Steaua Roşie, decembrie 1964 (Anul 13, nr. 284-310)
1964-12-01 / nr. 284
întărirea continuă a rindurilor partidului In atenţia organizaţiei de bază In cadrul adunării de dare de seamă şi alegeri care a avut loc în organizaţia de bază de la sectorul de industrializare a lemnului Hodoşa al I.F. Topliţa, comuniştii au făcut bilanţul activităţii ce a trecut de la alegerile precedente. Prima parte a dării de seamă prezentată de către tov. Ştefan Mezei, secretarul organizaţiei de bază, a oglindit felul în care biroul organizaţiei de bază a îndrumat comuniştii şi organizaţiile de masă în mobilizarea muncitorilor la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate in cadrul întrecerii socialiste. După ce darea de seamă a subliniat succesele obţinute de către colectivul sectorului în frunte cu comuniştii — succese concretizate în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor — a trecut la analiza felului cum biroul organizaţiei de bază s-a preocupat în această perioadă de întărirea continuă a rindurilor partidului şi de educarea partinică a noilor membri şi candidaţi de partid. Atît din darea de seamă cit şi din discuţiile purtate a reieşit că în centrul preocupării biroului organizaţiei de bază a stat şi traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie 1962. In lumina Hotărîrii Plenarei, biroul organizaţiei de bază a trasat sarcini concrete unor membri de partid să se ocupe îndeaproape de acei muncitori şi tehnicieni — în primul rînd utemişti şi din activul fără de partid — care se află mereu în fruntea întrecerii socialiste, luptă cu perseverenţă pentru obţinerea unei producţii sporite şi dau produse de calitate superioară, oameni care prin întreaga lor activitate şi comportare dovedesc că merită să poarte înaltul titlu de membru de partid. Aceşti tovarăşi au fost apoi încadraţi în forme ale învăţămîntului de partid. In acelaşi timp, periodic s-au ţinut conferinţe şi expuneri ca, de pildă: ,,înaltul titlu de membru al partidului, drepturile şi îndatoririle membrilor de partid", ,,P.M.R. forţa conducătoare în R.P.R." şi altele. Preocuparea biroului organizaţiei de bază în acest domeniu a dat rezultate. Astfel el a putut să raporteze adunării generale că de la adunarea de dare de seamă şi alegeri ţinută anul trecut şi pînă în prezent, în organizaţia de bază au fost primiţi un număr de 23 candidaţi şi 18 noi membri de partid din rîndul candidaţilor. Merită să scoatem în evidenţă preocuparea biroului organizaţiei de bază în ceea ce priveşte primirea în partid a unui număr mare de femei. Aşa de exemplu, din cei 23 de candidaţi majoritatea (un număr de 13) sînt femei muncitoare. Din cei 23 candidaţi cîţi au fost primiţi, un număr de 16 sînt purtători ai insignei de ,,Fruntaş în întrecerea socialistă" pe anul 1963, oameni care işi menţin lună de lună titlul de evidenţiat în întrecerea socialistă, printre care Mihailă Vescan, Vasile Moldovan, Petru VIAŢA DE PARTID INduy,aurel vaiaos, Ioan verghelt, Toader Tarcău, Miron Moldovan şi alţii. Biroul organizaţiei de bază a luat măsuri de educare politică şi ideologică a noilor membri de partid şi a candidaţilor. Astfel în anul de învăţămînt 1963/1964 cu toţi candidaţii, s-a organiza studierea Statului P.M.R. Avînd propagandişti cu o bogată experienţă şi cu un nive ideologic ridicat — ceea ce a făcut ca lecţiile să fie bine pregătite şi seminariile să se desfăşoare la un nivel cu mult mai înalt decît în anii precedenţi — şi ca urmare a preocupării biroului organizaţiei de bază care a controlat şi analizat periodic desfăşurarea învăţămîntului de partid, frecvenţa cursanţilor a fost de 95—98 la sută. In acelaşi timp, biroul organizaţiei de bază s-a îngrijit în permanenţă ca toţi membrii şi candidaţii de partid, precum şi toţi muncitorii să fie abonaţi la presa centrală şi locală, reuşind ca pe sector, să existe un număr de peste 580 abonamente la presa regională şi centrală şi peste 600 abonamente la „Forestierul Văii Mureşului", gazeta