Steaua Roşie, iulie 1963 (Anul 12, nr. 153-178)

1963-07-09 / nr. 159

Pin activitatea collectivudui de muncitori al Fabricii de confecții ,, ttureşti«*" Organizare temeinică — productivitate ridicată Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al Fabricii de confecţii „Mureşul" din Tg.-Mureş, sub îndru­marea organizaţiei de bază, cunos­­cînd cifrele de plan înainte de înce­perea anului 1963 şi o parte din rezervele interne de care dispune fabrica, a început cu mult curaj şi simţ de răspundere noul an, pro­­punîndu-şi realizarea tuturor indica­torilor de plan atît valorici cît şi fi­zici, în mod ritmic încă din primele zile ale anului. Plecînd de la sarcinile ce ne re­veneau, colectivul fabricii noastre, îndrumat permanent de organizaţia de bază, a desfăşurat o muncă sus­ţinută în vederea valorificării rezer­velor interne, care în urma propu­nerilor făcute în cadrul şedinţelor de dezbatere a cifrelor de plan de către muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii fabricii, au fost concretizate în planul M.T.O. Planul cuprinde un număr de 23 propuneri, cu o efi­cienţă economică antecalculată de 132.507 lei. Aceste propuneri au drept scop să contribuie la realiza­rea sarcinilor de plan, la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătă­ţirea calităţii produselor, la redu­cerea preţului de cost şi mărirea beneficiului. O mare grijă s-a acordat şi se va acorda indicatorului productivităţii muncii, care constituie mijlocul principal de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a activităţii eco­nomice a fabricii. Ţinînd seama de acest lucru, colectivul tehnic al fa­bricii, la indicaţia organizaţiei de bază, a trecut la aplicarea în viaţă a planului M.T.O., la promovarea tehnicii noi în secţiile de producţie şi la organizarea mai bună a proce­sului de fabricaţie. La secţia lenjerie, la fiecare echi­pă s-au instalat maşini de cusut cu 2 ace pentru introducerea mîneci- Ior, îmbinarea părţilor laterale şi a umerilor la cămăşile tip bluză şi executarea cusăturilor duble la că­măşi pentru copii (la manşete şi şteiul gulerului), mărindu-se astfel productivitatea muncii la aceste fa­ze cu 50%. In prezent se preconi­zează introducerea maşinilor de cu­­lut cu 2 ace şi la secţia de cana­diene şi bluze de vînt pentru exe­cutarea cusăturilor duble. Tot la secţia lenjerie s-au intro­dus maşinile de lichiuit, care se folosesc la tăierea automată a sur­plusului de material de la manşete şi şteiul gulerelor cămăşilor, mărin­du-se astfel productivitatea muncii la aceste faze cu 50%. De aseme­nea, transformarea maşinilor de cu­sut zig-zag în maşini pentru cusu­tul nasturilor a contribuit la creşte­rea productivităţii muncii la această operaţie cu 25%. Concomitentei! introducerea teh­nicii noi în producţie o preocupare a colectivului tehnic al fabricii a fost şi aceea de a revizui în perma­nenţă procesele tehnologice, de a înlocui pe cele necorespunzătoare şi de a trece de la lucrul pe baza normelor experimentale la lucru pe baza normelor ştiinţifice cu motiva­re tehnică. Din totalul normelor a­­plicate, cele cu motivare tehnico­­ştiinţifică reprezintă astăzi 67,7% şi procentul lor este în permanentă creştere. Tot în acest sens în fabrică s-au organizat două cursuri de calificare, unul terminat şi absolvit de 110 per­soane şi unul în curs de desfăşurare, frecventat de 130 persoane şi care se va termina în cursul lunii iulie. Pe lingă aceste măsuri, în luna aprilie 1963, la indicaţia Direcţiei generale am întocmit un plan cu­­prinzînd un număr de 10 măsuri eficace care au ca scop creşterea productivităţii muncii. Acestea vor conduce la ridicarea productivităţii valorice pe cap de muncitor pînă la sfîrşitul anului cu 3.625 lei. La creşterea productivităţii muncii au mai