Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)

1964-06-20 / nr. 144

4 Cuvintarea tovarăşului Emil Dodnăraş la Congresul p.m.n.p. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi ca în numele Comi­tetului Central al Partidului Munci­toresc Român, al oamenilor muncii din Republica Populară Romînă, să transmit celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez, clasei muncitoare, poporului polonez, un călduros salut frăţesc. Congresul dv., care dezbate linii­le directoare ale dezvoltării R. P. Polone pînă în anul 1970, constitu­ie un eveniment deosebit în viaţa partidului şi a poporului polonez. Raportul C.C. al P.M.U.P. înfăţişea­ză un bilanţ rodnic al însemnatelor succese obţinute pînă în prezent de oamenii muncii în construcţia socialistă. In anii care au trecut de la eliberare, a fost clădită o Polo­nie nouă, socialistă în continuă dezvoltare, care aduce o contribu­ţie importantă la întărirea sistemu­lui mondial socialist şi acţionează ca un factor de seamă al păcii şi progresului pe plan internaţional. Potenţialul economic al Republi­cii Populare Polone a crescut rapid, au fost create noi ramuri industria­le, s-au construit numeroase între­prinderi moderne. Creşterea pro­ducţiei industriale globale a R. P. Polone de aproape 9 ori şi a pro­ducţiei pe cap de locuitor de 10 ori faţă de nivelul antebelic este rezultatul muncii avîntate, pline de abnegaţie a poporului polonez, re­prezintă o vie mărturie a capacită­ţilor lui creatoare. Oamenii muncii din Republica Populară Romînă se bucură din toată inima şi felicită poporul frate polonez pentru realizările dobîndi­­te în construcţia economică, în în­florirea ştiinţei şi a culturii, în ridi­carea nivelului său de trai, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, a Comi­tetului său Central, avînd în frunte pe tovarăşul Wladyslaw Comulka. Ne manifestăm adînca satisfacţie Că relaţiile de colaborare şi întra­jutorare frăţească dintre R. P. Ro­mînă şi R. P. Polonă, statornicite în vnii puterii populare, au cunoscut o dezvoltare continuă, multilaterală, şi ne exprimăm convingerea că ele se vor lărgi şi mai mult în viitor spre binele ambelor popoare şi al întregii comunităţi socialiste. Tovarăşi, Ca şi poporul polonez, poporul român sărbătoreşte în acest an îm­plinirea a două decenii de la elibe­rarea sa de sub jugul fascist. In cei 20 de ani trecuţi de la 23 August 1944, Romînia şi-a schimbat în mod radical înfăţişarea. In opera de făurire a noii orîn­­duiri socialiste, Partidul Muncito­resc Român a concentrat şi concen­trează eforturile oamenilor muncii spre mobilizarea intensă a proprii­lor forţe şi valorificarea maximă, la un nivel superior, a resurselor na­turale ale ţării în vederea soluţio­nării cu succes a sarcinilor dezvol­tării economiei naţionale. La succe­sele înregistrate de ţara noastră, ca şi de celelalte ţări socialiste, o con­tribuţie însemnată aduc relaţiile rodnice de colaborare dintre ţările socialiste, relaţii întemeiate pe ega­litatea deplină în drepturi, respec­tarea suveranităţii şi a intereselor naţionale, avantaj reciproc şi întra­jutorare tovărăşească, înfăptuirea consecventă a politi­cii de industrializare socialistă, pro­movarea sistematică a progresului tehnic au asigurat dezvoltarea ar­monioasă, în ritm susţinut, a eco­nomiei R. P. Romîne, sporirea ne­contenită a productivităţii muncii sociale. Programul adoptat de Congresul al lll-lea al P.M.R. în vederea de­săvârşirii construcţiei socialismului se îndeplineşte cu succes. In primii patru ani ai planului nostru sesenat (1960—1965), producţia industrială globală a crescut cu 74 la sută, în­­tr-un ritm mediu anual de 15 la sută faţă de 13 la sută cît era prevăzut pentru întreaga această perioadă, ritmurile cele mai înalte înregis­­trîndu-se în ramurile hotărîtoare: siderurgia, construcţia de maşini şi prelucrarea metalelor, producţia de energie electrică, industria chimică. A fost încheiat procesul de trans­formare socialistă a agriculturii, producţia agricolă a crescut continuu în ţara noastră, întrecînd media a­­nuală antebelică atît în ceea ce pri­veşte producţia globală, cît şi pro­ducţia la hectar. Partidul nostru a­­cordă o mare atenţie dezvoltării in­tensive şi multilaterale a agricultu­rii, mecanizării şi chimizării acesteia. Rezultatele obţinute în dezvoltarea economiei socialiste au făcut posibi­le ridicarea sistematică a nivelului de trai material şi cultural al oameni­lor muncii, extinderea construcţiei de locuinţe la oraşe şi sate, alocarea unor fonduri sporite pentru dezvol­tarea învăţămîntului, ştiinţei şi cul­turii. Folosind toate posibilităţile de ca­re dispune pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului Republica Populară Romînă acţio­nează neabătut pentru întărirea con­tinuă a colaborării economice cu ţă­rile socialiste membre ale C.A.E.R , prin coordonarea planurilor econo­mice, ca mijloc principal de înfăp­tuire a diviziunii internaţionale so­cialiste a muncii, îndreptate spre progresul economic al fiecărei ţări în parte şi al comunităţii socialiste în ansamblu. Totodată, partidul nostru se pronunţă statornic pentru întări­rea şi lărgirea colaborării cu toate ţările socialiste, pentru înfăptuirea diviziunii internaţionale socialiste a muncii pe întregul sistem economic socialist, ca necesitate obiectivă a dezvoltării acestui sistem, ca o trai­nică bază materială a unităţii ţări­lor socialiste. Tovarăşi, Năzuinţa arzătoare a poporului ro­mân, ca şi a tuturor popoarelor, este menţinerea şi consolidarea păcii în lume, împreună cu celelalte ţări so­cialiste, cu toate forţele păcii şi pro­gresului, ţara noastră militează pen­tru triumful principiilor coexistenţei paşnice în relaţiile dintre statele cu orînduiri sociale diferite, pentru so­luţionarea problemelor internaţiona­le litigioase pe calea tratativelor, pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial. Conştientă de răs­punderea şi îndatorirea fiecărei ţări, mari sau mici, de a face tot ce-i stă în putinţă pentru apărarea păcii, R.P. Romînă desfăşoară la O.N.U. şi în alte organisme şi confe­rinţe internaţionale o activitate susţinută, manifestă iniţiative menite să contribuie la îmbunătăţirea cli­matului internaţional, dezvoltă­ rela­ţiile comerciale, economice, cultura­le cu toate statele. Ţara noastră spri­jină acţiunile Uniunii Sovietice, ale celorlalte state socialiste şi ale tutu­ror ţărilor iubitoare de pace îndrep­tate spre destinderea încordării in­ternaţionale, lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, desfiinţarea blocurilor militare şi în­făptuirea dezarmării generale şi to­tale. Acordăm o înaltă preţuire ac­tivităţii pe plan extern a R.P. Po­lone, iniţiativelor ei privind asigura­rea securităţii în Europa Centrală, înlăturarea primejdiilor pe care cercurile revanşarde le creează la adresa păcii. Chezăşia victoriei cauzei păcii şi socialismului, luptei popoarelor pen­tru libertate, democraţie, indepen­denţă şi progres social o constituie unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale. Grija pentru întărirea per­manentă a acestei unităţi este supre­ma datorie internaţionalistă a fiecă­rui partid marxist-leninist. Partidul Muncitoresc Român îşi exprimă pro­funda încredere că deosebirile de vederi ce apar între partidele fră­ţeşti pot fi soluţionate în spiritul respectului reciproc, prin discuţii to­vărăşeşti, căutarea cu perseverenţă şi răbdare a căilor de înţelegere şi de apropiere a poziţiilor pe baza principiilor înscrise în Declaraţiile consfătuirilor de la Moscova din 1957 şi 1960, în concordanţă cu normele relaţiilor din cadrul mişcării comu­niste, stabilite în comun. Partidul nostru va milita în conti­nuare cu perseverenţă pentru salv­gardarea şi întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, fiind convins că esenţialul îl reprezintă ceea ce uneşte partidele frăţeşti: ţe­lurile comune în lupta pentru pace şi socialism, internaţionalismul pro­letar, ideologia noastră comună , marxism-leninismul. Dragi tovarăşi, Urăm din toată inima partidului dv., harnicului şi talentatului popor polonez succes deplin în înfăptuirea hotărîrilor importante pe care le va adopta Congresul, noi victorii în în­florirea Poloniei socialiste. Trăiască Partidul Muncitoresc U­­nit Polonez, inspiratorul și organiza­torul victoriilor poporului polonez! Trăiască în veci prietenia de ne­zdruncinat dintre popoarele român şi polonezi Trăiască unitatea comunităţii ţă­rilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionalei Poliţişti atestînd un demonstrant. Centrul şcolar agricol din Tîrgu-Mureş ! ANUNŢĂ că se primesc cererile de înscriere la şcoala tehnică pen­­ru profilele: — tehnician agronom — tehnician veterinar — contabil agricol Se pot înscrie absolvenţi a 7 clase elementare, promoţia 1963 şi mai vechi, în vîrstă de 15—17 ani. Examenele de admitere vor avea loc între 1—12 iulie 1964. Lămuriri amănunţite se pot primi zilnic la secretaria­tul şcolii — Tg.-Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 108 — telefon 4623 40.372 Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş Piaţa Eroilor Sovietici nr. 2. Telefoane: 26.88, 26.89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi di­fuz­orii voluntari din întreprinderi şi instituţii Tiparul, întreprinderea poligrafică Tg.-Mureş. Comanda: 4711. * . ~ REPUBLICA DOMINICANĂ. — La Santo Domingo, capitala Republicii Dominicane au avut loc re­cent demonstraţii puternice antiguvernamentale. Demonstraţiile au fost precedate de o grevă a şoferi­lor de taxiuri care au protestat împotriva hotărîrii guvernului de a admite întrunirile publice numai cu o autorizaţie prealabilă. Poliţia a atacat pe­­demonstranţi. Multe persoane au fost arestate şi multe al­tele rănite. La atacurile poliţiei cu grenade, cu gaze lacrimogene, demonstranţii au răspuns aruncînd cu pietre. STEAUA ROȘIE NOI INCIDENTE ÎN CIPRU NICOSIA 19 (Agerpres). — Joi au fost semnalate incidente între grupuri ale celor două comu­nităţi cipriote — greacă şi turcă — în apropierea localităţilor Mansura, Kokkina şi Agios Theodoras. La faţa locului au fost trimise de urgenţă unităţi O.N.U., care au încercat să pună capăt incidentelor. Au interve­nit, de asemenea, unităţi ale gărzii naţionale cipriote. Intr-un comuni­cat al comandamentului forţelor O.N.U. se arată că în timpul aces­tor schimburi de focuri a fost ucisă o persoană, iar alte cinci au fost rănite. Intr-o declaraţie referitoare la si­tuaţia din Cipru făcută joi în faţa Senatului, primul ministru al Turciei, Ismet Inonu şi-a exprimat părerea că intervenţia forţelor O.N.U. în Ci­pru n-a fost eficientă. Tot în legătură cu situaţia din Ci­pru, Duncan Sandys, ministrul brita­nic pentru problemele Common­­wealthului şi coloniilor, a declarat joi seara, la televiziune, că Anglia nu intenţionează să întreprindă vreo acţiune care să dăuneze efica­cităţii forţei Naţiunilor Unite în Ci­pru. „Dacă secretarul general al Na­ţiunilor Unite consideră că este ab­solut necesar , atît din punct de vedere militar cît şi organizatoric­­— a declarat Sandys, ca Anglia să con­tinue să participe la forţele O.N.U. şi dacă vom fi asiguraţi că prezenţa noastră în insulă convine tuturor ţă­rilor interesate, inclusiv Cipru, atunci sîntem gata să luăm în discuţie con­tinuarea sarcinii noastre, sperînd totuși că ea va fi mult mai redusă­. Problema cipriotă în dezbaterea Consiliului de Securitate NEW YORK 19 (Agerpres). — Joi după-am­iază, în cadrul dezba­terilor din Consiliul de Securitate privitoare la problema Ciprului, pri­mul care a luat cuvîntul a fost re­prezentantul Turciei, Orhan Eralp, care s-a pronunţat în favoarea pre­lungirii mandatului forţelor O.N.U. în Cipru pentru ca „eforturile de mediere să ducă la o soluţionare paşnică a problemei". Eralp a subliniat totodată hotări­­rea guvernului său de a nu retrage contingentul de trupe turce aflate pe insulă, afirmînd că prezenţa lui ar fi necesară pentru apărarea secu­rităţii comunităţii ciprioţilor turc. El a declarat că Turcia „are dreptul, pe care şi-l va menţine şi în viitor, să întreprindă o acţiune în Cipru în cazul cînd celelalte mijloace nu vor da roade". Reprezentantul Ciprului, ministrul afacerilor externe, Kyprianu, a de­clarat că primejdia de intervenţie ar­mată din partea Turciei reprezintă problema principală care trebuie să fie examinată de Consiliu. Potrivit declaraţiei sale, primejdia directă de intervenţie armată în Cipru, care a existat la începutul lunii iunie, „a fost îndepărtată însă nu lichidată". Referindu-se la trupele străine aflate pe teritoriul insulei, fără a fi sub comanda O.N.U., ministrul ci­priot al afacerilor externe a arătat că guvernul său îşi menţine cu fer­mitate părerea că aceste trupe şi, în primul rînd contingentul turc tre­buie să părăsească Ciprul. El a respins încercarea de a se pune la îndoială dreptul guvernului cipriot de a întări apărarea insulei, pentru a respinge orice agresiune. „Republica cipriotă — a spus Ky­­prianu — nu va accepta îngrădirea drepturilor sale legitime și va res­pinge uneltirile care pun în primej­die suveranitatea, independenţa şi integritatea ei teritorială". Guvernul cipriot cere Consiliului de Securitate să apere ţara împo­triva primejdiei unei agresiuni din afară, să-i acorde sprijin în restabi­lirea unui control efectiv, a liniştei şi libertăţii de circulaţie pe întreaga insulă, a subliniat în încheiere Ky­­prianu. Dezbaterile problemei cipriote continuă. Pentru un comerţ internaţional just şi echitabil După aproape trei luni de multi­ple şi aprofundate dezbateri, Con­ferinţa Naţiunilor Unite pentru co­merţ şi dezvoltare, care şi-a înche­iat marţi lucrările la Palatul Naţiu­nilor din Geneva, şi-a concretizat rezultatele într-o serie de docu­mente. Esenţa şi totodată, trăsătura carac­teristică ce se desprinde din docu­mentele adoptate constă în necesi­tatea de a se depune eforturi con­jugate de către toate ţările în ve­derea normalizării şi stabilizării co­merţului mondial, pe baze sănă­toase, care să devină astfel un in­strument menit să contribuie la dez­voltarea tuturor statelor lumii şi în mod deosebit a celor în curs de dezvoltare. La terminarea conferinţei se poa­te afirma că ea a reuşit într-o bună măsură să-şi atingă obiectivele pe care şi le-a propus cu menţiunea că aceasta constituie numai un început şi că trebuie să se dea dovadă de răbdare şi perseverenţă pentru atin­gerea lor. Mărturia acestui fapt o constituie înseşi recomandările a­­doptate de comisii şi aprobate apoi de plenara conferinţei şi din care rezultă necesitatea de a se între­prinde măsuri concrete în vederea îmbunătăţirii raportului de schimb la produsele de bază (materii prime etc.) — tradiţionale în exporturile ţărilor în curs de dezvoltare — în favoarea acestor ţări, a lărgirii de­­buşeelor pentru produsele finite şi semifinite provenind din ţările în curs de dezvoltare, a cărei prima condiţie este înlăturarea de către statele occidentale industrializate, a oricăror bariere şi restricţii limita­tive sau a măsurilor discriminatorii faţă de aceste produse. De aseme­nea, trebuie subliniat că ţările în curs de dezvoltare preconizează in­dustrializarea şi, prin aceasta, diver­sificarea economiei lor, deoarece, după cum se ştie, actualmente eco­nomia multora dintre ele se bazea­ză pe unul sau cîteva produse de bază. La acest proces ar avea o im­portantă contribuţie acordarea de sprijin din partea ţărilor industriali­zate, prin dezvoltarea multilaterală a comerţului internaţional, prin a­­cordarea de împrumuturi cu respec­tarea suveranităţii naţionale a ţări­lor beneficiare. Desigur că studiind mai atent ho­tărîrile adoptate, putem vedea că acestea nu reflectă întru totul multi­plele dorinţe exprimate în cadrul conferinţei. Este însă cert faptul că lucrările conferinţei au fixat cu deo­sebită claritate necesităţile impe­rioase ale ţărilor în curs de dezvol­tare, că ele au înregistrat, totodată, poziţiile exprimate de cele mai mul­te ori cu elocvenţă de ţările indus­trializate în vederea creării unor condiţii economice cît mai favora­bile pentru accelerarea progresului ţărilor în curs de dezvoltare, că ele s-au arătat dispuse să adopte o se­rie de măsuri pentru a veni în întîm­pinarea acestor ţări, lucru consem­nat în documentele conferinţei. Fiind prima reuniune internaţio­nală de o asemenea amploare, era evident de la început, că nu se pu­tea obţine o unanimitate a tuturor participanţilor, cu privire la căile şi metodele cele mai potrivite, menite să ducă la dezvoltarea comerţului internaţional — fără piedici şi res­tricţii artificiale — în folosul tutu­ror statelor. Sesizînd aceste limite ale hotări­­rilor adoptate, în ultimele zile ale conferinţei a reieşit clar că rezul­tatele obţinute — deşi constituie doar recomandări adresate statelor — reprezintă totuşi un important punct de plecare pentru o dezvol­tare în viitor, creîndu-se astfel baza necesară unor acţiuni ce se aşteap­tă a fi întreprinse. Desigur, cu cît acest lucru se va face mai repede, este evident că el va fi în folosul ţărilor în curs de dezvoltare. Republica Populara Romînă şi-a afirmat de la bun început dorinţa de a-şi aduce întreaga contribuţie la reuşita lucrărilor conferinţei. Re­prezentanţii ţării noastre au acţio­nat tocmai în acest spirit la confe­rinţă, ceea ce a făcut ca atitudinea lor pozitivă să fie în repetate rîn­­duri subliniată de către delegaţi. Principalele propuneri prezentate de delegaţia R.P.R. şi constînd în: livrările de utilaje industriale pe credit , rambursabil prin cote­­părţi din producţia obţinută cu aju­torul acestora sau cu alte produse asupra cărora s-ar conveni, crearea unui fond de dezvoltare industrială sub egida O.N.U. prin alocarea unui anumit procent din bugetele milita­re ale ţărilor industrializate, şi prin­cipiile acordurilor pe termen lung, au fost considerate ca răspunzînd unor necesităţi acute şi pozitive ale ţărilor în curs de dezvoltare. Evident, hotărîrile conferinţei se vor putea realiza în practică numai dacă toţi participanţii vor manifesta şi în continuare dorinţa şi hotărîrea de a da viaţă recomandărilor adop­tate, străduindu-se să întreprindă, în cît mai scurt timp posibil, măsurile necesare. Şi tocmai în acest sens se va putea considera — prin rezulta­tele practice ce se vor obţine — că acest forum al comerţului mondial de la Geneva, a dat rezultatele aş­teptate de opinia publică mondială. IVAN LUNGU comentator Agerpres LOTO-CENTRAL La tragerea Loto-Central din seara zilei de 19 iunie 1964 au fost extrase numerele : 21, 7, 17, 42, 19, 36, 4, 13, 64, 59. Suplimentar: 66, 53, 14. Fondul general de premii este în valoare de 656.057 lei. întreprinderea locală de materiale de construcţii din Tîrgu-Mureş Primeşte pentru şcolarizare în meseria: mecanic de întreţinere a utilajelor de construcţii, tineri în vîrstă între 14—17 ani, absolvenţi a 7 clase elementare. înscrierile se fac pînă la 25 iunie 1964. Examenul de admitere începe la 1 iulie. Informaţii detailate se pot primi de la serviciul personal al întreprinderii, str. Evreilor Martiri nr. 4­, Tg-Mureş. PUBLICITATE FABRICA „METALOTEHNICA“ DIN TIRGU-MUREŞ STR. GH. DOJA nr. 155 Telefon : 4580-81­82 Aducem la cunoştinţă celor interesaţi că prin Şcoala profesională „Metalotehnica" din Tg.-Mureş, recrutăm şi şcolarizăm pentru întreprinderea noastră elevi pentru ur­mătoarele meserii: — lăcătuşi mecanici montatori — strungari în metal — sculeri-matriţeri Condiţii: — să fie absolvent a 7 clase elementare — promoţia 1963 sau înainte de 1963 — vîrsta între 14—16 ani — să aibă domiciliul în oraşul Tg.-Mureş sau în co­munele Cristeşti de Mureş, Sîncrai, Sîngeorgiu de Mureş, Nazna, Sîntana, Corunca, Jedu şi Voiniceni. Actele necesare: — cerere — certificat şcolar în original — certificat de naştere (copie legalizată­ — certificat medical (analiza sîngelui şi radioscopie pulmonară). Termen de înscriere: pînă la 25 iunie 1964. Relaţii suplimentare se pot primi de la serviciul per­sonal al întreprinderii. ■■î' '!■ *î“ ,î­,î i' î ! I i i ! ■ X■ I I i i 3 * ! H—i—H—■—j—■—j—j—î—■—■—i—■—■—— PRODUSELE FABRICII DE CONFECŢII „MUREŞUL" TÎRGU-MUREŞ CANADIENE, BLUZE PENTRU BĂRBAŢI ŞI FEMEI LENJERIE PENTRU BĂRBAŢI ŞI COPIL sunt ieftine, de calitate buna şi satis­fac EXIGENŢELE DVS. I.R.E.M.C. DIN MIERCUREA-CIUC STR. COȘBUC NR. 20, TELEFON 333­261 ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — un inginer constructor — un inginer miner — un geolog — un tehnician constructor Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul per­sonal al întreprinderii.

Next