Steaua Roşie, aprilie 1963 (Anul 12, nr. 77-101)
1963-04-02 / nr. 77
Calitatea produselor, problema centrală Colectivul întreprinderii metalurgice „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureşa înregistrat însemnate succese în activitatea sa, atît în cursul anului trecut, cît şi în primele luni ale acestui an. Dar în privinţa îmbunătăţirii calităţii produselor, mai existau însă, însemnate rezerve. Colectivul întreprinderii, sub conducerea organizaţiei de bază şi sprijinit de către comitetul sindicatului, a făcut în ultimul timp şi în această direcţie însemnate progrese. Succesele obţinute pe linia calităţii s-au datorat unor măsuri complexe la care mă voi referi în parte, în articolul de faţă. In primul rînd, s-a ţinut seama de dorinţa muncitorilor de a asimila noi cunoştinţe tehnice şi profesionale, in care scop s-au organizat an de an cursuri de ridicare a calificării profesionale. Datorită acestor cursuri, nivelul tehnic profesional al muncitorilor s-a ridicat în mod corespunzător, fapt care s-a răsfrînt şi asupra calităţii produselor fabricate. O altă măsură luată în direcţia creşterii nivelului calitativ este aceea referitoare la organizarea corespunzătoare a serviciului C.T.C. In momentul de faţă acesta cuprinde un număr de 22 controlori de calitate, bine pregătiţi profesional, o bună parte din ei fiind absolvenţi ai şcolilor medii tehnice, iar o altă parte fiind numiţi dintre muncitorii fruntaşi din întreprindere. Aceşti controlori îşi desfăşoară munca cu cea mai mare conştiinciozitate. Sunt binecunoscuţi controlorii fruntaşi Iosif Temesvári, Ioan Tăban, de la sectorul de prelucrare şi Géza Konc, de la turnătorie. Un sprijin preţios în lupta pentru calitatea superioară a produselor îl dau muncitorii fruntaşi, comuniştii cu o înaltă pregătire profesională şi politică. Merită remarcat şi faptul că, datorită organizării corespunzătoare a procesului de producţie şi mai ales îndeplinirii cu regularitate, decadal, a planului de producţie, munca controlorilor de calitate a putut fi îmbunătăţită simţitor. Acest lucru este explicabil dacă se ţine seama de faptul că, la întreprinderea noastră pînă la începutul acestui an exista obiceiul ca abia în ultima perioadă a lunii să se predea la magazia de produse finite circa 50 la sută din producţie, din care cauză controlorii de calitate nu aveau timpul fizic necesar pentru a-şi desfăşura activitatea în bune condiţiuni. De asemenea, o contribuţie de seamă la îmbunătăţirea calităţii producţiei a mai avut-o şi organizarea la fiecare sector în parte a unei vitrine, în care se expun săptămînal, atît rebuturile cît şi piesele executate ireproşabil de muncitorii fruntaşi. Este necesar să mai amintim şi de eficienţa pe care o au şedinţele săptămînale de analiză ale conducerii întreprinderii cu serviciuLş£.T.C., cu care ocazie se analizează toate deficienţele ivite în săptămîna anterioară cu privire la calitate, luîndu-se prompt măsurile corespunzătoare. Ca rezultat al preocupărilor ce există aici în privinţa îmbunătăţirii calităţii, este de remarcat faptul că în luna februarie la nici o poziţie din cele 10 grupe de produse la care se lucrează cu rebuturi admise, procentul nu a fost depăşit, ba mai mult, la 6 poziţii s-a lucrat chiar sub procentele de rebuturi admise. Aşa de pildă, la piesele de schimb din fontă maleabilă s-au realizat cu 0,37 la sută mai puţine rebuturi decît cifra aprobată, la piesele de oţel prelucrate cu 0,04 la sută, la accesoriile metalice pentru suveici cu 0,5 la sută, la cleşti pentru unghii cu 0,6 la sută, la cuţite cu 0,36 la sută, la cuiere cu 0,15 la sută. Avîndu-se însă în vedere faptul că, în cursul lunii februarie s-au produs totuşi 2.319 kg rebuturi din piese turnate şi 2.453 kg rebuturi din piese prelucrate (cantităţi care sunt sub cifra admisă), colectivul întreprinderii