întreprinderii. Organizatorii grupelor de partid au fost îndrumaţi să stimuleze citirea presei de către membrii şi candidaţii de partid, să organizeze citirea în colectiv a unor articole mai importante şi să indice citirea individuală a unor documente şi articole care necesită o studiere mai temeinică cum au fost, de exemplu, Declaraţia C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, articolele apărute în legătură cu pregătirea şi organizarea insurecţiei armate din August 1944 ş.a. Dezbătînd activitatea biroului organizaţiei de bază privind primirea în partid şi asigurarea educării partinice a membrilor şi candidaţilor de partid, comuniştii care au luat cuvîntul ca, tov. Iuliu Gali şi Nicolae Baciu, au arătat printre altele că în acest domeniu biroul organizaţiei de bază ar fi obţinut rezultate şi mai frumoase dacă grupele de partid erau activizate şi îndrumate şi mai îndeaproape şi, dacă biroul, ar fi acordat o atenţie mai mare muncii culturale. Vorbitorii au făcut propuneri preţioase menite să contribuie la îmbunătăţirea muncii de partid pe viitor. In urma dezbaterilor, tovarăşul Coloman Brassay, secretar al Comitetului raional de partid, în concluzie, a dat indicaţii subliniind ca o sarcină principală a organizaţiei de bază şi a comuniştilor de aici, întărirea continuă a rindurilor partidului şi a muncii organizatorice, ridicarea necontenită a nivelului politic, cultural şi profesional al comuniştilor, însuşirea temeinică a hotăririlor partidului. ŞTEFAN IVAŞ activist al Comitetului raional de partid Topliţa (Urmare din pag. 1) de locuinţe din str. Harghita Odorhei. Soluţiile de compromis la care recurg uneori executanţii, pot fi evitate de către proiectant prntr-un control de ansamblu, riguros îr, mormentul recepţiei In general beneficiarii lucrărilor nu optează printre membri asistenţi ai comicilor de recepţie, pe reprezentanţii comitetelor de stradă sau pe unii din viitorii locatari, care prin sugestiile exprimate să ajute efectiv comisia, în sensul indicării unor lipsuri şi deficienţe. Adeseori comisiile de recepţie sînt întrunite la o dată cînd lucrările nu sînt complet terminate. In unele cazuri ca de exemplu la blocurile din Luduş, Vlăhiţa, Reghin şi altele simultan cu recepţia se mai fac corectări la lucrările de finisaj. Alteori comisiile de recepţie sînt chemate să-şi spună părerea asupra unor lucrări de instalaţie care nu funcţionează, nefiind racordate la reţelele exterioare de alimentare. Comisiile de recepţie privind cu indulgenţă această situaţie, acordă calificative înalte unor lucrări incomplete şi care absolvă pe executant de orice remediere ulterioară. La blocul cu 12 apartamente din Praid, la data recepţiei, lucrări de instalaţii au fost cotate cu calificativul de „foarte bine" fără să fi fost făcute racordurile exterioare. Pe bună dreptate locatarii sînt nemulţumiţi, deoarece într-un bloc recent dat în folosinţă, utilizează mijloace rudimentare de iluminat şi aprovizionare cu apă. Faptul că la dispoziţia comisiilor de recepţie, diriginţii de lucrări nu pun întotdeauna actele de bază care formează Cartea construcţiei, întocmită înaintea recepţiei, atenţia comisiei, este reţinută numai asupra aspectului exterior al finisajelor, neexaminînd efectiv nici modul de execuţie al structurii de rezistenţă sau al instalaţiilor în special la lucrările ascunse, pentru a constata în ce măsură se respectă prevederile proiectului sau a normativelor în vigoare. Uşurinţa cu care unele comisii acordă calificative înalte, este o soluţie contraindicată în stimularea întreprinderilor executante, care bazată pe calificativele obţinute pentru lucrări ce nu merită această apreciere, au în continuare tendinţa de minimalizare a lipsurilor, scăderea exigenţei şi implicit a calităţii lucrărilor Cu toate calificativele superioare acordate şi care în mod normal presupun o calitate perfectă a obiectului, comisiile de recepţie încheie mulate anexe la procesele verbale de