Steaua Roşie, aprilie 1965 (Anul 17, nr. 77-102)

1965-04-01 / nr. 77

2 NOTE DE LECTOR | Metodica predării limbii romine in şcoala generală de 8 ani Ministerul Invăţămîntului prin Institutul de ştiinţe pedagogice a pus la îndemîna învăţătorilor şi pro­fesorilor de limba romînă o carte de mult aşteptată: „Metodica pre­dării limbii romîrse în şcoala gene­rală de 8 ani", lucrare apărută sub redacţia: prof. dr. Stanciu Stoian, prof. dr. Berea Ioan şi conf. univ. Clara Georgeta Chiosa. Lucrarea umple un gol mare în predarea limbii române.Ea este scri­să cu multă limpezime şi cu acea căldură caracteristică lucrărilor por­nite din dragoste pentru şcoală şi copii, reprezentînd un îndreptar preţios pentru fiecare învăţător şi profesor care predă limba romînă. Cartea cuprinde trei capitole : In partea introductivă sînt trata­­tate problemele teoretice ale pre­dării limbii române, încadrate în principiile generale care stau la ba­za oricărei metodici ştiinţifice. Tot aici se subliniază faptul că baza ştiinţifică a predării limbii ro­mâne în şcoală o constituie funda­mentarea acestei discipline pe con­cepţia marxist-leninistă despre viaţă şi societate, pe metoda dialectică de cunoaştere şi cercetare a feno­menelor. De aceea, la lecţiile de gramatică, învăţătorul şi profesorul va trebui să prezinte elevilor săi limba poporului sub diversele ei aspecte, obiectivul principal rămî­­nînd însă limba romînă contempo­rană, cu deosebire limba literară, în cea mai largă accepţie a cuvîn­­tului. (pag. VI). In continuare se precizează că metodica predării limbii române în şcoala generală de 8 ani obligă pe fiecare cadru didactic de a fi înar­mat cu datele cele mai noi ale lingvisticii, precum şi cu cele ale pedagogiei, psihologiei şi metodicii cu adevărat ştiinţifice, pentru ca ac­tivitatea instructiv-educativă să for­meze un proces unic. înarmaţi cu cunoştinţe temeinice de specialitate şi de metodică, pro­fesorul şi învăţătorul trebuie sa năzuiască a face pe elevi să se pă­trundă — pe de o parte de impor­tanţa pe care o au limba şi litera­tura romînă în crearea şi dezvolta­rea culturii naţionale a poporului nostru, iar — pe de altă parte — de datoria patriotică ce le revine de a-şi cunoaşte temeinic şi ştiin­ţific limba maternă. In acest sens, metodica recomandă profesorului de limba romînă ca, la lecţiile de gramatică, să dea elevilor , pe măsura posibilităţilor lor de înţe­legere, cunoştinţe generale de lingvistică privitoare la originea limbii, la viaţa şi dezvoltarea aces­teia, la evoluţia sensurilor unor cuvinte. Capitolele I, II şi III, dau în spe­cial îndrumări cu caracter practic, prezentînd experienţa înaintată în legătură cu predarea problemelor gramaticii limbii romîne. In capitolul I de exemplu, se dau îndrumări privitoare la preda­rea cunoştinţelor de limba romînă în clasele I—II, cunoştinţe menite să familiarizeze pe elevi cu unele fenomene de limbă. Acest proces de familiarizare începe din clasa I, avînd caracter operaţional-practic. învăţătorii găsesc în această carte valoroasă, pe lîngă partea teoretică legată de predarea diferitelor capi­tole din gramatică, schiţe de pla­nuri de lecţii pentru fiecare capitol mai mare. Capitolul II se ocupă ele primele generalizări sub formă de definiţii gramaticale, date în clasele a lll-a şi a IV-a, ceea ce constituie un în­ceput de sistematizare a cunoştin­ţelor de limbă. La aceste clase se pune accent pe organizarea mai liberă a lecţii­lor, adaptarea lor la realităţile con­crete din clasă, stimularea activită­ţii independente a elevilor care constituie chezăşii ale dezvoltării interesului pentru studiul limbii noastre. In capitolul III, intitulat „Meto­dica predării limbii romîne în cla­sele V—VIII", sunt prezentate me­tode şi procedee de predare a