este hotărît ca şi pe mai departe să desfăşoare o muncă susţinută pentru ridicarea în continuare a calităţii producţiei, reducerea la minimum posibil a rebuturilor, pentru apărarea renumelui mărcii fabricii. ARTHUR WITTNER tehnician In complicata geneză a placajului, uscătoarele de furnir au un rol deosebit de important. Acest loc de producţie constituie o verigă importantă în drum spre o calitate superioară a placajului. Aici lucrează mucitoare harnice şi pricepute care-şi depăşesc lună de lună sarcinile de plan. IN FOTOGRAFIE. Un aspect de la secția reparatură de la C.I.L. Gălăuțaș. Ce se întîmplă cu propunerile cetăţenilor? Campania electorală din acest an, ca şi cele ce au avut loc pînă acum, a constituit un bun prilej de trecere în revistă a succeselor obţinute de poporul nostru în lupta pentru înflorirea oraşelor şi satelor patriei noastre. In adunările în care alegătorii şi-au propus candidaţi în alegeri, la întîlnirile candidaţilor cu alegătorii, în adunările populare ce au avut loc, cetăţenii au vorbit cu Inima plină de bucurie despre măreţele obiective industriale ridicate în anii puterii populare. Au vorbit despre şcolile, căminele culturale, dispensarele construite cu participarea lor activă, despre electrificare, drumuri şi poduri construite şi despre multe alte probleme de gospodărire a oraşelor şi satelor. Manifestînd un viu interes faţă de problemele obşteşti, faţă de tot ce-i înconjoară, dorinţa de a-şi vedea oraşele şi satele tot mai înfloritoare, în adunări alegătorii au făcut noi şi valoroase propuneri angajîndu-se să participe cu toate forţele la realizarea lor. La Rîciu, de exemplu, alegătorii din mai multe circumscripţii electorale au propus ca în anul acesta din sumele votate prin contribuţie voluntară să se construiască în satul Nima încă două săli de clasă. Ţinînd seama că în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de învăţămînt propunerea este cît se poate de valoroasă, comitetul executiv a şi luat măsuri de întocmire a devizului. S-a procurat pietriş, cărămidă şi o parte din materialm lemnos necesare construcţiei. La cererea Comitetului executiv, Sfatul popular raional a acordat pentru această lucrare un împrumut de 30.000 de lei. O altă propunere a fost aceea de a se schimba stîlpii şi reţeaua electrică din sat. Şi această propunere a fost rezolvată de către comitetul executiv. Lucrarea este executată în proporţie de 90 la sută şi in curînd va fi terminată. In legătură cu iluminatul, oamenii au cerut ca instalaţia electrică să fie racordată la linia din dealul Săbedului, deoarece pe plan local sursele de energie nu fac faţă cerinţelor. Fiind de competenţa Sfatului popular raional, cererea a fost înaintată acestuia spre luarea măsurilor necesare. Alegătorii din circumscripţiile electorale nr. 11 , 12 şi 13 au cerut insistent să se schimbe conducta de apă potabilă cu ţevi de aluminiu. Comitetul executiv a ţinut seama şi de această cerere şi a şi făcut demersurile necesare obţinerii repartiţiei de ţevi. Cetăţenii au ridicat şi unele probleme legate de aprovizionarea cu lemne de foc, de curăţirea păşunilor, înfrumuseţarea satelor etc. Un mare număr de colectivişti au propus ca sfatul popular să sprijine consiliul gospodăriei în înfiinţarea unei grădini de zarzavat pe 3 ha teren, în apropierea satului. Cererile şi propunerile de orice natură ar fi, comitetul executiv se îngrijeşte de rezolvarea lor în termen cit mai scurt posibil. Iată doar cîteva exemple despre ceea ce se întîmplă cu propunerile cetăţenilor. Cei 25 de deputaţi pe care oamenii i-au ales la 3 martie în sfatul popular al comunei, membrii comitetului executiv al acestuia, sunt tovarăşi în care alegătorii şi-au pus toată încrederea. Despre felul cum s-a organizat munca în vederea realizării tuturor propunerilor locuitorilor comunei, comitetul