recepţie cu deficienţe constatate şi care urmează a fi remediate de executant. O lipsă generală a comisiilor de recepţie şi în special a beneficiarilor de lucrări, este faptul că nu menţionează în procesul verbal încheiat că minuta este o parte integrantă din procesul verbal de recepţie. Procedînd astfel minuta poate fi interpretată ca un act separat de recepţie, fără a impune executantului obligativitatea remedierilor în caz de litigiu, sau uneori să fie neluată în seamă. Efectuara remedierilor în termenele impuse de comisie, evită nemulţumirea întemeiată a locatarilor care sînt deranjaţi imediat după mutare cu refaceri şi reparaţii. Uneori remedierile efectuate sînt de slabă calitate sau incomplete, necesitînd revizuirea lor integrală ca in cazul blocului de locuinţe din Sfr. Harghita-Odorhei, a blocului cu 12 apartamente Praid, a blocurilor din Topliţa etc. Preocupat în permanenţă de urmărirea unor recepţii exigente şi cuprinzătoare, Inspectoratul regional pentru construcţii a sesizat organele în drept asupra aspectelor negative găsite cu ocazia participărilor la recepţii. Sesizate prin procese verbale de control sau note informative către comitetele executive ale sfaturilor populare raionale sau orăşeneşti, fiecărei deficienţe i s-a indicat planul măsurilor de remediere şi termenul în limita căruia să fie rezolvată. Unii beneficiari ca I.G.R. Odorhei privind cu seriozitate lipsurile arătate, au luat măsuri împreună cu executantul pentru înlăturarea lor, comunicînd organelor tehnice de control ale sfatului popular regional rezultatele obţinute, alţi beneficiari ca I.G.R. Topliţa, Reghin pe lîngă faptul că nu au reuşit să înlăture o serie de lipsuri şi deficienţe semnalate la recepţie, nu solicită nici sprijin în rezolvarea lor. Rămîne ca şi comisiile întrunite în viitor, să dea importanţa cuvenită unor recepţii calitative pentru a înlătura complet lipsurile şi deficienţele care mai persistă şi în prezent, la unele construcţii. Prin o problemă importantă: recepţionarea exigentă a noilor clădiri Complexul de deservire a cooperaţiei meşteşugăreşti de la Vlăhiţa Sus, pe bătrînul deal al Copoului Noapte de toamna ieşeană ... Panglica argintie a şoselei urcă domol spre bătrînul Copou, frunzele cad în zbor legănat, după un moment de meditaţie, străzile lăturalnice apar somnoroase pe la colţuri, aşteptînd un trecător întîrziat. Dar iată că, deodată, dintr-o casă impunătoare, pînă atunci intens luminata, năvălesc în stradă zeci, sute de tineri, şi risul lor vesel umple aerul, destramă tăcerea, alungîd-o departe, spre cartierele adormite. Citeva clipe şi Casa Tineretului rămîne pustie. Studenţii urcă spre Copou şi, mult timp după trecerea lor, rămîn prinse, în ramurile bătrînilor arbori, frînturi din glasurile şi rîsetele lor. lată-i suind treptele acelor adevărate palate de sticlă denumite atît de modest „cămine", pătrunzînd în camere, aprinzînd sute de lumini. Totul e simplu şi firesc şi tinerii care locuiesc în acest orăşel studenţesc nu ştiu decît din amintirile altora, că odinioară, dar nu de mult, a fost altfel... ★ „Străbatem camere mici, întunecoase, fără aer, igrasioase, total insalubre. Cel mult 10 studenţi ar putea adăposti una din aceste camere, dar sînt cazaţi uneori şi cîte 30. Pentru a se spăla, tinerii folosesc cîte un singur spălător la fiecare etaj. Nu rareori sînt cazurile cînd şi acesta este defect, după cum nu rareori curentul electric este întrerupt ceasuri în şir" (ziarul „Opinia" de acum 26 de ani, în articolul intitulat „30 în loc de 10"). Aceasta era doar ceea ce îndrăznea să spună un ziar. In căminele — doar patru — în care trăiau 600 de tineri, studenţii căpătau o temeinică pregătire pentru viaţa grea ce-i aştepta. Printre studenţii care luau o masă sărăcăcioasă în cantinele universităţii ieşene — doar ------------două — se aflau cam 15 la sută atinşi de afecţiuni pulmonare. In urbanistica modernă a Iaşului există astăzi 23 de „palate de sticlă", exemple de arhitectură