Steaua Roşie, ianuarie 1964 (Anul 13, nr. 1-25)
1964-01-03 / nr. 1
?_______ Entuziasm şi bucurie (Urmare din pag 1) toarele studenţilor nici o lumină. La ale studentelor mai sunt cîteva. Interesant! Cite dormitoare cu lumini aprinse, an la cavaleri (studenţi) aşteaptă jos în hol, nerăbdători. Un semn al politeţei, al unei bune prietenii. Iată că s-a stins şi ultima lumină. „Nerăbdătorii“ şi multaşteptatele, braţ la braţ, se îndreaptă spre cea mai elegantă şi modernă cantină din oraşul Tg.-Mureş — cantina lor, a studenţilor. Intrăm. In jurul falnicului pom de iarnă, în ale cărui ramuri strălucesc zeci de globuri de diverse culori, sub lumina albă a „ţigaretelor“ de neon ce împodobesc tavanul clădirii, zîmbesc, discută cu vervă, ciocnesc pahare cu vin şi bere peste 1.300 de tineri şi tinere. Sunt studentţii celor trei institute de învăţămînt superior din Tg.Mureş: I.M., pedagogic şi de teatru. E pentru prima dată cînd, majoritatea, îşi petrec Revelionul împreună. Atmosfera e tinerească, plăcută. In seara acestei mari sărbători — Anul nou — Emerik Kun, Ştefan Varga, Maria Carboreanu, de la I.M.F., Rodica Toma, Gh. Muntean de la Institutul pedagogic, alţi studenţi, fruntaşi la învăţătură din cele trei institute ridică paharele, le ciocnesc şi-şi urează reciproc „La mulţi ani!“, „Multă fericire!“ şi „Succes la apropiata sesiune de examene!“. La fel ca în fiecare zi, şi acum, în seara de Revelion, în mijlocul studenţilor sunt prezenţi profesori, cadre din conducerea celor trei institute. Au venit să petreacă Revelionul împreună cu tinerii pe care-i pregătesc ca viitori medici şi farmacişti, profesori şi artişti. Printre mulţimea de studenţi, la cîteva mese, aşezate chiar în mijlocul sălii, se află şi cîţiva invitaţi. Sunt constructorii Ştefan Alexandru, Biró Pal, Luca Francisc şi alţii, care au înălţat din temelii moderna cantină, unde acum se sărbătoreşte venirea Anului nou. Din cînd în cînd, studenţi şi studente se apropie de mesele lor urîndu-le „La mulţi ani şi noi succese în 1964". Constructorii se simt nespus de mulţumiţi şi, la rîndul lor, urează tuturor studenţilor noi izbînzi la învăţătură. Orele trec una după alta. Şi, o dată cu ele, melodii de muzică populară şi uşoară, de dans, interpretate de orchestra studenţilor se succed una după alta. Se cîntă şi se dansează, se leagă noi cunoştinţe şi prietenii. In pauzele dintre o melodie şi alta, membrii celor două brigăzi artistice de agitaţie (de la I.M.F. şi Institutul pedagogic), prezintă prin cîntec, vers şi monologuri aspecte din munca şi viaţa studenţilor. Programul brigăzilor de agitaţie stîrneşte rîsete, e ascultat cu multă atenţie. Studenţii, cadrele didactice, constructorii invitaţi nici n-au băgat de seamă cînd a sosit miezul nopţii. Cu emoţie, ascultă cu toţii cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, urările sale de bine, de succese şi fericire pentru întregul nostru popor, rostite la posturile de radio şi televiziune. Bătăile orologiului coincid cu bătăile fiecărei inimi tinere, iar urările de bine şi fericire nu mai contenesc. Noul an e întîmpinat cu zîmbete pe buze, cu sclipiri de fericire în ochi. 1964 va aduce studenţilor tîrgumureşeni noi bucurii, noi succese la învăţătură. Carnavalul ferral©ir®ţiiS Ultima filă din calendarul lui '63 a căzut şi cu asta s-a sfîrşit încă un an de muncă rodnică şi creatoare. N-am să fac bilanţul succeselor acestui an, aici în aceste rînduri, ci mici însemnări, doar, culese de la o întrunire a tineretului tîrgumureşean — de la Carnavalul tineretului, care