-muncă. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Jidvei, raionul Tîrnă­veni, de pildă, a stabilit iniţial ca să fie scoşi din producţie 3 vicepreşedinţi, fapt pe care îl con­siderăm inutil. Cel mai potrivit lu­cru este ca vicepreşedinţii gospo­dăriilor colective să îndeplinească şi funcţia de brigadier. In felul acesta gospodăria agricolă colecti­vă din Jidvei, numai prin această măsură va economisi aproximativ 1.300 de zile-muncă. Gospodăria colectivă din comu­na Papiu Ilarian a scos din pro­ducţie un număr prea mare de oameni de pază. Astfel, pentru paznici şi oameni de serviciu în curtea administraţiei a prevăzut 12 persoane, care să fie retribuite cu 4.380 zile-muncă. In mod prac­tic paza necesară pentru locurile prevăzute la acest capitol poate fi asigurată cu maximum 4 persoa­ne, care să fie retribuite cu 1.095 zile-muncă, socotindu-i-se fiecăruia zilnic cîte 75 de puncte. La această gospodărie s-a pre­văzut ca în acest an să mai fie scoşi din producţie 3 socotitori de brigadă, care să fie retribuiţi în total cu 754 zile-muncă pe an. După părerea noastră scoaterea din producţie a acestor oameni nu-şi găseşte nici o justificare, fapt confirmat de însăşi experien­ţa gospodăriei,­­re de 11 ani lu­crează fără aceşti socotitori şi to­tuşi evidenţa muncilor executate în general a fost destul de bine pusă la punct. In gospodărie mai există şi al­te funcţii, care credem că nu-şi găsesc justificare, cum ar fi de pildă: mulţi paznici de cîmp, mulţi paznici la grajdurile gos­podăriei etc., etc. In ceea ce priveşte paznicii de cîmp, apreciem că, în general nu­mărul lor trebuie redus substanţial, în aşa fel încît într-un timp relativ scurt pe întreaga regiune să se ajungă la completa desfiinţare a acestei funcţii. In prezent, cînd gospodăriile colective cuprind pe toţi ţăranii din comuna sau satul respectiv, cînd bunurile gospodă­riei colective constituie proprieta­tea obştească a tuturor ţăranilor colectivişti şi cînd conştiinţa co­lectiviştilor noştri a ajuns la un grad de dezvoltare destul de ridi­­­cat, socotim că nu-şi găseşte jus­­­­tificarea existenţa acestor mulţi­­ paznici. In fond, avuturile gospo­­­­dăriei colective nu trebuie să­ fie ■ păzite numai de un anumit număr de colectivişti însărcinaţi cu a­­­­ceasta. Apărarea avutului obştesc­­ trebuie să constituie o îndatorire a tuturor colectiviştilor. Se pot ivi în gospodărie cazuri cînd în anumite locuri, pe o pe­rioadă scurtă, se impune necesita­tea unei paze. Aceasta trebuie asi­­­­gurată însă de către consiliul de conducere prin însărcinarea tem­porară a unui colectivist. De ase­menea şi paza de noapte la graj­durile gospodăriei colective unde sunt adăpostite animalele, poate fi asigurată fără a fi însărcinaţi co­lectivişti în permanenţă cu aceas­ta. De exemplu, în pre­zent aproa­pe toate gospodăriile colective au grajduri de mare capacitate, de 50—100—200 capete vită mare etc. In cazul unui grajd cu capa­citatea de 100 capete, există cel puţin 7 îngrijitori de animale. Paza de noapte poate fi asigurată prin rotaţie de către îngrijitori, ceea ce înseamnă că fiecare îngri­jitor ar trebui să rămînă o noapte ■pe săptămînă de pază la animale. Pentru aceasta el ar putea fi re­tribuit în plus cu 25 de puncte. In felul acesta se reduce funcţia unui paznic permanent şi se rea­lizează zilnic economie de cel pu­ţin o jumătate zi-muncă. Iată nu­mai cîteva exemple, care aplicate ar duce la economii serioase de zile-muncă în fiecare gospodărie colectivă. Să vedem, ce ar însemna în mod practic aplicarea acestor mă­suri în gospodăria colectivă din comuna Papiu Ilarian, despre ca­re am vorbit mai sus? Reducîn­­du-se numărul paznicilor și al oa­menilor de serviciu în curtea gos­podăriei, s-ar economisi 3.285 zi­­le-muncă, de la socotitorii de bri­găzi 754, iar de la paznicii de cîmp pentru început 1.000 zile­­muncă, ceea ce este egal cu 5.039 zile-muncă, socotite la va­loarea de numai 20 de lei, în­seamnă 100.780 lei. Această mă­sură ar face posibilă creșterea va­lorii zilei-muncă pe întreaga gos­podărie cu aproape un leu. La gospodăria colectivă din Ce­tatea de Baltă s-a