Steaua Roşie, ianuarie 1964 (Anul 13, nr. 1-25)

1964-01-03 / nr. 1

­?_______ Entuziasm şi bucurie (Urmare din pag 1) toarele studenţilor nici o lumină. La ale studentelor mai sunt cî­­teva. Interesant! Cite dormitoa­re cu lumini aprinse, an la cava­leri (studenţi) aşteaptă jos în hol, nerăbdători. Un semn al po­­liteţei, al unei bune prietenii. Iată că s-a stins şi ultima lumină. „Nerăbdătorii“ şi multaştepta­­tele, braţ la braţ, se îndreaptă spre cea mai elegantă şi moder­nă cantină din oraşul Tg.-Mureş — cantina lor, a studenţilor. Intrăm. In jurul falnicului pom de iarnă, în ale cărui ramuri strălucesc zeci de globuri de diverse culori, sub lumina albă a „ţigaretelor“ de neon ce împodobesc tavanul clădirii, zîmbesc, discută cu ver­vă, ciocnesc pahare cu vin şi bere peste 1.300 de tineri şi tinere. Sunt studentţii celor trei institute de învăţămînt superior din Tg.­­Mureş: I.M­., pedagogic şi de teatru. E pentru prima dată cînd, majoritatea, îşi petrec Revelionul împreună. Atmosfera e tinereas­că, plăcută. In seara acestei mari sărbători — Anul nou — Emerik Kun, Ştefan Varga, Maria Carbo­­reanu, de la I.M.F., Rodica Tom­a, Gh. Muntean de la Institutul pe­dagogic, alţi studenţi, fruntaşi la învăţătură din cele trei institute ridică paharele, le ciocnesc şi-şi urează reciproc „La mulţi ani!“, „Multă fericire!“ şi „Succes la apropiata sesiune de examene!“. La fel ca în fiecare zi, şi acum, în seara de Revelion, în mijlocul studenţilor sunt prezenţi profe­sori, cadre din conducerea celor trei institute. Au venit să pe­treacă Revelionul împreună cu ti­nerii pe care-i pregătesc ca vii­tori medici şi farmacişti, profe­sori şi artişti. Printre mulţimea de studenţi, la cîteva mese, aşezate chiar în mijlocul sălii, se află şi cîţiva in­vitaţi. Sunt constructorii Ştefan Alexandru, Biró Pal, Luca Fran­­cisc şi alţii, care au înălţat din temelii moderna cantină, unde acum se sărbătoreşte venirea Anului nou. Din cînd în cînd, stu­denţi şi studente se apropie de mesele lor urîndu-le „La mulţi ani şi noi succese în 1964". Con­structorii se simt nespus de mul­ţumiţi şi, la rîndul lor, urează tu­turor studenţilor noi izbînzi la învăţătură. Orele trec una după alta. Şi, o dată cu ele, melodii de muzică populară şi uşoară, de dans, in­terpretate de orchestra studenţi­lor se succed una după alta. Se cîntă şi se dansează, se leagă noi cunoştinţe şi prietenii. In pauzele dintre o melodie şi alta, membrii celor două brigăzi artistice de a­­gitaţie (de la I.M.F. şi Institutul pedagogic), prezintă prin cîntec, vers şi monologuri aspecte din munca şi viaţa studenţilor. Pro­gramul brigăzilor de agitaţie stîr­­neşte rîsete, e ascultat cu multă atenţie. Studenţii, cadrele didactice, constructorii invitaţi nici n-au băgat de seamă cînd a sosit mie­zul nopţii. Cu emoţie, ascultă cu toţii cuvîn­tarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, urările sale de bine, de succese şi feri­cire pentru întregul nostru po­por, rostite la posturile de radio şi televiziune. Bătăile orologiului coincid cu bătăile fiecărei inimi tinere, iar urările de bine şi feri­cire nu mai contenesc. Noul an e întîmpinat cu zîmbete pe buze, cu sclipiri de fericire în ochi. 1964 va aduce studenţilor tîrgu­­mureşeni noi bucurii, noi suc­cese la învăţătură. Carnavalul ferral©ir®ţiiS Ultima filă din calendarul lui '63 a căzut şi cu asta s-a sfîrşit încă un an de muncă rodnică şi creatoare. N-am să fac bilanţul succeselor acestui an, aici în aceste rînduri, ci mici însemnări, doar, culese de la o întrunire a tineretu­lui tîrgumureşean — de la Carna­valul