îndrăzneaţă, purtînd în linii şi culoare semnele prezentului pe care il trăim cu toţii. Patru dintre aceste perle de lumină alcătuiesc cel mai nou complex studenţesc din centrul universitar ieşean. Totul, pînă la cel mai insignifiant detaliu reflectă grijă, dragoste pentru frumos. Pe scări, în balcoane, la ferestre, flori. In camere, mobilier în linii simple, modern şi comod. Ordine şi curăţenie pretutindeni. In camera sa, Virginia Simion, din anul V al Facultăţii de chimie, mărturiseşte cu glas scăzut: E adevărat, nu ştiu cum a fost în trecut. Dar ştiu, cît de bine ştiu, că e o fericire să fii student, azi. Nu ne mai rămîne decît să învăţăm. Vom şti noi să mulţumim generaţiilor mai vîrstnice care, nu întotdeauna fără greutăţi, ne-au dăruit aceste palate. In acest timp, parcă pentru a-i confirma gîndurile, cele două colege de cameră, Minodora Cornea şi Viorica Băsceanu, nici nu ridicaseră ochii de pe cărţi, ronţăind, concentrate, creioanele. In jur, o broderie, un bibelou, o carpetă, aduse de acasă, înfrumuseţau şi mai mult camera. Cel mai nou complex studenţesc din Iaşi mai are şi o cantină — una din cele 8 din centrul universitar — unde se ospătează 2.000 de tineri. In schema cantinei, în afară de bucătari şi ospătari, intră şi un maistru cofetar, a cărui minte născoceşte mereu altceva, dînd prilej studenţilor la dulci superlative pentru arta sa. Sînt în Iaşi aproape 17.000 de studenţi. Marea lor majoritate trăiesc în cămine, şi nu ştiu decît din amintirile altora, că odinioară a fost altfel... Bătrînii tei din preajmă, şi cărările tăcute ale Copoului, pe care şi-a plimbat odinioară paşii Eminescu şi atîtea alte făclii ale culturii romîneşti şi care au văzut ofilindu-se atîtea tinereţi şi visuri, le-ar putea aminti... A. MIREA ŞT. CONSTANTINESCU redactori ai Agerpres Noi tipuri de sape de foraj Uzinele constructoare de utilaje petroliere au modernizat recent noi tipuri de sape de foraj. Experimentate în mai multe şantiere de foraj din ţară cu structuri geologice diferite, noile sape au obţinut randamente cu circa 20 la sută mai mari decît cele vechi. In construcţia lor s-au folosit oţeluri speciale de mai mare durabilitate, care permit mărirea rezistenţei la uzură în timpul funcţionării. Alte perfecţionări aduse se referă la îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a acestor utilaje. STEAUA ROȘIE -------------------- DOI TINERI TRACTORIŞTI --------- FRUNTAŞI --------- Gospodarii satelor Dorinţa fiecărui muncitor din Valea Gurghiului este de a obţine rezultate cît mai bune în operaţiile de tăiere şi transportare a buştenilor. Lăudabilă este activitatea brigăzii de tractorişti de la sectorul IV Gurghiu. O parte a brigăzii, lucrează la parchetul de exploatare Răchitaş. Aici lucrează şi Dumitru Moldovan şi Florea Rusu. Ei îşi îndeplinesc cu regularitate sarcinile de plan. Scosul şi apropiatul a zeci sau chiar sute de metri cubi de lemn pe zi impune o bună cunoaştere a utilajelor. De atîtea ori, Dumitru Moldovan şi Florea Rusu au dat dovadă de înalte calităţi. Utilajele pe care Ie deservesc ei le întreţin exemplar. In fiecare lună, cu ele transportă peste plan sute de metri cubi buşteni din Valea Gurghiului, întrajutorarea la locul de muncă este o trăsătură caracteristică celor doi tractorişti. Ori de cîte ori se iveşte ceva, pricepuţii tractorişti se sfătuiesc. De cinci ani, de cînd lucrează la întreprinderea forestieră din Reghin, Dumitru Moldovan şi Florea Rusu au dovedit prin fapte că îşi pun întreaga pricepere în slujba îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de producţie. Tractoristul Florea Rusu transportă în fiecare lună 250 metri cubi de buşteni peste plan. Nici Dumitru Moldovan nu se lasă mai prejos: media lunară a transporturilor sale, peste plan, este de 250—300 metri cubi. Pe lîngă frumoasele rezultate în transportul materialului lemnos, se mai adaugă şi importantele economii de combustibil. Prin buna întreţinere a maşinilor ei reuşesc să prelungească timpul de funcţionare între două reparaţii generale. Prin succesele dobîndite în muncă, cei doi tractorişti sunt evidenţiaţi îrn întrecerea socialistă lumină de lună. Purtătorii insignei „Fruntaş în întrecerea socialistă" îşi întăresc mereu renumele dobîndit. Despre faptele celor doi tractorişti fruntaşi vorbesc mulţi forestieri. Exemplul lor este demn de urmat. CONSTANTIN CHIOREAN corespondent voluntar In satele regiunii noastre, in această toamnă, au avut loc Însufleţite adunări populare, în cadrul cărora s-a votat contribuţia voluntara bănească pe anul viitor. Ca gospodari pricepuţi şi chibzuiţi, oamenii muncii de la sate socotesc toamna drept anotimpul cel mai potrivit pentru a face bilanţul realizărilor din cursul anului, un minunat prilej de a examina cu grijă ce anume lucrări edilitare şi gospodăreşti urmează să întreprindă în anul următor. De la un an la altul peisajul satelor noastre se schimbă tot mai mult. Peste tot se înalţă cămine culturale, şcoli, dispensare, se modernizează drumuri. Pe lîngă sprijinul acordat de stat, cetăţenii contribuie şi ei la construcţiile socialculturale şi la alte lucrări. Numai anul acesta, de exemplu, în regiunea noastră s-au construit, prin contribuţia bănească a cetăţenilor, 133 săli de clasă, 21 de cămine culturale şi sînt în construcţie alte 30, se electrifică 60 de sate, iar în alte 22 se extinde electrificarea. S-au construit şi reparat un mare număr de poduri, fîntîni publice şi alte obiective importante. Scrisorile sosite zilnic la redacţie aduc noi şi noi veşti despre hotărîrea oamenilor muncii de la sate de a face localităţile în care muncesc şi trăiesc tot mai frumoase. CORMOŞ S. VASILE din comuna Sîntana de Mureş, de pildă, în scrisoarea trimisă redacţiei ne informează că in cadrul unei însufleţite adunări populare, cetăţenii au votat contribuţia voluntară pe anul 1965. Cu acest prilej oamenii au vorbit mult despre însufleţirea cu care au participat la lucrările de interes obştesc, pentru ca obiectivele prevăzute a se construi să se realizeze la un preţ cît mai scăzut. In satul Chinari, la 1 Mai a.c. s-a dat în folosinţă un modern şi spaţios cămin cultural, construit prin contribuţia voluntară a cetăţenilor Datorită participării active a colectiviştilor la această lucrare, prin muncă patriotică, acest obiectiv a fost dat în folosinţă cu trei luni mai devreme decît a fost prevăzut. La construcţia căminului cultural o contribuţie de mare preţ au adus comuniştii Gheorghe Pop, Martin Orban, Cavril Cazan, deputatul comunal Alexandru Vale şi mulţi alţii, care prin exemplul personal au mobilizat în jurul lor pe toţi cetăţenii din sat. Printre lucrările importante se numără şi şcoala din Sîntana care cuprinde 8 săli de clasă, laborator etc., şi care a fost dată în folosinţă la începutul noului an şcolar 1964/ 1965. Prin marele volum de lucrări executate prin muncă patriotică, la această construcţie s-a realizat o economie de 363.295 lei faţă de deviz. La podul din beton construit anul acesta, de asemenea, prin fo■ iosirea din plin a resurselor locale şi prin munca patriotică efectuată ■ de cetăţeni, s-a realizat o economie de 109.000 lei podul costind doar ■ 11.000 lei, faţă de 120.000 lei cît se prevedea în deviz. Locuitorii din comuna Sîntana de Mureş sînt hotărîţi ca anul viitor să obţină succese şi mai frumoase în acţiunea pentru înfrumuseţarea satului lor. In acest sens, votînd contribuţia voluntară pe anul 1965, ei au hotărît ca sumele votate să fie folosite pentru finisarea localului şcolii, precum şi pentru asfaltarea drumului ce leagă comuna Sîntana de şoseaua naţională, pe o lungime de 2 km. La adunarea populară care a avut loc în comuna Acăţari, raionul Tg.Mureş — ne scrie IOSIF HUSZÁR instructor al sfatului popular raional — au participat sute de colectivişti. Ei au hotărît ca sumele votate să fie folosite pentru punerea la punct a şcolilor din comună. In cadrul adunării s-a ales un comitet cetăţenesc compus din 5 