stabilit, de pil­dă, în mod nejust, ca paza ob­ștească să fie plătită de către gospodăria colectivă în zile-mun­că. Pentru șeful pompierilor vo­luntari s-a stabilit, de asemenea, să se acorde anual 90 zile­ muncă, iar pentru restul pompierilor vo­luntari, ori de cîte ori vor face exerciţii, să li se ponteze zile­­muncă. Considerăm aceasta un sistem cu totul nejust şi dăunător gospodăriei colective. Se ştie doar că, paza obştească trebuie să fie organizată de către sfatul popular împreună cu or­ganele de­ Miliţie în aşa fel, încît aceasta să se facă prin rotaţie de către toţi locuitorii satului res­pectiv, sau prin angajarea unor paznici permanenţi retribuiţi de fiecare locuitor al satului. Aceasta depinde de hotărîrile adunării ge­nerale, a satului sau comunei res­pective. In ceea ce priveşte pompierii voluntari, însuşi cuvîntul de vo­luntar ne arată că ei nu sînt plă­tiţi, ci execută în mod voluntar această muncă obştească. Deci şi aici la gospodăria colec­tivă din Cetatea de Baltă, ca şi la cea din Papiu Ilarian, prin eli­minarea funcţiilor care nu sunt absolut necesare şi prin lichida­rea lipsurilor de care am vorbit mai înainte, se poate face econo­mie de zile-muncă, care ar ridica valoarea unei zile-muncă pe în­treaga gospodărie cu circa încă 1 leu. Ar fi însă incomplet tratată această problemă, dacă nu am arăta că, prin eliminarea acestor funcţii inutile, se va da activită­ţii productive un număr însemnat de braţe de muncă, care în mod real vor mări veniturile gospodă­riei colective, în cazul gospodăriei Papiu Ilarian cu cel puţin încă 100.780 de lei. Iată deci, încă un leu creştere­a valorii zilei-muncă sau mărirea averii obşteşti cu a­­ceastă sumă. O altă problemă care ni se pare că nu este destul de bine înţe­leasă de către toţi colectiviştii este şi aceea a loturilor personale. Sînt cazuri, izolate bineînţeles, cînd unii colectivişti deşi în mod real constituie o singură familie, totuşi avînd în vedere faptul că unul dintre copii este căsătorit, au pretenţie la 2 loturi personale. Aici am impresia că cei ce gîn­­desc în felul acesta, nu înţeleg în mod real importanţa lotului per­sonal. Lotul personal trebuie să asigure familiei respective legu­mele şi zarzavaturile necesare, în aşa fel încît colectivistul să nu fie pus în situaţia ca de fiecare dată cînd are nevoie de aceste produse să meargă la gospodăria colectivă pentru a le ridica. Existenţa familiei respective nu se asigură prin lotul personal, ci de către gospodăria colectivă în urma muncii depuse de către fie­care colectivist în parte. Aşadar, socot, că acest lucru trebuie bine înţeles şi aşa după cum prevede Statutul model­ al gospodăriei co­lective, pentru fiecare familie se repartizează un singur lot perso­nal, care este alcătuit între 20 şi 30 de ani, în conformitate cu ho­­tărîrea adunării generale a colec­tiviştilor. Unii consideră în mod nejust că bătrînii trebuie să fie ajutaţi de către gospodăria colectivă prin repartizarea unui lot personal în suprafaţă de 10—15 ari pentru fiecare bătrîn. Aceasta este cu to­tul greşit şi dacă s-ar aplica, ar duce la periclitarea asigurării existenţei bătrînilor în gospodă­riile colective. In primul rînd se ştie că bătrî­nii care nu mai pot muncii dacă li s-ar da această bucăţică de te­ren, nu ar putea să o lucreze şi ea ar fi dată anumitor persoane din familie sau rudelor. Pe de altă parte Statutul model al gos­podăriei agricole colective arată în mod clar că, bătrînii trebuie să fie ajutaţi de către gospodăria co­lectivă prin atribuirea unei canti­tăţi de produse agricole şi a unei sume de bani din fondul de aju­torare, ce se constituie prin reţi­nerea în acest scop din veniturile totale ale gospodăriei agricole co­lective a unei cantităţi sau sume de 2,4 la sută. Este necesar ca gospodăriile a­gricole colective să acorde o gri­jă deosebită bătrînilor, avind în vedere situaţia fiecăruia în parte şi în raport de condiţii să fie ajutat fiecare. După părerea mea, nu este cel mai potrivit procedeul care se practică în unele gospodării, de a stabili, de pildă, că toţi bătrînii de la 60 de ani în sus să pri­mească