tineretului, care a avut loc în Palatul culturii. Aici şi-au dat în­tâlnire peste 700 de tineri în noap­tea Revelionului. Şapte sute de ti­neri muncitori, studenţi, colectivişti şi elevi au petrecut ultimele ore ale anului trecut şi primele din acest an într-o atmosferă de veselie, de voie bună. Mulţi dintre aceşti ti­neri au mai fost şi de alte dăţi aici la Palat, alţii au venit pentru pri­ma oară. La o masă recunosc pe Eleonora Laurenţiu, nume de pres­tigiu în fişele sportivilor noştri. Ea este campioană de patinaj viteză la juniori. Este elevă în clasa a X-a la Şcoala medie nr. 4. Tot la această masă, am cunoscut pe Ja­­nina Kulcsár, bună prietenă cu pri­ma, şi care a ocupat locul II după Eleonora tot la campionatul de ju­niori. Alte colege de-ale lor, Geor­­geta Gheorghe şi Susana Teitelbaum- Şi ori la ce masă ai privi, at­mosfera plină de veselie era cuce­ritoare. S-a făcut în seara aceea o enormă risipă de bucurie, îneît cu greu ai găsi cuvinte pe măsură. Ploaie de confeti multicolore, sala — mai bine zis întregul Palat al culturii împodobit sărbătorește, au întregit atmosfera sărbătorească. Carnavalul tineretului din Tg.-Mu­reş. Aici au fost invitaţi cei mai silitori utemişti, acei care au dove­dit pasiune şi mult interes în acti­vitatea lor. Pintea Vasile este lăcătuş la Fa­brica de conductori şi elev la seral într-a XI-a. Nagy Zoltán la fel. Ei se află în primele rînduri pentru o calitate superioară a pro­duselor. Vasile Gabor, secretarul organi­zaţiei U.T.M. de la Fabrica de pie­lărie şi mănuşi, ne-a prezentat pe cîţiva tineri veniţi la carnaval. Kis Ernő, evidenţiat în producţie, Ker­tész Adalbert, de asemenea. El a venit cu logodnica sa, Nyilas Ani­kó, fruntaşă în producţie. Şi dacă fiecare biografie am lua-o în mod individual, ele ar fi toate asemănătoare. Aici, la Carnavalul tineretului, şi-au dat întîlnire tineri cu care colectivele de muncitori, de studenţi şi elevi se mîndresc. Ei au ridicat în acel miez de noapte cu­pele cu vin, urîndu-şi unul altuia ani mulţi şi fericire şi noi paşi spre idealul propus. Rareori am ascultat rostindu-se dialoguri atît de fru­moase. Oamenii cînd vorbesc despre ideal, vorbesc frumos. In atmosfera aceea sărbătoreas­că, plină de veselie, o călătorie în viitor, în viitorul care se apropie tot mai mult, este desigur emoţionantă. A venit un nou an. Mai am puţin şi termin facultatea. Mai am puţin şi intru la facultate. Mai am puţin..şi intru­ în­­rîndul muncitorilor. Cită răspundere! Cită muncă şi cîte zile emoţionante mă aşteaptă. Dar munca, munca conştientă, cinstită, făcută cu pasiune, dă răs­puns tuturor întrebărilor de acest gen. Munca este singura greutate care poate sta în balanţa care te măsoară, şi te îndreaptă către idea­lul dorit. La aceşti tineri, care şi-au petrecut Revelionul la Palatul cul­turii, se puteau distinge trăsături care conturează chipul tinerilor zi­lelor noastre. Chipul lor senin, dar mai degrabă gîndirea lor senină, entuziastă, ne-a dat temei să cre­dem că noul an pe care l-au întîm­pinat în muzică, în clinchetul cu­pelor de vin, va fi un an de noi izbînzi, de noi succese pentru fie­care. Acel miez de noapte care a mar­cat sfîrşitul şi începutul unui an de muncă, a fost sărbătorit cum se cuvine şi de tinerii a căror vîrstă gravitează în jurul celei a Republi­cii noastre. Mulţi dintre ei au tre­cut recent vîrsta majoratului, alţii n-au ajuns-o încă, unii au depăşit-o. Cu toţii au petrecut Revelionul plă­cut, instructiv. In frumoasa sală de oglinzi, perechi, perechi alunecau în acordul muzicii. De sub măşti radia voia bună. Pentru toţi tinerii prezenţi la Palatul culturii din Tg.