contribuit şi alţi factori cum ar fi: întrecerea socialistă, pregătirea documentaţiei tehnice din timp de către serviciul tehnic, aprovizionarea ritmică şi la timp cu materii prime şi repartizarea cît mai justă a mode­lelor pe echipe, după profilul lor. Cu toate măsurile aplicate pînă în prezent, colectivul fabricii noas­tre are suficiente posibilităţi de a valorifica şi alte rezerve interne ce se vor ivi pe parcurs, astfel încît la sfîrşitul anului să putem raporta conducerii partidului şi statului că ne-am îndeplinit cu cinste planul la toţi indicii. ARISTID ADLER jD8ingLjgUUâb£i,cii.de ^confecţii - -«.Mureşul" .Tg.-Mureş Cuscuta sau torţelul este cel mai răspindit şi totodată cel mai periculos duşman al culturilor de lucernă şi trifoi. Ea apare şi pe in sau pe alte plante de cul­tură. Este o plantă parazitară. Se în­mulţeşte prin seminţe, dar se poate răspîndi şi prin bucăţi ale tulpinei, care se încolăcesc pe planta gazdă şi formează noi vetre. Sămînţa de cuscută îşi păstrează puterea de germinaţie 6 10 ani. Numai în momentul încolţirii are rădăcină, mai tîrziu tulpina ei, de grosimea unui fir de aţă, de culoare galben roş­cată, fără frunze, se încolăceşte pe planta gazdă, din care îşi ex­trage hrana. Planta atacată se ofileşte şi piere, iar cuscuta îşi continuă viaţa ei parazitară, pe alte plante. Dintre varietăţile de cuscută, la noi sunt răspîndite cuscuta mare şi cuscuta mică. Modul lor de viaţă şi pagubele provocate sunt identice. Cuscuta mare are seminţe de mărimea celei de tri­foi şi din această cauză se sepa­ră foarte greu de seminţele aces­tuia, înfloreşte în luna iunie, iar pe la sfîrşitul lunii iulie are deja seminţe coapte. Această plantă parazitară se răs­­pîndeşte foarte repede, făcînd pa­gube foarte mari. Stîrpirea aces­tui parazit nu este greu de efec­tuat, însă necesită persistenţă în muncă. In lupta contra cuscutei, o con­diţie esenţială este folosirea la semănat numai a seminţelor de­­cuscutate. Ea poate să apară şi în cultură, deoarece seminţele din sol îşi păstrează mult timp puterea de încolţire, ele puţind ajunge pe teren şi prin bălegar. Pentru prevenirea pagubelor produse de cuscută, cel mai im­portant lucru este controlarea periodică a culturilor de trifoi şi lucernă, pentru identificarea apa­riţiei parazitului şi pentru luarea măsurilor de combatere. In combaterea cuscutei trebuie ţinut cont de faptul dacă cuscuta are seminţe coapte sau nu, deoa­rece modul de combatere variază în funcţie de aceasta. In cazul cînd cuscuta nu are încă seminţe coapte, vetrele vor fi săpate cu hîrleţul la o adîn­­cir­'e de 20 cm. Trebuie evitată cosirea şi transportarea vetrelor de cuscută, deoarece pe această cale vom răspîndi cuscuta şi pe alte terenuri. In urma săpării ve­trelor, lucerna sau trifoiul dispar. Pentru aceasta este recomandabil ca aceste vetre să fie reînsămin­­ţate cu seminţe de ierburi. In ultimii ani s-a răspindit me­toda cea mai eficace de distruge­re a cuscutei, prin stropirea vetre­­lor cu soluţii chimice. Prin stro­pire, părţile verzi aeriene ale plantelor sunt distruse, iar lucerna şi trifoiul de la rădăcină înver­zesc din nou. Pentru combatere se folosesc următoarele produse fitofarmaceutice: Selinon, Sando­­lin în concentraţie de 3 la sută, Arzenit de Natriu în concentraţie de 4 la sută, ulei horticol în con­centraţie de 5 la sută. Materia­lele şi aparatura se asigură în mod gratuit de către consiliile a­­gricole raionale. Datorită faptului că materialele de mai sus sînt toxice, atît pentru om cît şi pen­tru animale, este necesar a se res­pecta măsurile de protecţie şi se­curitate a muncii. In timpul lu­crului nu se mănîncă, nu se fu­mează. După terminare, mîinile se vor spăla bine cu săpun şi apă caldă. Pentru furajare finul se poate folosi numai după şase săptămîni de la data tratamentu­lui. In cazul cînd tratamentul a fost urmat de ploaie, stropitul vetrelor se va repeta. Cînd cuscuta are seminţe, me­toda de combatere pe cale chimi­că nu mai are eficacitate, deoarece seminţele nu sînt distruse. In a­cest caz metoda sigură de distru­gere a cuscutei este cosirea vetrei­ Finul rezultat se adună la mijlo­cul vetrei, se acoperă cu paie sau pleavă uscată, apoi se stro­peşte bine cu petrol sau motori­nă şi se arde. Se va controla ca arderea să fie perfectă, pentru ca şi seminţele să se distrugă. Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective, au sarcina de a lua toate măsurile pentru distrugerea radicală a acestui pa­razit periculos, care an de an provoacă pagube considerabile atît la producţia de fiu­cit şi la cea de sămînţă. ŞTEFAN NAGY inginer cu protecţia plantelor în Consiliul agricol regional — —• 1 ancora---, —___ Cuscuta — cel mai periculos dușman al trifolienelor in gospodăria agricolă colec­tivă din Topliţa-Ciuc, recoltatul furajelor este în toi. O parte din furaje sunt recoltate şi cu mij­loacele mecanizate de care dis­pune 5.M.T. In fotografie, ing. Ilie Cocoloş şi mecanicul con­trolor Ioan Boroş verifică modul de funcţionare a cositoarei cu care lucrează tractoristul Alex. Buruian de la S.M.T. Miercurea Ciuc. STEAUA ROȘIE Mersul lucrărilor agricole pe ţară: Recomandările Consiliului Superior al Agriculturii • In ultima săptămînă, în toate regiunile din sudul şi vestul ţării unităţile agricole socialiste au trecut din plin la recoltarea cerealelor păioaşe. In regiunile Oltenia şi Bucureşti, după cum rezultă din da­tele Consiliului Superior al Agriculturii, orzul a fost strîns de pe 75—80 la sută din suprafeţele cultivate, iar în regiunile Ploieşti şi Banat de pe mai mult de 60 la sută. Grî­ul a fost recoltat de pe su­prafeţe mai mari, aproape 25 la sută din terenurile cultivate, în re­giunea Bucureşti. In Oltenia, recolta de grîu a fost strinsă în proporţie de 21 la sută, în regiunile Ploieşti şi Galaţi de 16 la sută, iar în Banat şi Dobrogea de aproape 10 la sută. La recoltarea mazării rezultate mai bune au fost obţinute pînă acum în regiunile Oltenia, Dobrogea şi Bucureşti. Paralel cu aceste lucrări s-a executat strîngerea paielor de pe mirişti, şi au început arăturile de vară şi însămînţarea plantelor de nutreţ. In ultima săptămînă au fost intensificate lucrările de strîngere a furajelor­ cultivate şi a tinetelor naturale. In majoritatea regiunilor s-a terminat recoltarea furajelor cultivate, iar fînurile naturale au fost cosite în proporţie de 72 la sută în Crişana, 52 la sută în Banat şi de 42 la sută în regiunea Hunedoara. Cositul fîneţelor este întîrziat mai ales în regiunile Bacău, Ploieşti, Argeş, Maramureş, Suceava şi Mureş Autonomă Maghiară. In bune condiţii se desfăşoară în aproape toa­te regiunile ţării acţiunea de recunoaştere a culturilor in vederea asigurării seminţe­lor de calitate şi din soiuri valoroase pentru noul an agricol. Ţinînd seama de mersul vremii, este necesar ca în săptămînă aceasta consiliile agricole şi conducerile unităţilor agricole socialiste să acorde toată grija folosirii judicioase şi depline a tuturor mijloa­celor existente în regiuni pentru desfăşurarea la vreme a muncilor agricole de vară. Consiliul superior al Agriculturii, recomandă în primul rînd să se ia toate măsurile pentru strîngerea în cît mai scurt timp a recol­tei de cereale păioase și a mazării în vederea înlăturării pierderilor. Mijloacele care nu sînt folosite la strîngerea recoltei de cereale să fie repartizate judicios la recoltarea mazării, balotarea paielor, că­ratul snopilor pe arii, transportul şi înmagazinarea recoltei, la exe­cutarea arăturilor şi însăminţarea unor suprafeţe cît mai mari cu plante de nutreţ. In săptămînă aceasta trebuie, de asemenea, să înceapă treierişul cu batozele al cerealelor secerate şi al mazării. In regiunile în care cositul fîneţelor este întîrziat să se grăbeas­că această lucrare şi să se asigure transportul şi depozitarea în bu­ne condiţii a acestor valoroase furaje. Vacanţa elevilor şcolilor profesionale din industria metalurgică Zilele acestea au sosit în tabe­rele şcolare de pe litoral şi de la munte sute de elevi ai şcolilor profesionale din industria metalur­gică şi constructoare de maşini. In cursul verii, acestor elevi le-au fost repartizate 3.550 de locuri de odihnă în cele mai frumoase sta­ţiuni balneo-climaterice, unde fie­care va petrece cîte trei săptă­­mîni. Alţi 7.800 de elevi din şcolile profesionale ale industriei grele vor face diferite excursii de cîte 3 pînă la 7 zile în Capitală, pe lito­ral, în numeroase locuri pitorești din țară. 3 Fabrica de fire și fibre sintetice Săvinești. Aspect interior al secției textile. Unităţile comerciale din Sovata şi Borsec in plin sezon La fel ca şi în toate celelalte sta­ţiuni balneoclimaterice din ţară, perioada de vîrf a sezonului a înce­put şi la Sovata şi Borsec. Dată fiind importanţa celor două frumoase sta­ţiuni de interes republican pentru odihna şi sănătatea unui număr me­­reu crescînd de oameni ai muncii, am solicitat tovarăşului Vasile Blaj, director al O.C.L. „Produse indus­triale" — Tg.-Mureş, să împărtăşeas­că cititorilor noştri cîteva aspecte V-s-T I ic.1 uuci I tc^ ICgcUC UC III U U Li I Li I I I ’ a fost pregătit sezonul în unităţile de desfacere ale sectorului de pro­duse industriale. — Ce s-a realizat în vederea mă­ririi capacităţii de desfacere a reţelei din cele două staţiuni, Sovata şi Borsec? — La Sovata, datorită terminării noului complex alimentar şi elibe­rării consecutive a unor spaţii co­merciale, lărgim zilele acestea re­ţeaua cu un magazin specializat pentru confecţii şi tricotaje, cu unul de mercerie-marochinărie şi cu unul cu articole de menaj şi materiale electrice. Prin înfiinţarea acestor unităţi avem posibilitatea de a re­structura şi specializa întreaga noas­tră reţea din Sovata şi de a asigura astfel o aprovizionare la nivet adec­vat cerbetetei vizita t brifar. Magaz­­­­nul nr. 51, de pildă, înghesuit pînă în prezent cu un bazar cu diferite raioane, rămine numai cu desface­rea de încălţăminte, iar magazinul de ţesături, adăpostit într-un local necorespunzător, îl mutăm într-un spaţiu potrivit. Reţeaua din Sovata se completează cu un chioşc mo­dern din mase plastice, instalat lîn­­gă intrarea spre lacul „Ursu", des­tinat exclusiv vînzării de articole pentru plajă, cu un chioşc pentru cadouri şi cu un chioşc cu articole pentru fumători. O altă tutungerie nouă a fost dată în folosinţă acum cîteva săptămîni. La Borsec, unde reţeaua a fost adaptată noilor cerinţe încă în anii trecuţi, sînt în curs de instalare, un chioşc pentru desfacerea articolelor de artizanat şi altul pentru tutunge­rie, ambele pe aleia principală. — Ce măsuri au fost luate pentru evitarea unor neajunsuri legate, în sezonul trecut, de afluenţa de cum­părători în orele de vîrf? — Pentru accelerarea procesului de desfacere a fost extinsă vînzarea cu plata direct la vînzător, sistem introdus şi practicat acum în propor­ţie de 100 la sută în unităţile din Sovata şi Borsec. Tot în scopul unei deserviri mai rapide a cumpărători­lor am organizat în unităţile existen­te locuri distincte de vînzare pentru grupele de mărfuri specifice şi mult solicitate. In cadrul acestei preocu­pări a fost creat un loc de vînzare numai pentru articole de cadouri şi amintiri în magazinul de bijuterii, cadouri şi parfumerie nr. 65 din­­Borsec, iar la unitatea nr. 227 (cul­tural-sportive) a fost introdus un loc exclusiv pentru desfacerea arti­colelor turistice şi pescăreşti. Din lipsă de spaţiu comercial, această acţiune nu a putut fi extinsă încă la Sovata, însă este pe cale de a fi înfăptuită, o dată cu restructurarea sus-amintită. Ţinînd seama de frecvenţa cum­părătorilor, au fost stabilite ororii adecvate de funcţionare a unităţi­lor, menite să evite aglomerări ex­cesive în anumite ore din zi. Tot­odată, s-a dispus ca magazinele ce­le mai frecventate, de cadouri, foto şi cultural-sportive, să fie deschise şi duminică între orele 8—12. — Ce ne puteţi spune în legă­tură cu expunerea şi prezentarea mărfurilor? — In pregătirea actualului sezon, nivelul de prezentare şi expunere atrăgătoare a mărfurilor în vitrine şi în interior a constituit o preocu­pare de seamă pentru noi. In con­formitate cu îndrumarea direcţiei comerciale regionale, vitrinele ma­gazinelor din Sovata şi Borsec se execută pe toată durata sezonului cald de cei mai buni vitrineri de la sediul central al organizaţiei. Sunt folosite teme sugestive de vară pentru popularizarea produselor specifice profilului staţiunii respec­tive. Astfel, la Borsec, accentul se pune pe prezentarea articolelor de sport, turism şi pescuit, pe cînd la Sovata predomină expunerea sorti­mentelor pentru plajă şi înot. In acelaşi timp vitrinerii noştri acordă un sprijin nelimitat personalului de deservire pentru expunerea deschisă şi estetică a mărfurilor în interiorul magazinelor, aranjate în formă de expoziţie. — Au fost luate măsuri pentru ridicarea nivelului de deservire? — Cadre calificate din centrală au instruit din nou, la faţa locului, personalul operativ din staţiuni, mo­­bilizîndu-l pentru îndeplinirea sarci­nilor în condiţiile unei deserviri ire­proşabile a vizitatorilor. O deose­bită atenţie se acordă ţinutei vesti­mentare, însă îmbrăcămintea­ uni­­formă pentru vînzătoare va fi gata tibia la 15 iulie,­nefiind comandată la timp. — Cum se desfăşoară aprovizio­narea staţiunilor? Dispunem de un fond de marfă abundent, îmbunătăţit cu mult şi ca structură faţă de trecut. Unităţile din cele două staţiuni posedă în stoc întregul sortiment de articole spe­cifice pentru ştrand, turism şi sport, printre care multe noutăţi. O în­treagă gamă de rochiţe şi bluze de plajă, pălării de soare, costume de baie din fire supraelastice, şorturi, şlipuri, pantaloni pescăreşti, saltele şi animale pneumatice, jucării, ma­teriale foto, articole de artizanat cu inscripţii pentru cadouri şi amintiri, stau la dispoziţia vizitatorilor. Din aceste mărfuri există şi o rezervă suficientă, datorită repartiţiei supli­mentare obţinute de M.C.I. Totuşi, mai persistă şi unele goluri în apro­vizionare. Ne lipsesc termosuri de 1/2 şi 3/4 litri, încălţăminte de baschet, jocuri distractive şi unele articole din mase plastice. Nu dis­punem încă de un sortiment com­plet de ilustrate cu vederi din Bor­sec şi Sovata. Datorită aprovizionării directe, alimentarea cu mărfuri a staţiunilor de către I.C.R. este ritmică şi în­destulătoare, conform graficelor de livrare. Ne străduim, ca în raport cu anul trecut, întreaga activitate comercia­lă din staţiuni să se desfăşoare la nivelul ridicat, preconizat prin di­rectivele M.C.I. I. T. ______ NOTE___________________________________ Celuloză*** și puțin putregai In depozitul fabricii era o mare forfotă. Ce se intimplă — m-am întrebat. Se apropie vreo furtună? A ... nu... Ve­nea directorul întreprinderii. Dar l-am intîlnit altă dată in mijlocul oamenilor și parcă nu mi s-a părut chiar aşa de „furtunos". Curăţitorii de celuloză răşi­­noase „se topiseră". Cei care lucraseră în schimbul de noap­te işi luaseră tălpăşiţa in zori. In urmă au rămas două stive de snopi, de leaturi şi margini de celuloză, legaţi cu cercuri de sirmă. Snopii arătau frumos la suprafaţă. Vagonul urma să sosească la rampă. Toţi snopii de celuloză trebuiau să ia dru­mul fabricii de celuloză chiar in seara aceleiaşi zile. Dar unde erau muncitorii? lu­i de unde nu-s. Recepţione­­rii? Absenţi. Controlul de cali­tate? Intrat in „vacanţă". Doar maistrul Andrei Kovács II cău­ta disperat. Unde este Peter Alexandru?... dar Emeric Puș­caș, întreba maistrul. S-au dus probabil să încarce cheres­teaua, am încercat să-l liniș­tesc eu. Necazul maistrului creștea însă mereu. Intre timp directorul l-a întrebat — ai controuit celuloza? — N-am avut timp, dar o voi recepţiona mai tîrziu. Comisia de control formată ad-hoc din­tre invitaţi şi neinvitaţi, asist­a la o scenă amuzantă. S-a dez­legat un pachet de celuloză. Mai multe miini, care mai de care mai abile şi meştere, se pricepeau de astă dată să sor­teze celuloza „ca după Stas". In grămada de clasa I o bu­cată, în clasa a Il-a alta şi..., ceva ce tiu se mai putea sorta — putregaiul. Ce straşnic examen de cali­tate, mi-am zis?! — Da de unde, completează unul dintre interlocutori — în­dreptăm nişte greşeli. De ce nu o fi controlat şi maistrul totul de celuloză? N-o fi avut timp, cum spunea dinsul, sau o fi lăsat ca putregaiul să ple­ce la celuloză! Roşu, pufos şi cu multe de­sene ale insectelor care trăi­seră cîteva luni in el, putre­gaiul avea de acum aici, la Ditrău, o calitate. $i încă mun­citorii il aşezaseră la loc de cinste d­in clasa I. Probabil că cei de la depozit s-au gin­­dit la inovația fabricării hir­tiei portocalii direct din putre­­gai, fără a o mai trece prin alte procese de colorare. No­roc insă că putregaiul nu a plecat cu vagonul și „inova­torii" au rămas „recompen­sați" cu o penalizare pe moti­ve de calitate. C.I. BARBULESCU Alos redacţia... Corespondentul nostru volun­tar I. Ricean, in prezent la Borsec, transmite: — Aici in staţiune, oamenii muncii se bucură de condiţii minunate de odihnă şi trata­ment. In prezent şi timpul es­te deosebit de prielnic. Spre regretul oaspeţilor din staţiune insă, numărul ziare­lor şi revistelor care sosesc aici este insuficient. Şi încă ceva: de 10 zile, chioşcul nr. III de difuzare a presei din Borsec este închis. Vă daţi seama cit de mult se resimte această situaţie intr-o staţiune cu attţia oaspeţi care sunt Şi cititori pasionaţi! ★ In numele locuitorilor din Sîntana de Mureş, Gheorghe Suciu şi Marin Pop transmit: „ De mai bine de trei ani, la bufetul cooperativei unifi­cate Tg.-Mureş din localitate, a fost instalat un frigider. După instalare, spre surprinderea consumatorilor, frigiderul a funcţionat doar pr* *­nul an. In toate adunările generale, mem­brii cooperatori au ridicat a­­ceasta problemă. De fiecare dată conducerea cooperativei a făcut promisiuni. Au cerut cetăţenii din Sîn­tana de Mureş şi instalarea unui ventilator in bufet. De la prima propunere au trecut de­ja doi ani. $i acum, la acest capitol, primim tot... promi­­siimi. pt. conformitate P. GIURGIU Cît mai multe furaje însilozate In numeroase gospodării agri­cole colective din regiunea noas­tră, prin folosirea din plin a imen­selor resurse existente, sporesc zi de zi cantităţile de furaje însilo­­zate. Pînă în ziua de 4 iulie, pe regiune s-au însilozat 14.704 to­ne de furaje, din care 12.168 tone în gospodăriile colective. Gospo­dăriile colective din raionul Lu­duş, de pildă, au însilozat 5.145 tone, cele din raionul Ciuc 2.387 tone, Odorhei 2.372 tone. Canti­tăţi mult sub posibilităţi s-a­u în­­silozat în raioanele Reghin, Tg.­­Mureş, Tîrnăveni. In raionul To­­pliţa şi în raza oraşului Tg.­­Mureş nu s-a însilozat nimic.­­Es­­■te necesar ca în fiecare gospodă­rie colectivă să se folosească cu pricepere toate rezervele exis­tente, pentru a se însiloza canti­tăţi cît mai mari de furaje.

Next