fo­neticii, morfologiei, sintaxei, a pro­blemelor de ortografie şi punctua­ţie, metode prin care se fac acce­sibile elevilor problemele grele pe care le pune sintaxa propoziţiei şi a frazei. Faţă de metodicile mai vechi, de unele articole legate de predarea limbii romîne în şcoală, actuala lu­crare introduce un aer proaspăt în predarea lecţiilor de gramatică. Utilizînd în mod creator experienţa didactică pe care o cuprinde aceas­tă valoroasă lucrare, cadrele didac­tice vor reuşi­ să facă din această carte un solid punct de plecare în dezbaterea problemelor de predare ce vor fi supuse discuţiilor în şe­dinţele cercurilor pedagogice de specialitate. SOLOMON FRĂŢILĂ profesor Aspect din noul magazin de încălţăminte cu expunere deschisă, pen­tru bărbaţi, din Tg.-Mureş. Cinema JOI, 1 APRILIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Regina cîntecelor. Progresul: filmul Un enoriaş ciudat. Steagul roşu: fil­mul Sărutul. Tineretului: filmul Hatari. Muncitoresc: filmul Comisa­rul Maigret se înfurie. Flacăra: fil­mul Cerul şi mocirla. Casa de cul­tură a sindicatelor: filmul Domni­şoara barbă-albastră. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Judecătorul de minori. Luduş — Flacăra: filmul Şapte ani de căsnicie. Miercurea- Ciuc — Harghita: filmul Paula cap­tivă. Odorhei — Muncitoresc: fil­mul Ghinionistul. Reghin — Pa­tria: filmul Nevasta nr. 13. Victo­ria: filmul Teama. Tîrnăveni — Melodia: filmul Ghinionistul. To­­pliţa — Muncitoresc: filmul Mo­ral '63. Teatru Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia romînă, prezintă azi, la orele 20, piesa „Doi pe un balansoar" de William Gibson. ★ Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş prezintă în sala Stu­dio, azi, la orele 20, comedia „Mielul turbat" de Aurel Baranga. Alte manifestări In sala mică a Palatului cultural, azi, la orele 20, va avea loc un recital de vioară dat de Dénes Elemér. La pian: Liviu T. Teclu. In program: lucrări de Vitali, Beetho­ven, N. Petri şi C. Franck. Universitatea populară La sediul Bazei Academiei R.P.R. (Piaţa Trandafirilor nr. 9), azi, la orele 17, în cadrul cursului „Istoria patriei", va fi ţinută o expunere intitulată „Revoluţia din 1848 în Ţările Române". Conferenţiar: Ioan Pop, lector univ. In sala de şedinţe din Piaţa Tran­dafirilor nr. 26, azi, la orele 18, în cadrul cursului „Romînia socialis­tă", va fi ţinută o expunem cu titlul „Prestigiul artei romîneşti peste hotare". Conferenţiar: prepa­rator Eleonora Krizsán de la Insti­tutul pedagogic. In sala de oglinzi a Palatului cul­tural, azi, la orele 18, în cadrul cursului „Cultura muzicală", va fi ţinută expunerea cu titlul „Muzica românească între cele două răz­boaie mondiale". Conferenţiar: pre­parator Daniel Pop de la Institutul pedagogic. Televiziune JOI, 1 APRILIE 19:00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Echipajul Val-Vîrtej; 19,50 — Mari cîntăreţi români: Florica Cristoforeanu; 20,20— Emisiune de ştiinţă; 20,40 — Emisiune de artă plastică; 21,00 — Emisiune muzi­­cal-distractivă. In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. RADIO VINERI, 2 APRILIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,20 — Jurnalul satelor: Reco­mandări în legătură cu cultura plan­telor oleaginoase; 9,45 — Muzică populară; 10,03 —­ Teatru la mi­crofon: „Poveste de iarnă" de Sha­kespeare; 12/0 şi 15,00 — Muzică populară; 15,30 — Muzică uşoară; 18,00 — Universitatea tehnică Ra­dio; 18,15 — Din comoara folclo­rului nostru; 18,50 — Tribuna Ra­dio; 19,00 — Caleidoscop muzical; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii distractive; 21,30 — Muzică uşoară; 22,20 — Muzică de dans. Programul II: 8,00 — Muzică u­­şoară; 8,35 — Melodii populare din Muntenia; 10,30 — Buchet de melodii; 12,00 şi 13,03 — Cîntece şi jocuri populare; 13,40 — Con­cert de prînz; 14,35 — Muzică populară; 15,30 — Din ţările so­cialiste; 16,00 — Melodii populare; 16,20 — Sport; 18,00 — Muzică uşoară; 19,05 — Muzică populară; 19,50 — Muzică de dans; 20,40 — Recital Ion Dacian; 21,20 — Mu­zică de dans; 22,00 — Meridiane și melodii. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba romînă: Jocuri populare — Pe teme economice — Cîntece. 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică de es­tradă — Specialiştii au cuvîntul — Piese instrumentale. 14,30—15,00 în limba maghiară: Din carnetul reporterului — Selecţiuni din ope­rete — Filmele săptămînii viitoare. 17,00—17,30 în limba romînă: Ştiri — Romanţe — Medalion literar. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică uşoară — La U.I.L. Sîndominic — Melodii şi jocuri populare — Brigada știinţifică. Miercurea-Ciuc - oraş în plină dezvoltare Oraşul Miercurea-Ciuc te întîm­­pină tot mai întinerit şi mai fru­mos. In toate anotimpurile, împre­jurimile lui pitoreşti oferă prive­lişti încîntătoare. In tabloul general industrial al oraşului s-au petrecut transformări pline de semnificaţii. Şaptezeci de muncitori avea oraşul în 1938. In prezent, peste 2.500 de oameni calificaţi, tehnicieni şi maiştri, lu­crează la Fabrica de confecţii, în­treprinderea pentru mecanizare şi transport forestier, întreprinderea forestieră, Trustul minier „Mureş", Ilefor, I.R.M.C., cooperativa meşte­şugărească „Oltul" şi altele. Inves­tiţiile alocate pentru dezvoltarea oraşului au crescut an de an. Numai într-un singur an — 1959 — fondurile alocate în acest scop au atins 17.569.000 Iei. Din aceştia, 8.000.000 lei reprezintă cheltuielile pentru ridicarea de clădiri industriale şi social-cultura­­le. In următorii ani aceste fonduri au crescut considerabil. In 1964 au ajuns la 43.000.000 Iei. Neîntrerupt a crescut şi volumul producţiei. Valoric, în 1959 el re­prezenta 65.000.000 lei. In 1963 a crescut la 166.000.000 lei, iar în 1964 aproape că s-a dublat, repre­zentînd 223.000.000 lei. In numai cinci ani, producţia globală din în­treprinderile din localitate a cres­cut de trei ori şi jumătate. Fabrica de confecţii, de pildă, avea o pro­ducţie globală de 1,5 milioane lei în primul an după intrarea în func­ţiune. Anul trecut, producţia ei a fost de peste 77.000.000 lei. Şi agricultura din împrejurimile oraşului cunoaşte o continuă dez­voltare. Cele două cooperative de producţie ridică continuu bunăsta­rea ţăranilor cooperatori din To­­pliţa — Ciuc şi Jigodin. Ei au dez­voltat, în special, sectorul zooteh­nic. Acum 10 ani a luat fiinţă staţiu­nea de maşini şi tractoare. Astăzi, ea dispune de 178 tractoare, 29 combine şi de alte maşini agricole. O dată cu dezvoltarea oraşului creşte şi capacitatea de cumpărare a locuitorilor. Numai în cursul a­­nului trecut s-au vîndut mărfuri în valoare de 100.000.000 lei. Numărul elevilor din şcolile ge­nerale de 8 ani a ajuns în anul 1964 la 2.858. A sporit şi numărul cadrelor didactice. In prezent, există cu 100 mai mulţi profesori şi învăţători decît în 1938. In oraş funcţionează şi o şcoală profesio­nală pentru mecanici agricoli, cu 1.009 elevi. In 1959 s-a înfiinţat şcoala tehnică agricolă. S-au con­struit edificii culturale: casa raio­nală de cultură şi trei cămine cul­turale. Bibliotecile oraşului au un fond de peste 96.300 de volume, peste 60 la sută din locuitorii oraşului sunt cititori. Anul trecut ei au citit peste 62.000 de volume. Oraşul are săli de spectacole, muzee, te­renuri sportive şi altele. Un accent deosebit s-a pus pe dezvoltarea reţelei sanitare. In pre­zent, în oraş există 47 de medici, 157 cadre medii sanitare şi 9 far­macişti. Pe zi ce trece, oraşul îşi schim­bă înfăţişarea, din 1939 şi pînă azi s-au construit 294 de apartamente