-Mureş, ca­re au întîmpinat noul an cu tradi­ţionalul: Bun venit!, Revelionul 1964 va rămîne de neuitat. AUREL URZICA STEAUA ROȘIE Fertilizează solul Ap de an, gospodăria agricolă de stat din Rîciu, raionul Luduş, obţine recolte bogate la hectar. Aceasta se datoreşte în mare par­te fertilizării solului cu tot mai mari cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. I­nvăţînd din experienţa anilor trecuţi, că aco­lo unde terenul este bine îngră­şat, sporurile de recoltă sunt mai mari cu 25—30 la sută, lucrătorii de aici au îngrăşat în ultima pe­rioadă 400 hectare de teren. In total, ei au transportat pe aceas­tă suprafaţă 2.580 tone de îngră­şăminte naturale şi 57 tone de îngrăşăminte chimice. Marea ma­joritate a acestor îngrăşăminte a fost încorporată sub brazdă o dată cu arătura de toamnă. Şi la gospodăria agricolă colec­tivă din Sînger, raionul Luduş, fertilizarea solului constituie o preocupare de seamă a colecti­viştilor. Pînă în prezent membrii gospodăriei colective au transpor­tat la cîmp, peste 400 tone de gunoi de grajd, aşezîndu-l în plat­forme. Cele mai mari cantităţi de îngrăşăminte naturale se vor a­­plica pe terenurile unde în pri­măvara anului viitor se vor cul­tiva sfecla de zahăr şi legumele.­­De la corespondenţii voluntari: ALEXE­I. RADU si SIMION BERCEA) Gînduri pentru Anul nou CU INIMA DESCHISA (Urmare din pag. 1) pune tot elanul şi puterea mea de muncă pentru continua perfecţionare profesională, pentru lărgirea volumului meu de cunoştinţe, îndeosebi pe tărîmul practicii în producţie. împreună cu întreg colecti­vul voi milita cu perseverenţă pentru îmbunătăţi­rea continuă a calităţii produselor, pentru creşte­rea neîntreruptă a productivităţii muncii, reduce­rea preţului de cost. Alături de tinerii din între­prindere îmi voi duce la îndeplinire toate sarcinile ce îmi stau în faţă. Cu inima deschisă voi împăr­tăşi cunoştinţele mele tuturor acelora care doresc să-şi ridice nivelul pregătirii profesionale. Doresc ca anul 1964 să fie un an de noi suc­cese şi sub înţeleaptă conducere a partidului nostru drag, să obţinem noi şi însemnate victorii în mă­reaţa operă de desăvîrşire a construcţiei socialis­mului în patria noastră scumpă. Ne-am încheiat bilanţul cu beneficiu (Urmare din pag. 1) obţinerea unei asemenea producţii, pe­­ngă alţi factori, o contribuţie de seamă o are şi faptul că la noi s-a asigurat peste un vagon de porumb siloz pentru fiecare vacă. Ca o încununare a muncii depuse sub îndru­marea comitetului de partid, trebuie să arăt că am încheiat bilanţul activităţii noastre pe anul care a trecut cu beneficiu. Pentru anul 1964 ne propunem să depăşim producţiile realizate în anul trecut, şi trecem la punerea în valoare a peste 150 ha de teren nepro­ductiv, pe care treptat îl vom planta cu viță de vie. Ne angajăm să muncim astfel ca hotarul gos­podăriei noastre să fie ca o grădină, și dăm pro­duse de calitate, vin superior, lapte cît mai mult, pentru ca astfel să răsplătim grija pe care ne-o poartă partidul, prin înzestrarea gospodăriei cu mașini și unelte agricole tot mai moderne. SPLENDIDA NOAPTE ... La fel ca în toate locurile unde-i întîmpinat Anul nou, res­taurantele au devenit adevărate scene de basm. Sub constelaţii de serpentine multicolore, sub ploi dese de confeti, înfăşurînd în timpul dansului zeci de pan­glici strălucitoare, oaspeţii petrec minunat. Se avîntă-n ritm de dans, rîd cu toată faţa, ciocnesc pahare pline. Nu s-au cunoscut pînă acum. S-au văzut probabil, cîndva, pe străzi sau cine ştie în ce fabrică sau în ce tren. A­­cum stau la mese vecine. Cioc­nesc paharele şi rîd împreună, îşi string mîinile şi îşi urează un An nou fericit. Acum se cunosc. Au devenit prieteni. Vor rămîne prieteni. Să nu-i deranjăm. îngrijit şi curat îmbrăcaţi, ospătarii sînt mai ageri ca oricînd. E o adevă­rată întrecere între ei. Acel du-te­­vino, cu braţele doldora de bu­nătăţi, nu cunoaşte întreruperi. Maistrul bucătar Márton Székely şi Emma Simionescu s-au între­cut pe ei înşişi în prepararea gustosului meniu. 230 de oaspeţi găzduieşte în as­tă noapte res­taurantul „Mu­reşul" din Tg.­­Mureş. Ladislau Bereczki şi Iu­­liu Deák, sesi­zează fiecare a­­mănunt. Amîn­­doi veghează ca petrecerea să se desfăşoare în ce­le mai bune condiţii. — oas­peţii să se sim­tă mai bine ca oricînd! Scurt interviu cu ospătarii? Imposibil! N-au timp! Vilma Si­mon sau Lazár Fechete, Ladis­lau Siklodi sau Gavril Nyárádi n-au timp. Acum fac totul pentru oaspeţi. — Tovarăşe Nyárádi — o se­cundă! La cîte revelioane au­ fost în exerciţiul funcţiunii de cînd sînteţi ospătar? — Sînt ospătar din 1936. ... Şi restaurantului „Harghi­ta“ i se poate da, în noaptea a­­ceasta, acelaşi calificativ. Se pa­re că Ludovic László, Francisc Szikszai, Ioan Kiss şi Ioan Sere­gi se-ntrec cu confraţii lor de­­ la „Mureşul". In plus, la „Har­ghita“ orchestra condusă de Lu­dovic Halász are acum cel mai mare succes din tot cursul anu­lui 1963. ... Foarte bine se simt şi cei aproape 150 de oaspeți de la „Café-Central". Ioan Töker, Ár­pád Vass, Maria Pilmus şi res­ponsabilul Ioan Naşca n-au în astă-noapte clipe de răgaz. Totul pentru oaspeţi! ... Se cade să nu-i deranjăm­­ pe oaspeţi, să ne bucurăm ală­turi de ei. Cît despre personalul­­ care deserveşte restaurantele, le urăm şi lor „La mulţi ani" şi... fie ca îndemînarea, atenţia şi ospitalitatea ce-i caracterizează în această noapte splendidă, să le rămînă calităţi permanente. P. GIURGIU — Numai o secundă! Ne grăbim, oaspeţii ne aşteaptă. . UN AN DEOSEBIT rCi * * •••!¡*»¡'* - rTocr? PAPP FERENCZ scriitor DEPUTATA Leontina Truţa a fost aleasă mai întîi deputată în sfatul popular co­munal, apoi ceva mai tirziu în cel raional. Pentru priceperea şi stră­dania cu care a intervenit în re­zolvarea problemelor cetăţeneşti din circumscripţia sa, locuitorii din comunele Gălăuţaş, Subcetate şi Sărmaş au desemnat-o deputată regională. Veţi întreba cine este Leontina Truţa? Ea este una din nenumăratele femei din zilele noastre, care prin­­tr-o activitate rodnică s-a impus in soluţionarea principalelor pro­bleme din viaţa locuitorilor. In orice acţiune, iniţiativa şi sprijinul deputatei au dus la rezultate sem­nificative. Iată doar cîteva din a­­cestea. Intr-o adunare populară a cetă­ţenilor din comuna Sărmaş, s-a propus să se construiască o clădire pentru cămin cultural şi magazin universal. Deputata Leontina Tru­ţa a sprijinit sfatul popular co­munal în rezolvarea unor proble­me în legătură cu executarea noii construcţii. De curînd, cetăţenii din Săr­maş au terminat noul lăcaş de cultură, cu o sală de spectacole, bibliotecă, club şi alte dependinţe. Tot atunci au terminat şi lucrările la magazinul universal. Adresîndu-se locuitorilor din comuna­ Gălăuţaş, deputata le-a Im iau ramas bun cu satisfacţie de la anul care a trecut, cu sentimentul certitudinii că întrea­ga noastra munca, tot ceea ce realizam bun şi frumos este o parte integrantă a construcţiei socialiste. Aninând o privire retrospectiva asupra anului care a trecut, nu greşesc, cred eu, dacă afirm că am p \ CU *m­ÎeptU! eportun /“Hinute pentru a cunoaşte cît mai adine