a avut loc în Palatul culturii. Aici şi-au dat întâlnire peste 700 de tineri în noaptea Revelionului. Şapte sute de tineri muncitori, studenţi, colectivişti şi elevi au petrecut ultimele ore ale anului trecut şi primele din acest an într-o atmosferă de veselie, de voie bună. Mulţi dintre aceşti tineri au mai fost şi de alte dăţi aici la Palat, alţii au venit pentru prima oară. La o masă recunosc pe Eleonora Laurenţiu, nume de prestigiu în fişele sportivilor noştri. Ea este campioană de patinaj viteză la juniori. Este elevă în clasa a X-a la Şcoala medie nr. 4. Tot la această masă, am cunoscut pe Janina Kulcsár, bună prietenă cu prima, şi care a ocupat locul II după Eleonora tot la campionatul de juniori. Alte colege de-ale lor, Georgeta Gheorghe şi Susana Teitelbaum- Şi ori la ce masă ai privi, atmosfera plină de veselie era cuceritoare. S-a făcut în seara aceea o enormă risipă de bucurie, îneît cu greu ai găsi cuvinte pe măsură. Ploaie de confeti multicolore, sala — mai bine zis întregul Palat al culturii împodobit sărbătorește, au întregit atmosfera sărbătorească. Carnavalul tineretului din Tg.-Mureş. Aici au fost invitaţi cei mai silitori utemişti, acei care au dovedit pasiune şi mult interes în activitatea lor. Pintea Vasile este lăcătuş la Fabrica de conductori şi elev la seral într-a XI-a. Nagy Zoltán la fel. Ei se află în primele rînduri pentru o calitate superioară a produselor. Vasile Gabor, secretarul organizaţiei U.T.M. de la Fabrica de pielărie şi mănuşi, ne-a prezentat pe cîţiva tineri veniţi la carnaval. Kis Ernő, evidenţiat în producţie, Kertész Adalbert, de asemenea. El a venit cu logodnica sa, Nyilas Anikó, fruntaşă în producţie. Şi dacă fiecare biografie am lua-o în mod individual, ele ar fi toate asemănătoare. Aici, la Carnavalul tineretului, şi-au dat întîlnire tineri cu care colectivele de muncitori, de studenţi şi elevi se mîndresc. Ei au ridicat în acel miez de noapte cupele cu vin, urîndu-şi unul altuia ani mulţi şi fericire şi noi paşi spre idealul propus. Rareori am ascultat rostindu-se dialoguri atît de frumoase. Oamenii cînd vorbesc despre ideal, vorbesc frumos. In atmosfera aceea sărbătorească, plină de veselie, o călătorie în viitor, în viitorul care se apropie tot mai mult, este desigur emoţionantă. A venit un nou an. Mai am puţin şi termin facultatea. Mai am puţin şi intru la facultate. Mai am puţin..şi intru înrîndul muncitorilor. Cită răspundere! Cită muncă şi cîte zile emoţionante mă aşteaptă. Dar munca, munca conştientă, cinstită, făcută cu pasiune, dă răspuns tuturor întrebărilor de acest gen. Munca este singura greutate care poate sta în balanţa care te măsoară, şi te îndreaptă către idealul dorit. La aceşti tineri, care şi-au petrecut Revelionul la Palatul culturii, se puteau distinge trăsături care conturează chipul tinerilor zilelor noastre. Chipul lor senin, dar mai degrabă gîndirea lor senină, entuziastă, ne-a dat temei să credem că noul an pe care l-au întîmpinat în muzică, în clinchetul cupelor de vin, va fi un an de noi izbînzi, de noi succese pentru fiecare. Acel miez de noapte care a marcat sfîrşitul şi începutul unui an de muncă, a fost sărbătorit cum se cuvine şi de tinerii a căror vîrstă gravitează în jurul celei a Republicii noastre. Mulţi dintre ei au trecut recent vîrsta majoratului, alţii n-au ajuns-o încă, unii au depăşit-o. Cu toţii au petrecut Revelionul plăcut, instructiv. In frumoasa sală de oglinzi, perechi, perechi alunecau în acordul muzicii. De sub măşti radia voia bună. Pentru toţi tinerii prezenţi la Palatul culturii din Tg.