persoane şi o comisie de revizie din 3 persoane, care să se ocupe cu problemele legate de justa folosire a fondurilor din contribuţia voluntară, locuitorii comunei Oaia, raionul Tg -Mureş, au hotărît ca anul viitor, pînă la începerea anului şcolar, să dea în folosinţă un local pentru şcoală. In această privinţă ei au asigurat deja 28 mc de material lemnos, 4 500 kg de ciment, 10.000 bucăţi de cărămidă, 28 mc de pietrişele. După cum ne informează corespondentul nostru ARON SZÖCS, în comuna Avrămeşti, raionul Odorhei, de asemenea s-a hotărît construirea de noi şcoli şi lărgirea celor existente. In multe sate, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, cetăţenii şi-au îndreptat eforturile spre electrificare, votînd sume mari de bani pentru această importantă lucrare, in adunările care au avut loc în satele aparţinătoare comunei Măgherani, raionul Tg.-Mureş, cetăţenii au discutat cu mult interes în jurul problemelor legate de electrificare, venind cu propuneri concrete în vederea realizării acestei lucrări într-un timp cît mai scurt, cu cheltuieli cît mai mici. Astfel, pentru electrificarea celor trei sate aparţinătoare comunei s-a prevăzut suma de 690.000 lei. Lucrările de electrificare vor începe încă în acest an şi se vor termina în 1966. Cetăţenii din comună au hotărît ca încă de pe acum să treacă la procurarea stîlpilor necesari. Se preocupă intens de electrificarea satelor lor şi colectiviştii din Băla, Chiher şi din alte părţi. După cum arată şi exemplele citate, locuitorii satelor regiunii noastre sînt hotărîţi ca prin contribuţia voluntară bănească şi prin muncă patriotică să facă localităţile lor tot mai frumoase. P. POPŞOR Creaţia de modele în industria uşoară Varietatea şi bogăţia modelelor de ţesături, tricotaje confecţii şi încălţăminte produse de industria uşoară romînească sînt rodul muncii a mii de artişti plastici, ingineri, tehnicieni. In întreprinderile industriei uşoare din întreaga ţară funcţionează 103 centre de creaţie. Fiecare fabrică are servicii speciale de documentare tehnică şi laboratoare. La elaborarea modelelor, colectivele de creatori studiază linia generală a modei, în funcţie de anotimpul şi de zona geografică, se inspiră din specificul portului naţional, din frumuseţile naturii şi ale operelor de artă. Colecţia de 1.500 de modele de încălţăminte şi 4.000 de modele de confecţii şi tricotaje pregătită pentru primul semestru al anului viitor a fost discutată de colective largi formate din ingineri, maiştri, artişti plastici, arhitecţi, artişti dramatici, muncitori, funcţionari, gospodine, care şi-au spus cuvîntul asupra calităţii, utilităţii şi esteticii fiecărui produs. O mărturie a aprecierii de care se bucură modelele romîneşti de textile, tricotaje, confecţii şi încălţăminte este şi faptul că ele se exportă în mai multe ţări ale lumii constituind obiectul a zeci de contracte comerciale. Cu ocazia recentei prezentări, la Moscova, a unei colecţii de 500 de modele de îmbrăcăminte fabricată în Romînia, V. Sosin, adjunct al ministrului comerţului exterior al U.R.S.S. remarca : „In primul rînd ţin să subliniez că produsele pe care le importăm nu rămîn niciodată multă vreme în rafturile magazinelor. Colecţia oferită anul acesta de întreprinderea de comerţ exterior romînesc marchează un progres remarcabil faţă de anii trecuţi". Să pregătim temeinic terenul pentru sfecla de zahăr Sfecla de zahăr are o importanţă deosebită în economia ţării noastre, asigurînd materia primă necesară industriei zahărului şi un furaj suculent valoros în hrana animalelor. Ea constituie totodată o sursă importantă pentru creşterea veniturilor băneşti ale gospodăriilor colective. Ca urmare a traducerii în viaţă a hotărîrilor Pienarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1953, cultura sfeclei de zahăr în regiunea noastră s-a dezvoltat an de an, atît sub raportul extinderii suprafeţelor cultivate, cît şi a creşterii producţiei la hectar. Ca şi în anii trecuţi şi anul acesta numeroase gospodării colective din regiunea noastră, aplicînd în mod diferenţiat şi la timp măsurile tehnice specifice culturii sfeclei de zahăr, au obţinut producţii bune la hectar. Astfel, gospodăria colectivă din Gorneşti, pe cele 210 ha cultivate cu sfeclă de zahăr a obţinut în medie 34.500 kg la ha, la G.A.C. Nazna pe 105 ha, Şona pe 140 ha, Voivodeni pe 230 ha şi altele, au obţinut între 28.000—30.000 kg sfeclă la hectar. Aceste producţii mari se datoresc faptului că unităţile amintite au acordat o atenţie deosebită amplasării judicioase a culturii sfeclei de zahăr în cîmp pe terenurile cele mai corespunzătoare, fertilizate, efectuînd arături adinei de vară şi de toamnă pe întreaga suprafaţă de teren destinată culturii, însămînţînd timpuriu în primăvară, aplicînd răritul şi praşileie la timp şi în numărul cerut de această plantă. In acest an producţia globală de sfeclă de zahăr planificată pentru regiunea noastră se realizează şi chiar se depăşeşte, ca urmare a atenţiei ce s-a acordat culturii. Condiţiile de climă şi sol din regiunea noastră sînt favorabile culturii sfeclei de zahăr pe o mare parte din teritoriu. Solurile aluvionare, cernoziomurile, solurile brune şi brun-roşcate de pădure, ca şi podzolurile fertile, sînt foarte potrivite pentru această cultură. Ţinînd seama de consumul mare de apă și hrană care este caracteristic sfeclei de zahăr, cele mai bune plante premergătoare sînt cerealele păioase (afară de ovăz), cartoful, trifolienele și porumbul. Nu sînt indicate ca plante premergătoare pentru sfecla de zahăr inul, cînepa, floarea-soarelui și sorgul, întrucît aceste plante lasă terenul secătuit de substanţe nutritive. Nu se recomandă ca sfecla de zahăr să urmeze după ea însăşi. In cadrul rotaţiei culturilor, trebuie să revină pe acelaşi loc numai după o perioadă de 4—5 ani. Pentru ca anul viitor să realizăm o producţie şi mai bună de sfeclă de zahăr, este necesar ca în fiecare unitate agricolă să se ia de pe acum o serie de măsuri pregătitoare. Să se definitiveze amplasarea în cîmp a acestei culturi, ţinînd cont de planta premergătoare, fertilitatea terenului şi posibilităţile de fertilizare. Dacă terenul nu este arat adine din vară, este absolut necesar ca el să se are adine din toamnă și cît mai devreme. Nici nu se poate concepe sfeclă de zahăr însămînîată în teren nearat adînc din vară sau toamnă. Pe terenurile rămase ca să se are numai în primăvară, terenul se va putea pregăti tirziu, în primăvară, arătura va fi de slabă calitate, patul germinativ neaşezat, solul nedegerat, sămînţa va germina greu şi va răsări neuniform, cu densitate scăzută, asigurînd producţii reduse. Este foarte indicat ca o dată cu arătura de bază să se încorporeze în sol şi cca 20 de tone gunoi de grajd fermentat sau nefermentat şi 200— 300 kg superfosfat la hectar. Dacă gunoiul nu este încă transportat în cîmp, el rămîne ca să se transporte în timpul iernii şi să se încorporeze în sol în primăvară, o dată cu lucrările de pregătire a terenului pentru însămînţări. Tot în primăvară rămîne ca să se încorporeze în sol şi îngrăşămintele azotoase. Cunoscîndu-se importanţa economică a sfeclei de zahăr, rentabilitatea ei pentru gospodăriile cultivatoare, cărora le aduce importante venituri băneşti, zahăr şi furaje suculente, recomandăm tuturor G.A.C. ca să acorde de pe acum toată atenţia problemelor legate de cu Itura sfeclei de zahăr, să folosească la maximum tractoarele ce le stau la dispoziţie şi să efectueze arături adinei pe toate terenurile rămase pentru însămînţările de primăvară. Avînd arăturile de toamnă făcute, gospodăriile colective vor putea însămînţa cu sfeclă de zahăr în primele zile după desprimăvărare, într-un teren bine pregătit, cu un pat germinativ bine aşezat. Culturile vor răsări repede asigurînd o densitate optimă şi prin aceasta se asigură producţii mari de sfeclă de zahăr. ing. IOAN HOSSU şeful secţiei de cereale şi plante tehnice la Consiliul agricol regional 3