Steaua Roşie, iulie 1963 (Anul 12, nr. 153-178)
1963-07-09 / nr. 159
Pin activitatea collectivudui de muncitori al Fabricii de confecții ,, ttureşti«*" Organizare temeinică — productivitate ridicată Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al Fabricii de confecţii „Mureşul" din Tg.-Mureş, sub îndrumarea organizaţiei de bază, cunoscînd cifrele de plan înainte de începerea anului 1963 şi o parte din rezervele interne de care dispune fabrica, a început cu mult curaj şi simţ de răspundere noul an, propunîndu-şi realizarea tuturor indicatorilor de plan atît valorici cît şi fizici, în mod ritmic încă din primele zile ale anului. Plecînd de la sarcinile ce ne reveneau, colectivul fabricii noastre, îndrumat permanent de organizaţia de bază, a desfăşurat o muncă susţinută în vederea valorificării rezervelor interne, care în urma propunerilor făcute în cadrul şedinţelor de dezbatere a cifrelor de plan de către muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii, au fost concretizate în planul M.T.O. Planul cuprinde un număr de 23 propuneri, cu o eficienţă economică antecalculată de 132.507 lei. Aceste propuneri au drept scop să contribuie la realizarea sarcinilor de plan, la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor, la reducerea preţului de cost şi mărirea beneficiului. O mare grijă s-a acordat şi se va acorda indicatorului productivităţii muncii, care constituie mijlocul principal de sporire a producţiei şi de îmbunătăţire a activităţii economice a fabricii. Ţinînd seama de acest lucru, colectivul tehnic al fabricii, la indicaţia organizaţiei de bază, a trecut la aplicarea în viaţă a planului M.T.O., la promovarea tehnicii noi în secţiile de producţie şi la organizarea mai bună a procesului de fabricaţie. La secţia lenjerie, la fiecare echipă s-au instalat maşini de cusut cu 2 ace pentru introducerea mîneci- Ior, îmbinarea părţilor laterale şi a umerilor la cămăşile tip bluză şi executarea cusăturilor duble la cămăşi pentru copii (la manşete şi şteiul gulerului), mărindu-se astfel productivitatea muncii la aceste faze cu 50%. In prezent se preconizează introducerea maşinilor de culut cu 2 ace şi la secţia de canadiene şi bluze de vînt pentru executarea cusăturilor duble. Tot la secţia lenjerie s-au introdus maşinile de lichiuit, care se folosesc la tăierea automată a surplusului de material de la manşete şi şteiul gulerelor cămăşilor, mărindu-se astfel productivitatea muncii la aceste faze cu 50%. De asemenea, transformarea maşinilor de cusut zig-zag în maşini pentru cusutul nasturilor a contribuit la creşterea productivităţii muncii la această operaţie cu 25%. Concomitentei! introducerea tehnicii noi în producţie o preocupare a colectivului tehnic al fabricii a fost şi aceea de a revizui în permanenţă procesele tehnologice, de a înlocui pe cele necorespunzătoare şi de a trece de la lucrul pe baza normelor experimentale la lucru pe baza normelor ştiinţifice cu motivare tehnică. Din totalul normelor aplicate, cele cu motivare tehnicoştiinţifică reprezintă astăzi 67,7% şi procentul lor este în permanentă creştere. Tot în acest sens în fabrică s-au organizat două cursuri de calificare, unul terminat şi absolvit de 110 persoane şi unul în curs de desfăşurare, frecventat de 130 persoane şi care se va termina în cursul lunii iulie. Pe lingă aceste măsuri, în luna aprilie 1963, la indicaţia Direcţiei generale am întocmit un plan cuprinzînd un număr de 10 măsuri eficace care au ca scop creşterea productivităţii muncii. Acestea vor conduce la ridicarea productivităţii valorice pe cap de muncitor pînă la sfîrşitul anului cu 3.625 lei. La creşterea productivităţii muncii au mai contribuit şi alţi factori cum ar fi: întrecerea socialistă, pregătirea documentaţiei tehnice din timp de către serviciul tehnic, aprovizionarea ritmică şi la timp cu materii prime şi repartizarea cît mai justă a modelelor pe echipe, după profilul lor. Cu toate măsurile aplicate pînă în prezent, colectivul fabricii noastre are suficiente posibilităţi de a valorifica şi alte rezerve interne ce se vor ivi pe parcurs, astfel încît la sfîrşitul anului să putem raporta conducerii partidului şi statului că ne-am îndeplinit cu cinste planul la toţi indicii. ARISTID ADLER jD8ingLjgUUâb£i,cii.de ^confecţii - -«.Mureşul" .Tg.-Mureş Cuscuta sau torţelul este cel mai răspindit şi totodată cel mai periculos duşman al culturilor de lucernă şi trifoi. Ea apare şi pe in sau pe alte plante de cultură. Este o plantă parazitară. Se înmulţeşte prin seminţe, dar se poate răspîndi şi prin bucăţi ale tulpinei, care se încolăcesc pe planta gazdă şi formează noi vetre. Sămînţa de cuscută îşi păstrează puterea de germinaţie 6 10 ani. Numai în momentul încolţirii are rădăcină, mai tîrziu tulpina ei, de grosimea unui fir de aţă, de culoare galben roşcată, fără frunze, se încolăceşte pe planta gazdă, din care îşi extrage hrana. Planta atacată se ofileşte şi piere, iar cuscuta îşi continuă viaţa ei parazitară, pe alte plante. Dintre varietăţile de cuscută, la noi sunt răspîndite cuscuta mare şi cuscuta mică. Modul lor de viaţă şi pagubele provocate sunt identice. Cuscuta mare are seminţe de mărimea celei de trifoi şi din această cauză se separă foarte greu de seminţele acestuia, înfloreşte în luna iunie, iar pe la sfîrşitul lunii iulie are deja seminţe coapte. Această plantă parazitară se răspîndeşte foarte repede, făcînd pagube foarte mari. Stîrpirea acestui parazit nu este greu de efectuat, însă necesită persistenţă în muncă. In lupta contra cuscutei, o condiţie esenţială este folosirea la semănat numai a seminţelor decuscutate. Ea poate să apară şi în cultură, deoarece seminţele din sol îşi păstrează mult timp puterea de încolţire, ele puţind ajunge pe teren şi prin bălegar. Pentru prevenirea pagubelor produse de cuscută, cel mai important lucru este controlarea periodică a culturilor de trifoi şi lucernă, pentru identificarea apariţiei parazitului şi pentru luarea măsurilor de combatere. In combaterea cuscutei trebuie ţinut cont de faptul dacă cuscuta are seminţe coapte sau nu, deoarece modul de combatere variază în funcţie de aceasta. In cazul cînd cuscuta nu are încă seminţe coapte, vetrele vor fi săpate cu hîrleţul la o adîncir'e de 20 cm. Trebuie evitată cosirea şi transportarea vetrelor de cuscută, deoarece pe această cale vom răspîndi cuscuta şi pe alte terenuri. In urma săpării vetrelor, lucerna sau trifoiul dispar. Pentru aceasta este recomandabil ca aceste vetre să fie reînsăminţate cu seminţe de ierburi. In ultimii ani s-a răspindit metoda cea mai eficace de distrugere a cuscutei, prin stropirea vetrelor cu soluţii chimice. Prin stropire, părţile verzi aeriene ale plantelor sunt distruse, iar lucerna şi trifoiul de la rădăcină înverzesc din nou. Pentru combatere se folosesc următoarele produse fitofarmaceutice: Selinon, Sandolin în concentraţie de 3 la sută, Arzenit de Natriu în concentraţie de 4 la sută, ulei horticol în concentraţie de 5 la sută. Materialele şi aparatura se asigură în mod gratuit de către consiliile agricole raionale. Datorită faptului că materialele de mai sus sînt toxice, atît pentru om cît şi pentru animale, este necesar a se respecta măsurile de protecţie şi securitate a muncii. In timpul lucrului nu se mănîncă, nu se fumează. După terminare, mîinile se vor spăla bine cu săpun şi apă caldă. Pentru furajare finul se poate folosi numai după şase săptămîni de la data tratamentului. In cazul cînd tratamentul a fost urmat de ploaie, stropitul vetrelor se va repeta. Cînd cuscuta are seminţe, metoda de combatere pe cale chimică nu mai are eficacitate, deoarece seminţele nu sînt distruse. In acest caz metoda sigură de distrugere a cuscutei este cosirea vetrei Finul rezultat se adună la mijlocul vetrei, se acoperă cu paie sau pleavă uscată, apoi se stropeşte bine cu petrol sau motorină şi se arde. Se va controla ca arderea să fie perfectă, pentru ca şi seminţele să se distrugă. Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective, au sarcina de a lua toate măsurile pentru distrugerea radicală a acestui parazit periculos, care an de an provoacă pagube considerabile atît la producţia de fiucit şi la cea de sămînţă. ŞTEFAN NAGY inginer cu protecţia plantelor în Consiliul agricol regional — —• 1 ancora---, —___ Cuscuta — cel mai periculos dușman al trifolienelor in gospodăria agricolă colectivă din Topliţa-Ciuc, recoltatul furajelor este în toi. O parte din furaje sunt recoltate şi cu mijloacele mecanizate de care dispune 5.M.T. In fotografie, ing. Ilie Cocoloş şi mecanicul controlor Ioan Boroş verifică modul de funcţionare a cositoarei cu care lucrează tractoristul Alex. Buruian de la S.M.T. Miercurea Ciuc. STEAUA ROȘIE Mersul lucrărilor agricole pe ţară: Recomandările Consiliului Superior al Agriculturii • In ultima săptămînă, în toate regiunile din sudul şi vestul ţării unităţile agricole socialiste au trecut din plin la recoltarea cerealelor păioaşe. In regiunile Oltenia şi Bucureşti, după cum rezultă din datele Consiliului Superior al Agriculturii, orzul a fost strîns de pe 75—80 la sută din suprafeţele cultivate, iar în regiunile Ploieşti şi Banat de pe mai mult de 60 la sută. Grîul a fost recoltat de pe suprafeţe mai mari, aproape 25 la sută din terenurile cultivate, în regiunea Bucureşti. In Oltenia, recolta de grîu a fost strinsă în proporţie de 21 la sută, în regiunile Ploieşti şi Galaţi de 16 la sută, iar în Banat şi Dobrogea de aproape 10 la sută. La recoltarea mazării rezultate mai bune au fost obţinute pînă acum în regiunile Oltenia, Dobrogea şi Bucureşti. Paralel cu aceste lucrări s-a executat strîngerea paielor de pe mirişti, şi au început arăturile de vară şi însămînţarea plantelor de nutreţ. In ultima săptămînă au fost intensificate lucrările de strîngere a furajelor cultivate şi a tinetelor naturale. In majoritatea regiunilor s-a terminat recoltarea furajelor cultivate, iar fînurile naturale au fost cosite în proporţie de 72 la sută în Crişana, 52 la sută în Banat şi de 42 la sută în regiunea Hunedoara. Cositul fîneţelor este întîrziat mai ales în regiunile Bacău, Ploieşti, Argeş, Maramureş, Suceava şi Mureş Autonomă Maghiară. In bune condiţii se desfăşoară în aproape toate regiunile ţării acţiunea de recunoaştere a culturilor in vederea asigurării seminţelor de calitate şi din soiuri valoroase pentru noul an agricol. Ţinînd seama de mersul vremii, este necesar ca în săptămînă aceasta consiliile agricole şi conducerile unităţilor agricole socialiste să acorde toată grija folosirii judicioase şi depline a tuturor mijloacelor existente în regiuni pentru desfăşurarea la vreme a muncilor agricole de vară. Consiliul superior al Agriculturii, recomandă în primul rînd să se ia toate măsurile pentru strîngerea în cît mai scurt timp a recoltei de cereale păioase și a mazării în vederea înlăturării pierderilor. Mijloacele care nu sînt folosite la strîngerea recoltei de cereale să fie repartizate judicios la recoltarea mazării, balotarea paielor, căratul snopilor pe arii, transportul şi înmagazinarea recoltei, la executarea arăturilor şi însăminţarea unor suprafeţe cît mai mari cu