-Mureş, care au întîmpinat noul an cu tradiţionalul: Bun venit!, Revelionul 1964 va rămîne de neuitat. AUREL URZICA STEAUA ROȘIE Fertilizează solul Ap de an, gospodăria agricolă de stat din Rîciu, raionul Luduş, obţine recolte bogate la hectar. Aceasta se datoreşte în mare parte fertilizării solului cu tot mai mari cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. Invăţînd din experienţa anilor trecuţi, că acolo unde terenul este bine îngrăşat, sporurile de recoltă sunt mai mari cu 25—30 la sută, lucrătorii de aici au îngrăşat în ultima perioadă 400 hectare de teren. In total, ei au transportat pe această suprafaţă 2.580 tone de îngrăşăminte naturale şi 57 tone de îngrăşăminte chimice. Marea majoritate a acestor îngrăşăminte a fost încorporată sub brazdă o dată cu arătura de toamnă. Şi la gospodăria agricolă colectivă din Sînger, raionul Luduş, fertilizarea solului constituie o preocupare de seamă a colectiviştilor. Pînă în prezent membrii gospodăriei colective au transportat la cîmp, peste 400 tone de gunoi de grajd, aşezîndu-l în platforme. Cele mai mari cantităţi de îngrăşăminte naturale se vor aplica pe terenurile unde în primăvara anului viitor se vor cultiva sfecla de zahăr şi legumele.De la corespondenţii voluntari: ALEXEI. RADU si SIMION BERCEA) Gînduri pentru Anul nou CU INIMA DESCHISA (Urmare din pag. 1) pune tot elanul şi puterea mea de muncă pentru continua perfecţionare profesională, pentru lărgirea volumului meu de cunoştinţe, îndeosebi pe tărîmul practicii în producţie. împreună cu întreg colectivul voi milita cu perseverenţă pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, pentru creşterea neîntreruptă a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost. Alături de tinerii din întreprindere îmi voi duce la îndeplinire toate sarcinile ce îmi stau în faţă. Cu inima deschisă voi împărtăşi cunoştinţele mele tuturor acelora care doresc să-şi ridice nivelul pregătirii profesionale. Doresc ca anul 1964 să fie un an de noi succese şi sub înţeleaptă conducere a partidului nostru drag, să obţinem noi şi însemnate victorii în măreaţa operă de desăvîrşire a construcţiei socialismului în patria noastră scumpă. Ne-am încheiat bilanţul cu beneficiu (Urmare din pag. 1) obţinerea unei asemenea producţii, pengă alţi factori, o contribuţie de seamă o are şi faptul că la noi s-a asigurat peste un vagon de porumb siloz pentru fiecare vacă. Ca o încununare a muncii depuse sub îndrumarea comitetului de partid, trebuie să arăt că am încheiat bilanţul activităţii noastre pe anul care a trecut cu beneficiu. Pentru anul 1964 ne propunem să depăşim producţiile realizate în anul trecut, şi trecem la punerea în valoare a peste 150 ha de teren neproductiv, pe care treptat îl vom planta cu viță de vie. Ne angajăm să muncim astfel ca hotarul gospodăriei noastre să fie ca o grădină, și dăm produse de calitate, vin superior, lapte cît mai mult, pentru ca astfel să răsplătim grija pe care ne-o poartă partidul, prin înzestrarea gospodăriei cu mașini și unelte agricole tot mai moderne. SPLENDIDA NOAPTE ... La fel ca în toate locurile unde-i întîmpinat Anul nou, restaurantele au devenit adevărate scene de basm. Sub constelaţii de serpentine multicolore, sub ploi dese de confeti, înfăşurînd în timpul dansului zeci de panglici strălucitoare, oaspeţii petrec minunat. Se avîntă-n ritm de dans, rîd cu toată faţa, ciocnesc pahare pline. Nu s-au cunoscut pînă acum. S-au văzut probabil, cîndva, pe străzi sau cine ştie în ce fabrică sau în ce tren. Acum stau la mese vecine. Ciocnesc paharele şi rîd împreună, îşi string mîinile şi îşi urează un An nou fericit. Acum se cunosc. Au devenit prieteni. Vor rămîne prieteni. Să nu-i deranjăm. îngrijit şi curat îmbrăcaţi, ospătarii sînt mai ageri ca oricînd. E o adevărată întrecere între ei. Acel du-tevino, cu braţele doldora de bunătăţi, nu cunoaşte întreruperi. Maistrul bucătar Márton Székely şi Emma Simionescu s-au întrecut pe ei înşişi în prepararea gustosului meniu. 