executiv ne-a informat că sesiunea sfatului popular a şi dat sarcină deputaţilor să se sfătuiască cu alegătorii, să-i mobilizeze la timpul potrivit la ■ munca patriotică. Comisiile permanente îşi îndreaptă activitatea înspre studierea amănunţită a posibilităţilor e-xistente şi pe baza constatărilor fac propunerile respective. De asemenea, s-au înfiinţat comitete de cetăţeni pe lucrări, care îndrumate şi ajutate de deputaţi conduc pînă la sfîrşit fiecare lucrare. Comuna Rîciu, ca şi celelalte din regiunea noastră, şi-a schimbat mult înfăţişarea în ultimul timp. In cursul acestui an, traducîndu-se în viaţă propunerile locuitorilor, comuna va deveni şi mai frumoasă. O.FECHETE DIN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE O expoziţie a copiilor de pe toate continentele „Patria mea"... Cite sentimente adinei nu trezeşte această noţiune şi cît de variate sînt modurile în care ele se pot exprima ! Fapt dovedit şi de expoziţia de picturi şi desene pe această temă, găzduită în aceste zile la Palatul pionierilor din Capitală. Ea întruneşte creaţiile unor copii între 5 şi 15 ani de pe toate continentele. Te cucereşte aici spontaneitatea şi sinceritatea cu care copiii au oglindit, fiecare în felul său, această temă. Din toate lucrările răzbate dragostea de patrie şi frumuseţile ei, dragostea faţă de oameni şi realizările lor. In limbajul desenului şi al culorii, înţeles de toţi oamenii de pe glob, copiii cîntă viaţa meleagurilor scumpe din ţările lor, visurile lor de viitor, aşa cum te văd ei. Pentru Ioana Lucia Lavin, de 14 ani, patria înseamnă o vijelioasă horă jucată de ţărani în frumosul port naţional romînesc. Aia Vladimirskaia în vîrstă de 11 chi îşi reprezintă ţara în avîntul cuceririi Cosmosului, al navelor cosmice sovietice care poposesc pe îndepărtate'' planete. Widda Mohamed Gubara (Sudan), Katarzyna Pitrowicz (R.P. Polonă), Daisy Amobi (Nigeria), Annie Courreges (Franţa) Luiza Balatoni (R.P. Ungară) şi toţi cei 200 copii, ale căror picturi şi desene sunt expuse aici, redau în lucrările lor scene de muncă, peisaje, oameni, aspecte specifice din patria lor. In ţările prin care a trecut şi pe care le va mai străbate expoziţia duce prin arta sinceră, plină de optimism a copiilor, un cald mesaj de pace, contribuie la apropierea oamenilor, la înţelegerea între popoare. Cititorii ne sesizează — Autorităţile răspund DIRECŢIUNEA REGIONALĂ P.T.T.R., TG. MU-I REŞ. Cercetînd sesizarea tovarăşului Vasile Maier am constatat că ea este justă. In consecinţă am luat măsuri ca susnumitul să primească toate ziarele reclamate. După cum a declarat, nu mai are nici o pretenţie. SERVICIUL EXPLOATARE ŞI TRANSPORT DE SA LA I. F. REGHIN: Plecarea cu întîrziere a trenului C.F.F. s-a datorat defectării locomotivei. Am luat măsuri ca, începind din luna martie, să asigurăm acestui tren o locomotivă separată. De la această dată trenul pleacă conform graficului de circulaţie. CONDUCEREA COMRAICOOP, LUDUŞ: In urma sesizării dv., am expediat în ziua de 21 martie a. c. cooperativei Zau de Cîmpie, a cărei filială este şi cooperativa din Valea Largă, o cantitate de 900 de caiete de aritmetică cu cîte 48 de file. Incepînd din anul 1952, mă abonez în fiecare ■ an la ziare, dar astfel de lipsuri în distribuirea abonamentelor ca acum, n-am întîmpinat niciodată. Aceasta nu este numai părerea mea, ci şi a altor cetăţeni din satul Pripoară, raionul Luduş. (VASILE MAIER). Trenul C.F.F. care transportă muncitorii de la Iff. Reghin pe Valea Curghiului, nu respectă orele de plecare. Intr-una din zile, în loc de orele 18, trenul a plecat abia la orele 20,15. Ar fi cazul ca I. F. Reghin să ia măsuri pentru îmbunătăţirea transportului muncitorilor. (VASILE CIUŞAN, muncitor). La librăra din comuna Valea Largă, raionul ■ g» Luduş, nu se găsesc de multă vreme caiete de aritmetică şi