plante de nutreţ. In săptămînă aceasta trebuie, de asemenea, să înceapă treierişul cu batozele al cerealelor secerate şi al mazării. In regiunile în care cositul fîneţelor este întîrziat să se grăbească această lucrare şi să se asigure transportul şi depozitarea în bune condiţii a acestor valoroase furaje. Vacanţa elevilor şcolilor profesionale din industria metalurgică Zilele acestea au sosit în taberele şcolare de pe litoral şi de la munte sute de elevi ai şcolilor profesionale din industria metalurgică şi constructoare de maşini. In cursul verii, acestor elevi le-au fost repartizate 3.550 de locuri de odihnă în cele mai frumoase staţiuni balneo-climaterice, unde fiecare va petrece cîte trei săptămîni. Alţi 7.800 de elevi din şcolile profesionale ale industriei grele vor face diferite excursii de cîte 3 pînă la 7 zile în Capitală, pe litoral, în numeroase locuri pitorești din țară. 3 Fabrica de fire și fibre sintetice Săvinești. Aspect interior al secției textile. Unităţile comerciale din Sovata şi Borsec in plin sezon La fel ca şi în toate celelalte staţiuni balneoclimaterice din ţară, perioada de vîrf a sezonului a început şi la Sovata şi Borsec. Dată fiind importanţa celor două frumoase staţiuni de interes republican pentru odihna şi sănătatea unui număr mereu crescînd de oameni ai muncii, am solicitat tovarăşului Vasile Blaj, director al O.C.L. „Produse industriale" — Tg.-Mureş, să împărtăşească cititorilor noştri cîteva aspecte V-s-T I ic.1 uuci I tc^ ICgcUC UC III U U Li I Li I I I ’ a fost pregătit sezonul în unităţile de desfacere ale sectorului de produse industriale. — Ce s-a realizat în vederea măririi capacităţii de desfacere a reţelei din cele două staţiuni, Sovata şi Borsec? — La Sovata, datorită terminării noului complex alimentar şi eliberării consecutive a unor spaţii comerciale, lărgim zilele acestea reţeaua cu un magazin specializat pentru confecţii şi tricotaje, cu unul de mercerie-marochinărie şi cu unul cu articole de menaj şi materiale electrice. Prin înfiinţarea acestor unităţi avem posibilitatea de a restructura şi specializa întreaga noastră reţea din Sovata şi de a asigura astfel o aprovizionare la nivet adecvat cerbetetei vizita t brifar. Magaznul nr. 51, de pildă, înghesuit pînă în prezent cu un bazar cu diferite raioane, rămine numai cu desfacerea de încălţăminte, iar magazinul de ţesături, adăpostit într-un local necorespunzător, îl mutăm într-un spaţiu potrivit. Reţeaua din Sovata se completează cu un chioşc modern din mase plastice, instalat lîngă intrarea spre lacul „Ursu", destinat exclusiv vînzării de articole pentru plajă, cu un chioşc pentru cadouri şi cu un chioşc cu articole pentru fumători. O altă tutungerie nouă a fost dată în folosinţă acum cîteva săptămîni. La Borsec, unde reţeaua a fost adaptată noilor cerinţe încă în anii trecuţi, sînt în curs de instalare, un chioşc pentru desfacerea articolelor de artizanat şi altul pentru tutungerie, ambele pe aleia principală. — Ce măsuri au fost luate pentru evitarea unor neajunsuri legate, în sezonul trecut, de afluenţa de cumpărători în orele de vîrf? — Pentru accelerarea procesului de desfacere a fost extinsă vînzarea cu plata direct la vînzător, sistem introdus şi practicat acum în proporţie de 100 la sută în unităţile din Sovata şi Borsec. Tot în scopul unei deserviri mai rapide a cumpărătorilor am organizat în unităţile existente locuri distincte de vînzare pentru grupele de mărfuri specifice şi mult solicitate. In cadrul acestei preocupări a fost creat un loc de vînzare numai pentru articole de cadouri şi amintiri în magazinul de bijuterii, cadouri şi parfumerie nr. 65 dinBorsec, iar la unitatea nr. 227 (cultural-sportive) a fost introdus un loc exclusiv pentru desfacerea articolelor turistice şi pescăreşti. Din lipsă de spaţiu comercial, această acţiune nu a putut fi extinsă încă la Sovata, însă este pe cale de a fi înfăptuită, o dată cu restructurarea sus-amintită. Ţinînd seama de frecvenţa cumpărătorilor, au fost stabilite ororii adecvate de funcţionare a unităţilor, menite să evite aglomerări excesive în anumite ore din zi. Totodată, s-a dispus ca magazinele cele mai frecventate, de cadouri, foto şi cultural-sportive, să fie deschise şi duminică între orele 8—12. — Ce ne puteţi spune în legătură cu expunerea şi prezentarea mărfurilor? — In pregătirea actualului sezon, nivelul de prezentare şi expunere atrăgătoare a mărfurilor în vitrine şi în interior a constituit o preocupare de seamă pentru noi. In conformitate cu îndrumarea direcţiei comerciale regionale, vitrinele magazinelor din Sovata şi Borsec se execută pe toată durata sezonului cald de cei mai buni vitrineri de la sediul central al organizaţiei. Sunt folosite teme sugestive de vară pentru popularizarea produselor specifice profilului staţiunii respective. Astfel, la Borsec, accentul se pune pe prezentarea articolelor de sport, turism şi pescuit, pe cînd la Sovata predomină expunerea sortimentelor pentru plajă şi înot. In acelaşi timp vitrinerii noştri acordă un sprijin nelimitat personalului de deservire pentru expunerea deschisă şi estetică a mărfurilor în interiorul magazinelor, aranjate în formă de expoziţie. — Au fost luate măsuri pentru ridicarea nivelului de deservire? — Cadre calificate din centrală au instruit din nou, la faţa locului, personalul operativ din staţiuni, mobilizîndu-l pentru îndeplinirea sarcinilor în condiţiile unei deserviri ireproşabile a vizitatorilor. O deosebită atenţie se acordă ţinutei vestimentare, însă îmbrăcămintea uniformă pentru vînzătoare va fi gata tibia la 15 iulie,nefiind comandată la timp. — Cum se desfăşoară aprovizionarea staţiunilor? Dispunem de un fond de marfă abundent, îmbunătăţit cu mult şi ca structură faţă de trecut. Unităţile din cele două staţiuni posedă în stoc întregul sortiment de articole specifice pentru ştrand, turism şi sport, printre care multe noutăţi. O întreagă gamă de rochiţe şi bluze de plajă, pălării de soare, costume de baie din fire supraelastice, şorturi, şlipuri, pantaloni pescăreşti, saltele şi animale pneumatice, jucării, materiale foto, articole de artizanat cu inscripţii pentru cadouri şi amintiri, stau la dispoziţia vizitatorilor. Din aceste mărfuri există şi o rezervă suficientă, datorită repartiţiei suplimentare obţinute de M.C.I. Totuşi, mai persistă şi unele goluri în aprovizionare. Ne lipsesc termosuri de 1/2 şi 3/4 litri, încălţăminte de baschet, jocuri distractive şi unele articole din mase plastice. Nu dispunem încă de un sortiment complet de ilustrate cu vederi din Borsec şi Sovata. Datorită aprovizionării directe, alimentarea cu mărfuri a staţiunilor de către I.C.R. este ritmică şi îndestulătoare, conform graficelor de livrare. Ne străduim, ca în raport cu anul trecut, întreaga activitate comercială din staţiuni să se desfăşoare la nivelul ridicat, preconizat prin directivele M.C.I. I. T. ______ NOTE___________________________________ Celuloză*** și puțin putregai In depozitul fabricii era o mare forfotă. Ce se intimplă — m-am întrebat. Se apropie vreo furtună? A ... nu... Venea directorul întreprinderii. Dar l-am intîlnit altă dată in mijlocul oamenilor și parcă nu mi s-a părut chiar aşa de „furtunos". Curăţitorii de celuloză răşinoase „se topiseră". Cei care lucraseră în schimbul de noapte işi luaseră tălpăşiţa in zori. In urmă au rămas două stive de snopi, de leaturi şi margini de celuloză, legaţi cu cercuri de