spaţioase, confortabile, pline de lumină. Mîinile harnice ale locui­torilor sădesc flori, amenajează spaţii verzi, înfrumuseţează oraşul. AUREL, DAN Studii în vederea reîmpărţirii teritoriale a circumscripţiilor sanitare Ministerul Sănătăţii şi Prevederi­lor Sociale efectuează în prezent studii în vederea reîmpărţirii teri­toriale a circumscripţiilor sanitare în raport cu dezvoltarea economi­că şi sistematizarea oraşelor, cu noile obiective industriale şi con­strucţii de locuinţe, precum şi în funcţie de frecvenţa unor boli în diferite regiuni ale ţării. Se urmă­reşte totodată ca asistenţa medi­cală de specialitate să fie cît mai aproape de locul de muncă şi de domiciliul cetăţenilor. In spitalele rurale se vor organiza servicii de consultaţii asigurate de medici spe­cialişti. De asemenea, se vor face periodic deplasări la sate de către specialişti din unităţile raionale pentru a acorda consultaţii în do­meniile O.R.L., oftalmologie etc. Totodată se extinde sistemul de a­­cordare a asistenţei medicale şi efectuarea de tratamente la domi­ciliul bolnavului de către cadre medicale calificate. (Agerpres) STEAUA ROȘIE --------------------pro------------------------­ Bogată activitate culturală In cadrul căminului cultural din Urisiul de Sus, raionul Reghin, sub conducerea tov. Eugenia Borda, di­rectoarea căminului, se desfășoară o bogată activitate. Pînă în prezent, pe scena cămi­nului cultural au fost prezentate piesele „Dumbrăveanca", „Şapte vaci slabe" şi „Anexa". 14 tineri au pregătit piesa „Sacul cu tărîţe" cu care s-au prezentat la Festivalul de teatru al echipelor de amatori „I. L. Caragiale". In cadrul grupei sindicale, cadrele didactice pregă­tesc piesa „Cuiul lui Pepelea", pe care o vor prezenta în curînd pe scen­a căminului cultural. Brigada artistică de agitaţie a prezentat un program prin care a popularizat realizările obţinute în anii regimu­lui nostru. In cadrul ciclului de conferinţe sînt expuse săptămînal, îndeosebi duminica cînd sala căminului cul­tural devine neîncăpătoare, confe­rinţe interesante. Pînă în prezent, tovarăşul Ion Cioloca — profesor de agricultură la şcoala din sat — a expus conferinţele: „Cim putem mări fertilitatea solului", „Albină­­ritul — sursă de venituri impor­tante pentru gospodărie". In faţa tineretului, tovarăşul Ga­­vril Moldovan, activist al comite­tului raional U.T.M., a ţinut expu­nerea „Aportul tineretului în opera de construire a socialismului". Pentru că femeile şi un însemnat număr de tineri şi tinere se adună seara în şezători, s-au luat măsuri ca şi în aceste puncte de adunare să se desfăşoare activitate colectivă. In şezători au fost expuse pînă în prezent de către tovarăşa Carolina Borda conferinţele: „Rolul familiei în formarea concepţiei ştiinţifice la copii", „Alimentaţia şcolarului" şi „Să deprindem copiii noştri să se poarte frumos". In cadrul şezătorii care a avut loc la tovarăşa Maria Maloş, tovarăşul Avram Ionaş a ţinut expunerea „Mari obiective in­dustriale pe harta patriei" şi altele. In scopul îndrăgirii literaturii de către cît mai mulţi cetăţeni — ti­neri şi vîrstnîci — pe baza unei planificări au fost ţinute recenzii de cărţi. Astfel, tovarăşa Rusanda Moldovan a prezentat în faţa a 185 cetăţeni recenzia romanului „Balta­gul" de M. Sadoveanu. A fost pre­zentată, de asemenea, recenzia ro­manului „Bărăgan" de V. Em. Ga­lan şi se pregătesc mai multe re­cenzii care sunt planificate pentru următoarele săptămîni. In urma acestor acţiuni, tot mai mulţi cetăţeni devin cititori activi. Printre cititorii fruntaşi ai biblio­tecii săteşti se află tov. Ion Pop, secretarul organizaţiei P.M.R. din sat, Remus Blaga, precum şi tînărul Ion Moldovan. In cadrul căminului cultural a fost organizată o călăto­rie pe hartă, intitulată „Prin cen­trele industriale