ajutor în proporţii şi con­diţii egale. Doar se ştie că, sunt anumiţi colectivişti care îşi pierd parţial sau total capacitatea de muncă încă înainte de a împlini 60 de­ ani, iar alţii au muncit şi pot să muncească, chiar dacă nu cu întreaga capacitate, şi după ce au împlinit vîrsta de 60 de ani. Consider că situaţia bătrînilor tre­buie privită în mod diferenţiat şi în sensul că unii au în familie membri capabili de muncă şi prin aceasta au asigurate şi condiţii mai bune, iar alţii nu au aseme­nea membri în familie, sau chiar dacă au, aceştia fiind puţini, nu reuşesc să asigure în întregime cele necesare familiei. Trebuie să arătăm că au pro­cedat bine, după părerea noastră, acele gospodării colective, care au stabilit 3 sau mai multe categorii, în care sunt încadraţi bătrînii pen­tru a fi ajutaţi, lucru ce asigură o grijă deosebită pentru fiecare în parte. Iată cîteva probleme care am considerat că trebuie să stea în centrul preocupărilor gospodăriilor colective şi acolo unde se constată anumite greşeli sau neajunsuri, chiar dacă planurile de producţie şi de cheltuieli au fost aprobate de adunările generale, se pot şi trebuie să se facă corecturile co­respunzătoare, pentru ca la pro­xima adunare generală să se cea­ră aprobarea adunării. Sîntem siguri că, organizaţiile de partid, U.T.M. şi consiliile de conducere ale gospodăriilor co­lective vor lua­ toate măsurile ne­cesare, care să ducă la continua întărire economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural, al co­lectiviştilor, folosind în acest scop experienţa înaintată a gospodării­lor colective fruntaşe, aplicînd cu consecvență în practică indicațiile și hotărîrile Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín și ale Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne. Angajamente și realizări (Urmare din pag. 1) ianuarie, din angajamentul luat de făurarii de faianță s-a reali­zat 1.500 m­p. La propunerea lucrătorilor din compartimentul produse de gresie, s-au inclus în planul M.T.O. căile prin care se poate reduce procen­tul de rebuturi la aceste produse. Un calcul economic arată că, prin reducerea rebuturilor la produc­ţia de gresie cu 1 la sută în acest an, se realizează o producţie de 30 tone mai mult decît cea reali­zată în anul 1962. Faptul că de la un an la altul producţia şi productivitatea muncii cresc vertiginos, că angajamente­le oamenilor muncii din cadrul combinatului sunt tot mai însemna­te, se explică şi prin aceea că în anii 1948—1961, valoarea lucrări­lor de investiţii cu caracter in­dustrial efectuate aici au fost de 85,6 milioane de lei. Deci nu e d­e mirare că, în baza progresului tehnic înregistrat, oamenii muncii îşi propun să realizeze performan­ţe cantitative şi calitative, care în trecut ar fi fost greu de obţi­nut. Avind condiţii tehnice create, lucrătorii de la secţia bicromat — una din secţiile complet reno­vate din investiţiile arătate mai sus — şi-au luat drept angajament ca nn însufleţită întrecere pe care au început-o încă din primele zile ale acestui an, să îmbunătăţească cu încă 5 la sută randamentul de fauicaţie la bicromatul de sodiu. Acest spor îl vor dobîndi, aşa după cum glăsuieşte şi planul M.T.O., prin schimbarea aproape radicală­­ a tehnologiei la fazele de măcina­re, dozare şi omogenizare a mate­riilor prime. Experienţa anului trecut a fost deosebit de bogată în realizări. Produsele de bază ale combinatu­lui corespund nivelului tehnic al produselor similare fabricate pe plan mondial, iar produsul sulfo­ -pedool­ aluminat de calciu este superior calitativ celui din import. In baza­ succeselor cantitative şi calitati­­ve înscrise în bilanţul realizări­­lor din anul trecut şi animaţi de dorinţa de a lărgi gama produse­lor chimice în acest an, chimiştii din Tîrnăveni s-au angajat să fabrice noi produse, cum ar fi an­hidridă cromică, polietilenă cloru­­rată, sulfat de sodiu farmaceutic, clorură de viniliden etc. Atmosfera de mare entuziasm care a caracterizat realizarea rit­mică a producţiei în luna ianuarie a.c. (în prima decadă s-a realizat 32 la sută din producţia lunară), măsurile tehnico-organizatorice (din care unele s-au şi înfăptuit), judicios depistate şi apoi incluse în planul de măsuri sunt garanţii în plus că chimiştii de la Tîrnă­veni îşi vor respecta cuvîntul dat în întrecerea socialistă ce o des­făşoară în acest an. U.R. S. S. MOSCOVA (Agerpres). Pe şantierul celui mai mare ae­roport din U.R.S.S., Domodedovo de lîngă Moscova, a fost încheia­tă „etaipa betonului armat“. Sche­letul uriaş al aeroportului a fost alcătuit din elemente de construc­ţii, avînd un volum de 10.000 m cubi. Domodedovo va rivaliza cu ae­roportul Idlewild din New York, considerat cel mai mare aeroport din lu­me. Noile „porţi aeriene“ ale Moscovei vor putea face faţă tranzitului a 3.000 de persoane pe oră. Aerodromul se află la 44 km la sud-est de Kremlin. De aici vor pleca principalele linii aerie­ne care vor lega Moscova de Si­beria, Kazahstan şi Orientul în­depărtat. Primul avion de călători va zbu­ra de pe pista aeroportului la sfîrşitul acestui an. Aerogara cu patru etaje, cu o lungime de jumătate de kilometru, pare o miniatură în cîmpia ne­­sfîrşită. Clădirea va deveni deose­bit de elegantă atunci cînd beto­nul armat va fi îmbrăcat în alu­miniu și sticlă. Aici vor fi folosite 2 ha de sticlă, cantitate suficientă pentru acoperirea a şase terenuri de fotbal. De peronul aeroportului se vor apropia simultan 14 avioane TU-104, AN-10, TU-114, fiecare din ele putînd transporta peste 100 de persoane. LENINGRAD (Agerpres): «­« La Institutul de agrofizică din Leningrad a fost construit un dis­pozitiv electronic care stabileşte starea tehnică a tractorului şi vo­lumul de muncă efectuat de a­­cesta. Ajutorul electronic al tractoris­tului se compune dintr-un capta­tor şi o maşină electronică de calculat care funcţionează pe bază de triode cu semiconductor­. Ma­şina efectuează pînă la 3.000 de calcule pe minut. Re­zultatele lor sunt înregistrate de un contor care se află în cabina tractoristului. R.P. Mongolă ULAN-BATOR (Agerpres). — In anul 1962 pe teritoriul R.P. Mongole au fost întreprinse o serie de expediţii în vederea cer­cetării şi studierii posibilităţii ali­mentării cu apă a păşunilor şi a irigării terenurilor secetoase. Aceste expediţii alcătuite din bri­găzi de geofizicieni, foratori şi brigăzi de fotografiat au efectuat cercetări pe întinderi imense de teren. De pildă pe teritoriul gos­podăriilor agricole de stat din re­giunile Herlen şi Tumentogtin au fost înfăptuite cercetări pe o su­prafaţă de peste 2,9 milioane de ha iar pe teritoriul regiunilor Batsumbeni, Halhingol, Samar şi Baiam­ur pe o suprafaţă de 23.084 de ha de teren. R.P. Ungară BUDAPESTA (Agerpres). „ In primii doi ani ai planului cin­­cinal de dezvoltare a economiei naţionale şi culturii R.P. Ungare, constructorii maghiari au dat pes­te plan aproape 12.000 de aparta­mente. Pînă la sfîrşitul anului 1965, In R.P. Ungară vor fi construite 300.000 de apartamente, în loc de 250.000 cît fusese planificat ini­ R.P. Polonă VARŞOVIA (Agerpres). — In anul 1963 Varşovia va dis­pune de o cantitate de ga­ze combustibile mai mare cu 6 la sută faţă de anul trecut, datorită gazelor naturale pe care le va primi din regiunea subcarpatică şi gazelor combusti­bile de la cocseriile sileziene. R. S. Cehoslovacă PRAGA (Agerpres). — In curînd, în localitatea Plana na Luznice din Cehoslovacia, îşi va începe activitatea Institutul ex­perimental de control pentru agri­cultură — anunţă Ceteka. In sec­ţiile sale agrochimice şi de nutri­ţie a plantelor se vor efectua ana­lize ale compostului, îngrăşămin­telor şi turbei pentru toate între­prinderile agricole din Cehia de sud. In secţiile de furaje şi p­roduse animale se va analiza compoziţia furajelor şi a materiilor prime necesare pregătirii acestora. In secţia de răsaduri se vor analiza anual 7.000 probe de ma­terial de însămînţat şi răsaduri, acordîndu-se o deosebită atenţie germinării şi umidităţii lor. Geologi­ şi hidrologii sovietici E. Norelko, V. Gudîma, N. Kurasev și P. Moskovskih, depistînd terenul pentru amplasarea celei de-a 3-a centrale hidroelectrice de pe lîngă cascada Angara-Usti­llimskoi. 3 (Fotó: C. SZÁSZ) ... PRIVELISTE DE IARNA

Next