230 de oaspeţi găzduieşte în astă noapte restaurantul „Mureşul" din Tg.Mureş. Ladislau Bereczki şi Iuliu Deák, sesizează fiecare amănunt. Amîndoi veghează ca petrecerea să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. — oaspeţii să se simtă mai bine ca oricînd! Scurt interviu cu ospătarii? Imposibil! N-au timp! Vilma Simon sau Lazár Fechete, Ladislau Siklodi sau Gavril Nyárádi n-au timp. Acum fac totul pentru oaspeţi. — Tovarăşe Nyárádi — o secundă! La cîte revelioane au fost în exerciţiul funcţiunii de cînd sînteţi ospătar? — Sînt ospătar din 1936. ... Şi restaurantului „Harghita“ i se poate da, în noaptea aceasta, acelaşi calificativ. Se pare că Ludovic László, Francisc Szikszai, Ioan Kiss şi Ioan Seregi se-ntrec cu confraţii lor de la „Mureşul". In plus, la „Harghita“ orchestra condusă de Ludovic Halász are acum cel mai mare succes din tot cursul anului 1963. ... Foarte bine se simt şi cei aproape 150 de oaspeți de la „Café-Central". Ioan Töker, Árpád Vass, Maria Pilmus şi responsabilul Ioan Naşca n-au în astă-noapte clipe de răgaz. Totul pentru oaspeţi! ... Se cade să nu-i deranjăm pe oaspeţi, să ne bucurăm alături de ei. Cît despre personalul care deserveşte restaurantele, le urăm şi lor „La mulţi ani" şi... fie ca îndemînarea, atenţia şi ospitalitatea ce-i caracterizează în această noapte splendidă, să le rămînă calităţi permanente. P. GIURGIU — Numai o secundă! Ne grăbim, oaspeţii ne aşteaptă. . UN AN DEOSEBIT rCi * * •••!¡*»¡'* - rTocr? PAPP FERENCZ scriitor DEPUTATA Leontina Truţa a fost aleasă mai întîi deputată în sfatul popular comunal, apoi ceva mai tirziu în cel raional. Pentru priceperea şi strădania cu care a intervenit în rezolvarea problemelor cetăţeneşti din circumscripţia sa, locuitorii din comunele Gălăuţaş, Subcetate şi Sărmaş au desemnat-o deputată regională. Veţi întreba cine este Leontina Truţa? Ea este una din nenumăratele femei din zilele noastre, care printr-o activitate rodnică s-a impus in soluţionarea principalelor probleme din viaţa locuitorilor. In orice acţiune, iniţiativa şi sprijinul deputatei au dus la rezultate semnificative. Iată doar cîteva din acestea. Intr-o adunare populară a cetăţenilor din comuna Sărmaş, s-a propus să se construiască o clădire pentru cămin cultural şi magazin universal. Deputata Leontina Truţa a sprijinit sfatul popular comunal în rezolvarea unor probleme în legătură cu executarea noii construcţii. De curînd, cetăţenii din Sărmaş au terminat noul lăcaş de cultură, cu o sală de spectacole, bibliotecă, club şi alte dependinţe. Tot atunci au terminat şi lucrările la magazinul universal. Adresîndu-se locuitorilor din comuna Gălăuţaş, deputata le-a Im iau ramas bun cu satisfacţie de la anul care a trecut, cu sentimentul certitudinii că întreaga noastra munca, tot ceea ce realizam bun şi frumos este o parte integrantă a construcţiei socialiste. Aninând o privire retrospectiva asupra anului care a trecut, nu greşesc, cred eu, dacă afirm că am p \ CU *mÎeptU! eportun /“Hinute pentru a cunoaşte cît mai adine realitatea nouă