realitatea nouă din ţara noastra Pentru ca artistul, scriitorul, trebuie să fie mereu atent şi receptiv la tot ceea ce se petrece in jurul sau, sa ştie sa aleaga si sa reflecte în opera sa ceea ce este caracteristic, esenţial în viaţă, în relaţiile dintre oameni, in conştiinţa acestora. Anul care la trecut a marcat pentru mine traducerea şi tipărirea în limba romînă a uneia din ultimele mele cărţi — romanul „In fum şi in lumină", apărut în limba maghiară în 1962. In curînd acest roman va apare și in traducere germană. Am scris de asemenea o povestire mai lungă, intitulată „Gardul , care e de acum tipanta şi va apare zilele acestea în Editura de Stat — Bucureşti. Jn Cee­ ,c5 pr}veşte nou^af! ~.l96.4 — A testa este un an cu totul deosebit şi pentru literatura noastra - sarbatoarea aniversam a 20 de ani de la eliberarea ţării noastre. Aşa cum, la această mă­reaţă sărbătoare, se va face bilanţul dezvoltării politico-economice a ţă­rii, literatura va avea sarcina să facă bilanţul dezvoltării morale a omului nou, al rezultatelor obţinute în dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor şi aceasta, prin oglindirea conflictelor reale ale vieţii, a luptei dintre nou şi vechi în conştiinţa oa­menilor, pentru că în această luptă se manifestă gradul de dezvoltare morală a omului societăţii noastre. In noul an, vreau să scriu mai mult, mai bine. In prezent lucrez la o po­vestire al cărui titlu provizoriu este „Sub rădăcini" şi care ridică tot o problemă moral-psihologică pe fundalul luptei dintre vechi şi nou în conştiinţa unor oameni. Povesti­rea va apare spre sfîrşitul anului 1964. De asemenea, mi-am propus ca în anul ’64 să traduc în limba maghiară un roman din literatura romînă contemporană. Asupra cărţii nu sînt edificat încă, alegerea ei ră­­mînînd la latitudinea editurii. In anul care a trecut am tradus în limba maghiară şi a şi fost tipărit, romanul „Poveste de­rfragiste" al lui Rémíts L.Atu a, arătat, în nenumărate rînduri, ce mai trebuie făcut pentru buna gos­podărire şi înfrumuseţare a localită­ţii, a propus repararea unor dru­muri şi poduri, executarea unor construcţii etc. împreună cu restul deputaţilor din comună a mobili­zat cetăţenii la îndeplinirea sarci­nilor gospodăreşti pe plan local. Locuitorii din cartierul „Pîrîu“ din comuna Gălăuţaş au propus să se construiască şi aici o şcoală. Din resurse locale, cetăţenii, mobilizaţi de către deputaţii sfatului popular comunal, au înălţat noua şcoală într-un timp scurt. Deputata Leon­tina Truţa şi-a adus contribuţia şi la această acţiune. In urma realizărilor obţinute de către cetăţenii din Gălăuţaş în frun­­te cu deputaţii lor, într-un an ei au cîştigat locul întîi pe raion în între­cerea patriotică pentru înfrumuse­ţarea şi buna gospodărire a comu­nei. Anul trecut la reparatul dru­murilor, întreţinerea podurilor şi la alte, acţiune­­ gospodăreşti, locui­torii din..Gălăuţaş, au realizat,,prin muncă patriotică lu­crări în valoare de 248.000 de lei. Adesea a putut fi auzită deputa­ta Leontina Truţa adresîndu-se ce­tăţenilor: „avem nevoie de drum bun, într-o parte sau alta a loca­lităţii. Haideţi să-l facem practi­cabil, căci tot noi ne folosim de el". Şi oamenii îşi uneau forţele, V. MEGHEŞ iar acţiunea se termina cu rezulta­te bune. La Subcetate, locuitorii au pro­pus să se construiască un pod re­zistent peste Mureş. Deputata a susţinut propunerea locuitorilor, a discutat-o şi cu tovarăşii din comi­tetul executiv al sfatului popular raional. Construcţia podului a fost aprobată. Locuitorii s-au angajat să execute prin muncă patriotică muncile necalificate. Şi rezultatele n-au întîrziat să se arate. In comuna Gălăuţaş a crescut simţitor numărul elevilor, la anul nu va mai corespunde numărul să­lilor de clasă existente. Deputata a propus comitetului executiv al sfatului popular regional rezolva­rea acestei probleme. Cererea e în curs de rezolvare. Cu prilejul dării de seamă ţinute recent, la Gălăuţaş, Sărmaş şi Sub­cetate, deputata regională Leontina Truţa s-a angajat să sprijine şi mai­ mult acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a localităților din circumscripția ei. VINERI, 3 IANUARIE TG.-MUREŞ Arta: filmul Ah, acest tineret! Progresul: filmul Strict secret. Steagul roşu: filmul Să ne tră­ieşti, Gnat! Tineretului: filmul Scrisoare de la o necunoscută. Muncitoresc: filmul Estrada, es­trada! Flacăra: filmul Balada hu­sarilor. GHEORGHIENI Mioriţa: filmul Căpitanul Fra­­casse. LUDUŞ Flacăra: filmul Regina staţiei de benzină. MIERCUREA CIUC Harghita: filmul Lumină de iu­lie. ODORHEI Muncitoresc: filmul Strict se­cret. REGHIN Victoria: filmul Trei zile după nemurire. -------------DC TÎRNAVENI Melodia: filmul Oameni de a­­faceri. TOPLIŢA Muncitoresc, filmul Colegii. Teatrul de stat din Tg. Mu­reş, secţia maghiară, prezintă azi, la orele 20, comedia „Scan­daloasa legătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon" de J. B. Priestley. Alte­ manifestări In sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor va fi prezentat, în cadrul cercului „Prieteni ai filmului“, azi, la ore­le 18, filmul „Poznaşa". CONFERINŢE In sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicatelor va avea loc azi, orele 15, o informare politică pe tema „Actualităţi de pe glob“. Prezintă: Socaciu Teodor. _ji_I--------­ SÎMBATA, 4 IANUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri). Progra­mul I: 6,30 — Emisiunea pentru sate: îngrijirea semănăturilor de toamnă în timpul iernii; 8,06 — Piese de estradă; 9,00 — Roza vîn­­turilor; 9,40 — Melodii populare; 10,00 — Formaţii româneşti de muzică uşoară; 11,30 — Muzică de estradă; 12,00 — Muzică popu­lară; 12,20 — In săli şi pe stadioa­ne; 13,10 — Solişti ai Teatrului de stat de operetă; 14,00 — Din fol­clorul muzical al popoarelor; 14,30 — Muzică uşoară; 16,15 — Vor­beşte Moscova; 18,00 — Actuali­tatea muzicală; 19,00 — Almanah ştiinţific; 19,25 — Muzică de dans; 20,40 — Muzică populară; 21,30 şi 22,20 — Muzică de dans. Programul 11: 9,00 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 12,05 — Arii din operete; 12,30 — Mu­­­­zică uşoară romînească; 13,28 — Melodii populare; 15,00 — Cîntece de dragoste şi jocuri populare;­­ 16,12 — Muzică uşoară; 16,30 — I Ştiinţa în slujba păcii; 17,00 — Muzică populară; 18,05 — Muzică din operete; 18,35 — Melodii popu­lare de pe întinsul patriei; 19,30 — I Muzică populară; 20,00 şi 20,40 — Muzică de dans. TG.MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă: Corespondenţe, muzică. 5,30—6 in limba maghiară: Muzică distractivă — Specialiştii au cuvîn­­tul — Cîntece populare. 14,30—15 în limba maghiară: Unde să ne distrăm la sfîrşitul­ săptămînii — Cîntece populare şi ceardaşuri — Sfaturi pentru gospodine. 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Muzică — Caleidoscop. 17,30—18,30 în limba maghiară: Știri — De toate pentru toți — Muzică de dans. 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Pentru copii; Orăşelul ve­seliei; 20,10 — In faţa hărţii; 20,20 — Muzică populară romînească; 20,55 — Anul sportiv 1963; 21,55 — Muzică uşoară instrumentală. In încheiere: Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic.

Next