astfel copiii de şcoală,nu mai au pe ce scrie lecţiile. Vă rugăm să ne ajutaţi în remedierea acestei deficienţe. (ILIE VLASAL steaua roșie „Mârtarhi ale unor vechi civilizaţii“ De vorbă cu prof. universitar Dumitru Tudor O interesantă conferinţă a avut loc duminică la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş. Profesorul universitar Dumitru Tudor, membru al consiliului de conducere al Institutului de arheologie al Academiei R.P.R., a vorbit despre „Mărturii ale unei vechi civilizaţii pe teritoriul patriei noastre". Cu acest prilej i-am solicitat un interviu remarcabilului om de ştiinţă, care a binevoit să ne relateze cîteva din rezultatele unor cercetări arheologice, conduse de el, personal. înainte de a intra în temă, interlocutorul nostru a ţinut însă să sublinieze sprijinul multilateral pe care îl acordă organele noastre de partid şi de stat, care face ca alături de celelalte ştiinţe şi arheologia să ocupe un loc de cinste. Pe cînd sub regimul burghezomoşieresc existau în toată ţara cca. 8—10muzee, şi acestea susţinute doar prin strădania unor profesori secundari, azi avem în ţară aproximativ 200 de muzee de stat, organizate pe baza unor criterii ştiinţifice riguroase. La fel, regimul trecut manifesta dezinteres faţă de cercetările arheologice. In toată ţara existau abia 7—8 şantiere arheologice, care întîmpinau multe dificultăţi. In zilele noastre funcţionează cel puţin 100—120 de şantiere, cu o activitate febrilă. Referindu-se la activitatea sa şi a colectivului pe care îl conduce, prof. Dumitru Tudor ne-a vorbit despre dintre Oescus şi Sucidava, de Constantin. Săpăturile din interiorul cetăţii au scos la lumină numeroase monede constantiniene, ceramică, cărămizi, podoabe de bronz, precum şi un mare depozit de oglinzi, lucrate artistic. Importanţa acestor oglinzi provenite din secolele II— III este cu atît mai mare, cu cît în acele vremuri oglinzile constituiau încă o mare raritate. Pe întregul teritoriu al fostului imperiu roman s-au găsit pînă acum, în total 180 de oglinzi, dintre care 92 reprezintă depozitul de la Sucidava. Din inscripţiile de pe aceste oglinzi, bogat ornate cu diferite fituri, reiese că ele erau oferite în dar unor femei şi divinităţi. O FINTÎNĂ SUBTERANĂ Legăturile multilaterale dintre populaţiile de pe teritoriul Daciei şi provinciile imperiului dintre Dunăre şi Balcani reprezintă un factor important în menţinerea romanităţii nord-dunărene. Revenirea, la începutul veacului al VI-lea, a imperiului bizantin la Dunăre dă posibilitate restaurării a numeroase oraşe şi cetăţi distruse în secolul precedent de către huni. La Sucidava s-au descoperit urmele unui coridor subteran, lung de 26 m, care conducea din cetate la un izvor aflat la adîncimea de 4 m sub teritoriul dinafara cetății. Această fîntînă secretă, subterană, din secolul al VI-lea, servea pentru aprovizionarea cu apă a garnizoanei bizantine din cetate, în timpul asedierii ei de către barbari, care nu ştiau de existenţa izvorului. ★ Desigur, cercetările întreprinse de prof. Dumitru Tudor îmbrăţişează numeroase alte obiective. Mult interes prezintă, de pildă, şi relieful de marmură care atestă existenţa în secolul al lll-lea a unui colegiu al soldaţilor romani cu solda dublă (Collegium Duplariorum), compus din cel puţin 50 de soldaţi din cadrul Escadronului I de cavaleri, proveniţi din Hispania (Ala I — Hispanorum). Scopul organizării în colegiu a soldaţilor care primeau soldă dublă deoarece s-au distins în luptele cu barbarii era, probabil, apărarea intereselor lor profesionale, respectiv materiale, în perioada cînd imperiul roman era într-o mare criză. In încheiere, menţionăm doar atît, şi de data aceasta s-a confirmat din plin, că iniţiativa Comitetului regional de cultură şi artă de a invita la Tg. Mureş ,oameni de ştiinţă cu prestigiu din Capitală, este cît se poate de lăudabilă. Aceste acţiuni ne dau posibilitatea să facem cunoştinţă cu realizările remarcabile ale oamenilor de ştiinţă români, cu progresul ştiinţelor din patria noastră. ŞTEFAN IZSĂK -T +-f*+++-f T-f -0TTTT UN POD ROMAN DE PE VREMEA LUI DOMIŢIAN Se ştie că, după primul război cu Decebal, la dispoziţia lui Traian, renumitul meşter Apollodor din Damasc a construit un pod pe Dunăre, la Turnu-Severin. In anul 328 se inaugurează un alt pod, al lui Constatin cel Mare, între Oescus şi Sucidava (Celei). Insă, după cum reiese din cercetările efectuate, încă în anul 87, sub Domiţian, s-a construit un alt pod între localităţile Orlea şi Vadin. Pe acest pod a trecut în Dacia armata romană condusă de generalul Cornelius Fuscus, care suferă o gravă înfrîngere. însuşi generalul Fuscus e ucis. Atît pe ţărmul romînesc, la Orlea, cît şi la Vadin, pe teritoriul Rd. Bulgaria, cercetătorii au dat de urmele unor zidării, care constituiau, probabil, capetele podului. De asemenea, pe baza unor documente şi a declaraţiilor unor pescari din Vadin s-a ajuns la concluzia că în porţiunea dintre urmele de zidărie, în apele Dunării trebuiau să existe nişte piloni de lemn, cu ajutorul cărora se forma un pod de vase, pe care putea să treacă armata expediţionară a lui Fuscus. UN MARE DEPOZIT DE OGLINZI DIN SECOLELE II SAU III In fosta cetate Sucidava (Celei) s-a făcut o descoperire de mare interes. De altfel, fortăreața Sucidava a fost construită, ca şi podul Silvicultorii la lucru Ca şi în alţi ani, şi în anul acesta preocuparea silvicultorilor de la Ocolul Silvic din Gurghiu, este de a executa lucrări de împădurire pe suprafeţe tot mai mari. Numai brigada a Vlll-a Mocear, condusă de Ioan Brătean, în primăvara aceasta va planta puieţi pe o suprafaţă de peste 63 hectare. Pînă acum în raza de activitate a brigăzii puieţii au fost plantaţi pe o suprafaţă de peste 4 hectare ALEX. BACIU corespondent voluntar 3 Biologul cu renume mondial — Rudolf Palocsay îşi desfăşoară activitatea ca director al Staţiunii experimentale horti-viti-pomicole din Cluj. In fiecare dimineaţă poate fi văzut cum îşi face vizita obişnuită prin serele staţiunii şi pe terenurile care înconjoară staţiunea. Activitatea sa este strins legată de o serie de experienţe pe care le execută în domeniul floricol, pomicol etc. La expoziţiile din străinătate, unde staţiunea a prezentat numeroase soiuri şi varietăţi de fructe şi flori, rezultctul a fost acela că exponatele au fost premiate, acordîndu-li-se diferite medalii de aur, argint, bronz. IN FOTOGRAFIE: Biologul Rudolf Palossay in timpul unor cercetări practice asupra dezvoltării florilor în seră. (Foto: Agerpres — CH. FRUNZĂ). eştî din nabie • La noua şcoală de 3 ani, construită in toamna ainului trecut, colectiviştii au amenajat 2 săli de clasă în care se ţin cursurile claselor I—V elementare. Pentru noul an şcolar vor fi terminate şi restul sălilor de clasă. • Pentru cultura de tutun au fost amenajate — sub conducerea priceputului colectivist Constantin Cioloca — răsadniţe pe o suprafaţă de 200 mp. • Dorind să asigure o recoltă bogată la ceapă roşie, colectiviştii au săpat şanţuri pentru scurgerea apei, întrucit pe terenurile destinate acestei culturi pămintul prea 'Umed nu favorizează dezvol-' tarea normală a cepei. • Incepînd din acest an, cu aparatul de proiecţie din comuna Beica se proiectează, din două în două săptămîni, şi la Habic cîte un film, IOAN LUCA elev al Centrului şcolar agricol din Tg.Mureş CALENDAR AGRICOL IVntru perioada de la 1 — 10 aprilie PE CIMP. Se continuă însămînţatul griului de primăvară, ovăzului, orzoaicei, mazării, măzărichii, trifolienelor, macului, inului, florii-soarelui, plantelor medicinale, sfeclei de zahăr şi furajere, iar la sfîrşitul perioadei se vor însămînţa cinepa şi cartofii. Se grăpează toate arăturile de toamnă, în scopul păstrării în sol a apei acumulate. Se termină arăturile pe terenurile nearate din toamnă, încorporîndu-se în sol cu această ocazie şi îngrăşămintele. Arăturile se vor grăpa în aceeaşi zi. Pe semănăturile de toamnă, în special pe cele mai slabe, se împrăştie azotat de amoniu, cîte 80—100 kg la hectar, mraniţă bine mărunţită, cîte 4.000— 5.000 kg la hectar, sau urină diluată cu 2—3 părţi apă, cîte 4.000—5.000 litri la hectar. Semănăturile de toamnă dese, ieşite din iarnă puternic înfrăţite, se vor grăpa cu grape uşoare. Semănăturile slab dezvoltate, după ce s-au îngrăşat suplimentar, se tăvălugesc cu tăvălugul neted, în agregat cu o grapă uşoară de spini. Se fac şanţuri pentru scurgerea apei ce stagnează pe semănături. IN LEGUMICULTURA: Se termină însăminţatul în răsadniţă al legumelor şi tutunului. Se face repicatul răsadurilor timpurii, care au format 1—2 frunze adevărate. Se începe semănatul legumelor de vară în răsadniţe semicalde Se termină iarovizarea cartofilor timpurii şi semitimpurii, care la sfîrşitul perioadei se plantează in cimp. Se pregăteşte terenul în grădină pentru semănatul şi plantatul legumelor timpurii. Se termină semănatul în cimp al mazării de grădină, morcovului, pătrunjelului, ridichilor, salatei, spanacului şi sfeclei roşii. Se plantează în cimp arpagicul şi usturoiul. Semănăturilor de legume de toamnă li se dau îngrijirile necesare. După zvîntarea terenului, semănăturile de toamnă se prăşesc, curăţindu-se cu această ocazie de frunzele uscate, putrede, aplicîndu-se şi o îngrăşare suplimentară. Pe terenurile de grădină ce se vor iriga, se repară canalele principale de irigaţie şi se construiesc canalele mai mici şi rigolele. IN LIVADA DE POMI: Se continuă lucrările de igienă-cultură , se scot inelele cleioase, se răzuie scoarţa moartă, muşchii şi lichenii de pe trunchi şi crăcile mai groase, se taie crăcite uscate, se adună cuiburile de omizi, fructele mumificate şi frunzele uscate rămase în pomi. Toate acestea fiind focare importante de boli şi insecte, se adună şi se bo. Rănile şi scorburile de pe pomi se curăţă şi se astupă. Se plantează pomii tineri, se desfac apărătorile puse contra rozătoarelor, se ară şi se insămînţează terenul din livezi cu plante furajere, ca: sparcetă, sfeclă pentru furaj, borceag, porumb pentru siloz, cartofi, etc. Se văruiesc pomii, pentru că culoarea albă va întîrzia pornirea lor în vegetaţie şi deci, li va scăpa de gerurile tîrzii din primăvară. In vederea combaterii efectului eventualelor geruri tîrzii, se transportă în livadă gunoi și alte materiale producătoare de fum. Se continuă stropirile de iarnă, pînă în momentul începerii desmuguririi pomilor. IN VIE: Se nivelează terenul şi se face pichetatul pentru plantările noi de vii. Se asigură materialul săditor viticol necesar. In viile tinere se completează golurile care s-au ivit între timp cu viţă altoită, iar in cele bătrine cu butaşi şi marcote. In viile vechi se ascut aracii şi se arăceşte via. Se incepe dezgropatul şi tăiatul viţei. In viile tinere se fac tăieri de formare, iar In viile pe rod, cele de rodire, după care se face cercuitul coardelor. Se transportă şi în vii materiale producătoare de fum. IN ZOOTEHNIE: Animalele de muncă să fie cît mai bine îngrijite pentru a putea fi folosite la muncile de primăvară cu un randament cit mai mare. Puii de găină să fie ţinuţi în camere încălzite şi hrăniţi cit mai variat, conform indicaţiilor date. Să se trateze cu distozan toate oile înainte de ieşirea la păşunat. Animalele tinere se scot cît mai mult la soare şi aer. Se curăţă mărăcinii de pe păşuni şi fineţe, se adună pietroaiele, se împrăştie muşuroaiele, se îngraşă cu bălegar sau îngrăşăminte chimice şi se grăpează. Lucernierele şi trifoliştile se îngraşă şi ele cu must de bălegar şi se grăpează. Ing IOAN HOSSU