din ţara noastra Pentru ca artistul, scriitorul, trebuie să fie mereu atent şi receptiv la tot ceea ce se petrece in jurul sau, sa ştie sa aleaga si sa reflecte în opera sa ceea ce este caracteristic, esenţial în viaţă, în relaţiile dintre oameni, in conştiinţa acestora. Anul care la trecut a marcat pentru mine traducerea şi tipărirea în limba romînă a uneia din ultimele mele cărţi — romanul „In fum şi in lumină", apărut în limba maghiară în 1962. In curînd acest roman va apare și in traducere germană. Am scris de asemenea o povestire mai lungă, intitulată „Gardul , care e de acum tipanta şi va apare zilele acestea în Editura de Stat — Bucureşti. Jn Cee ,c5 pr}veşte nou^af! ~.l96.4 — A testa este un an cu totul deosebit şi pentru literatura noastra - sarbatoarea aniversam a 20 de ani de la eliberarea ţării noastre. Aşa cum, la această măreaţă sărbătoare, se va face bilanţul dezvoltării politico-economice a ţării, literatura va avea sarcina să facă bilanţul dezvoltării morale a omului nou, al rezultatelor obţinute în dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor şi aceasta, prin oglindirea conflictelor reale ale vieţii, a luptei dintre nou şi vechi în conştiinţa oamenilor, pentru că în această luptă se manifestă gradul de dezvoltare morală a omului societăţii noastre. In noul an, vreau să scriu mai mult, mai bine. In prezent lucrez la o povestire al cărui titlu provizoriu este „Sub rădăcini" şi care ridică tot o problemă moral-psihologică pe fundalul luptei dintre vechi şi nou în conştiinţa unor oameni. Povestirea va apare spre sfîrşitul anului 1964. De asemenea, mi-am propus ca în anul ’64 să traduc în limba maghiară un roman din literatura romînă contemporană. Asupra cărţii nu sînt edificat încă, alegerea ei rămînînd la latitudinea editurii. In anul care a trecut am tradus în limba maghiară şi a şi fost tipărit, romanul „Poveste derfragiste" al lui Rémíts L.Atu a, arătat, în nenumărate rînduri, ce mai trebuie făcut pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii, a propus repararea unor drumuri şi poduri, executarea unor construcţii etc. împreună cu restul deputaţilor din comună a mobilizat cetăţenii la îndeplinirea sarcinilor gospodăreşti pe plan local. Locuitorii din cartierul „Pîrîu“ din comuna Gălăuţaş au propus să se construiască şi aici o şcoală. Din resurse locale, cetăţenii, mobilizaţi de către deputaţii sfatului popular comunal, au înălţat noua şcoală într-un timp scurt. Deputata Leontina Truţa şi-a adus contribuţia şi la această acţiune. In urma realizărilor obţinute de către cetăţenii din Gălăuţaş în frunte cu deputaţii lor, într-un an ei au cîştigat locul întîi pe raion în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a comunei. Anul trecut la reparatul drumurilor, întreţinerea podurilor şi la alte, acţiune gospodăreşti, locuitorii din..Gălăuţaş, au realizat,,prin muncă patriotică lucrări în valoare de 248.000 de lei. Adesea a putut fi auzită deputata Leontina Truţa adresîndu-se cetăţenilor: „avem nevoie de drum bun, într-o parte sau alta a localităţii. Haideţi să-l facem practicabil, căci tot noi ne folosim de el". Şi oamenii îşi uneau forţele, V. MEGHEŞ iar acţiunea se termina cu rezultate bune. La Subcetate, locuitorii au propus să se construiască un pod rezistent peste Mureş. Deputata a susţinut propunerea locuitorilor, a discutat-o şi cu tovarăşii din comitetul executiv al sfatului popular raional. Construcţia podului a fost aprobată. Locuitorii s-au angajat să execute prin muncă patriotică muncile necalificate. Şi