ale regiunii Bacău", o şezătoare literară închinată mare­lui nostru povestitor Ion Creangă, 4 hore ţărăneşti, două serbări cu elevii, audiţii la radio şi alte acti­vităţi. La cinematograful sătesc, de asemenea, numărul spectatorilor este în continuă creştere. Printre cei mai activi tineri în munca cul­turală se numără Iuliu Suciu, Ma­ria Blaga, Maria Mărginean precum şi soliştii vocali de muzică popu­lară Teodor Grama, Pavel Neagu și Gheorghe Suciu EMIL HUSAR secretar al Comitetului raional U.T.M. Reghin ---------------------o®o--------------------­ „A­­­L­L DANTE“ „Anul Dante" •— aniversarea a 700 de ani de la naşterea marelui scriitor al renaşterii, sărbătorită sub auspiciile U.N.E.S.C.O. — va fi marcată de editurile noastre cu o serie de ediţii omagiale dedicate acestui eveniment. Editura pentru literatură universală are în lucru, în colecţia Cla­sicii literaturii universale, o nouă traducere din „Divina comedie". In aceeaşi colecţie vor apare, tot în cursul acestui an, pentru prima oară tălmăcite în romîneşte, „Opere minore" ale genialului poet italian. Editura pregăteşte de asemenea o ediţie bibliofilă de „Opere alese" imprimată pe hîrtie de ţigarete, care va reuni „Divina comedie" şi „Opere minore", lucrarea lui Boccacio „Viaţa lui Dante" şi un volum de studii despre Dante. La Editura pentru literatură se află în lucru cel de al doilea volum din lucrarea „Comentariu la Divina comedie", de George Coşbuc. (Agerpres) Un program mult aplaudat Zilele trecute, artiştii amatori din comuna Şopteriu, raionul Luduş, s-au deplasat într-un schimb de experienţă în comuna vecină, Sîn­­mărtinul de Cîmpie, unde au pre­zentat, în faţa cetăţenilor, pe scena căminului cultural, un frumos şi bogat program artistic, compus din cîntece populare, momente vesele precum şi piesa de teatru „Sacul cu tărîţe". Programul s-a bucurat de un frumos succes. Tinerii noştri i-au încredinţat pe tinerii artişti amatori din comuna Şopteriu că în cel mai scurt timp le vor întoarce această vizită. IOAN BOTA corespondent voluntar O® . Cercul foto al elevilor In cadrul Şcolii medii din Topli­­ţa a luat fiinţă un cerc foto al ele­vilor pentru care s-a amenajat de curînd un laborator bine dotat cu aparatajul necesar. Fotoamatorii au astfel posibilita­tea să înveţe cum să mînuiască aparatele, să cunoască fazele chimi­ce ale fotografiei. Membrii cercu­lui şi-au propus să realizeze foto­grafii care să înfăţişeze succesele obţinute în diferite domenii de oamenii muncii din raionul Topliţa, în anii regimului de democraţie populară. HORIA MOLDOVAN profesor ÎNŞTIINŢARE Inspecţia de stat regionalii pentru igiena şi protecţia muncii anunţă revaccinarea antipoliomielitică, în zilele de 31 martie şi 3 aprilie 1965, a tuturor copiilor născuţi între 1 ianuarie 1958 şi 1 noiembrie 1963. Revaccinările se administrează în formă de picături (bucal), la dispensarele medicale teritoriale. Revaccinările sunt obligatorii. Şcoala tehnică agricolă Tîrgu-Mureş comunică Cursurile trimestrului III vor începe la data de 6 aprilie, la orele 8,00. DIRECŢIUNEA caută spre angajare: — ingineri mecanici în specialitatea utilaj-foraj — maiștri mecanici în specialitatea utilaj-foraj. Lămuriri suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii : Mediaş, str. Unirii nr. 4, telefon 590, 568, 162, 161. Direcţiunea generală a gazului-metan, Întreprinderea de foraj gaz-metan Mediaș cu ‘tteckec Ceke’ la Mirage de LPM.SPORT REGHIN UN BUN GOSPODAR, PREVĂZĂTOR, ISI ASIGURA FACULTATIV ANIMALELE. întreprinderea expediţia geologică, Secţia nr. 2 Tulgheş angajează urgent — sondori şefi şi sondori calificaţi pentru lucrările de foraj — o dactilografă Doritorii se vor adresa la sediul Secţiei nr. 2, în comuna Tulgheş, raionul Gheorghieni, sau la telefon nr. 15.

Next