sirmă. Snopii arătau frumos la suprafaţă. Vagonul urma să sosească la rampă. Toţi snopii de celuloză trebuiau să ia drumul fabricii de celuloză chiar in seara aceleiaşi zile. Dar unde erau muncitorii? lui de unde nu-s. Recepţionerii? Absenţi. Controlul de calitate? Intrat in „vacanţă". Doar maistrul Andrei Kovács II căuta disperat. Unde este Peter Alexandru?... dar Emeric Pușcaș, întreba maistrul. S-au dus probabil să încarce cheresteaua, am încercat să-l liniștesc eu. Necazul maistrului creștea însă mereu. Intre timp directorul l-a întrebat — ai controuit celuloza? — N-am avut timp, dar o voi recepţiona mai tîrziu. Comisia de control formată ad-hoc dintre invitaţi şi neinvitaţi, asista la o scenă amuzantă. S-a dezlegat un pachet de celuloză. Mai multe miini, care mai de care mai abile şi meştere, se pricepeau de astă dată să sorteze celuloza „ca după Stas". In grămada de clasa I o bucată, în clasa a Il-a alta şi..., ceva ce tiu se mai putea sorta — putregaiul. Ce straşnic examen de calitate, mi-am zis?! — Da de unde, completează unul dintre interlocutori — îndreptăm nişte greşeli. De ce nu o fi controlat şi maistrul totul de celuloză? N-o fi avut timp, cum spunea dinsul, sau o fi lăsat ca putregaiul să plece la celuloză! Roşu, pufos şi cu multe desene ale insectelor care trăiseră cîteva luni in el, putregaiul avea de acum aici, la Ditrău, o calitate. $i încă muncitorii il aşezaseră la loc de cinste din clasa I. Probabil că cei de la depozit s-au gindit la inovația fabricării hirtiei portocalii direct din putregai, fără a o mai trece prin alte procese de colorare. Noroc insă că putregaiul nu a plecat cu vagonul și „inovatorii" au rămas „recompensați" cu o penalizare pe motive de calitate. C.I. BARBULESCU Alos redacţia... Corespondentul nostru voluntar I. Ricean, in prezent la Borsec, transmite: — Aici in staţiune, oamenii muncii se bucură de condiţii minunate de odihnă şi tratament. In prezent şi timpul este deosebit de prielnic. Spre regretul oaspeţilor din staţiune insă, numărul ziarelor şi revistelor care sosesc aici este insuficient. Şi încă ceva: de 10 zile, chioşcul nr. III de difuzare a presei din Borsec este închis. Vă daţi seama cit de mult se resimte această situaţie intr-o staţiune cu attţia oaspeţi care sunt Şi cititori pasionaţi! ★ In numele locuitorilor din Sîntana de Mureş, Gheorghe Suciu şi Marin Pop transmit: „ De mai bine de trei ani, la bufetul cooperativei unificate Tg.-Mureş din localitate, a fost instalat un frigider. După instalare, spre surprinderea consumatorilor, frigiderul a funcţionat doar pr* *nul an. In toate adunările generale, membrii cooperatori au ridicat aceasta problemă. De fiecare dată conducerea cooperativei a făcut promisiuni. Au cerut cetăţenii din Sîntana de Mureş şi instalarea unui ventilator in bufet. De la prima propunere au trecut deja doi ani. $i acum, la acest capitol, primim tot... promisiimi. pt. conformitate P. GIURGIU Cît mai multe furaje însilozate In numeroase gospodării agricole colective din regiunea noastră, prin folosirea din plin a imenselor resurse existente, sporesc zi de zi cantităţile de furaje însilozate. Pînă în ziua de 4 iulie, pe regiune s-au însilozat 14.704 tone de furaje, din care 12.168 tone în gospodăriile colective. Gospodăriile colective din raionul Luduş, de pildă, au însilozat 5.145 tone, cele din raionul Ciuc 2.387 tone, Odorhei 2.372 tone. Cantităţi mult sub posibilităţi s-au însilozat în raioanele Reghin, Tg.Mureş, Tîrnăveni. In raionul Topliţa şi în raza oraşului Tg.Mureş nu s-a însilozat nimic.Es■te necesar ca în fiecare gospodărie colectivă să se folosească cu pricepere toate rezervele existente, pentru a se însiloza cantităţi cît mai mari de furaje.