rezultatele n-au întîrziat să se arate. In comuna Gălăuţaş a crescut simţitor numărul elevilor, la anul nu va mai corespunde numărul sălilor de clasă existente. Deputata a propus comitetului executiv al sfatului popular regional rezolvarea acestei probleme. Cererea e în curs de rezolvare. Cu prilejul dării de seamă ţinute recent, la Gălăuţaş, Sărmaş şi Subcetate, deputata regională Leontina Truţa s-a angajat să sprijine şi mai mult acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a localităților din circumscripția ei. VINERI, 3 IANUARIE TG.-MUREŞ Arta: filmul Ah, acest tineret! Progresul: filmul Strict secret. Steagul roşu: filmul Să ne trăieşti, Gnat! Tineretului: filmul Scrisoare de la o necunoscută. Muncitoresc: filmul Estrada, estrada! Flacăra: filmul Balada husarilor. GHEORGHIENI Mioriţa: filmul Căpitanul Fracasse. LUDUŞ Flacăra: filmul Regina staţiei de benzină. MIERCUREA CIUC Harghita: filmul Lumină de iulie. ODORHEI Muncitoresc: filmul Strict secret. REGHIN Victoria: filmul Trei zile după nemurire. -------------DC TÎRNAVENI Melodia: filmul Oameni de afaceri. TOPLIŢA Muncitoresc, filmul Colegii. Teatrul de stat din Tg. Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la orele 20, comedia „Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon" de J. B. Priestley. Alte manifestări In sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor va fi prezentat, în cadrul cercului „Prieteni ai filmului“, azi, la orele 18, filmul „Poznaşa". CONFERINŢE In sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicatelor va avea loc azi, orele 15, o informare politică pe tema „Actualităţi de pe glob“. Prezintă: Socaciu Teodor. _ji_I-------- SÎMBATA, 4 IANUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri). Programul I: 6,30 — Emisiunea pentru sate: îngrijirea semănăturilor de toamnă în timpul iernii; 8,06 — Piese de estradă; 9,00 — Roza vînturilor; 9,40 — Melodii populare; 10,00 — Formaţii româneşti de muzică uşoară; 11,30 — Muzică de estradă; 12,00 — Muzică populară; 12,20 — In săli şi pe stadioane; 13,10 — Solişti ai Teatrului de stat de operetă; 14,00 — Din folclorul muzical al popoarelor; 14,30 — Muzică uşoară; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 18,00 — Actualitatea muzicală; 19,00 — Almanah ştiinţific; 19,25 — Muzică de dans; 20,40 — Muzică populară; 21,30 şi 22,20 — Muzică de dans. Programul 11: 9,00 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 12,05 — Arii din operete; 12,30 — Muzică uşoară romînească; 13,28 — Melodii populare; 15,00 — Cîntece de dragoste şi jocuri populare; 16,12 — Muzică uşoară; 16,30 — I Ştiinţa în slujba păcii; 17,00 — Muzică populară; 18,05 — Muzică din operete; 18,35 — Melodii populare de pe întinsul patriei; 19,30 — I Muzică populară; 20,00 şi 20,40 — Muzică de dans. TG.MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă: Corespondenţe, muzică. 5,30—6 in limba maghiară: Muzică distractivă — Specialiştii au cuvîntul — Cîntece populare. 14,30—15 în limba maghiară: Unde să ne distrăm la sfîrşitul săptămînii — Cîntece populare şi ceardaşuri — Sfaturi pentru gospodine. 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Muzică — Caleidoscop. 17,30—18,30 în limba maghiară: Știri — De toate pentru toți — Muzică de dans. 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Pentru copii; Orăşelul veseliei; 20,10 — In faţa hărţii; 20,20 — Muzică populară romînească; 20,55 — Anul sportiv 1963; 21,55 — Muzică uşoară instrumentală. In încheiere: Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic.