Steaua Roşie, aprilie 1965 (Anul 17, nr. 77-102)
1965-04-01 / nr. 77
2 NOTE DE LECTOR | Metodica predării limbii romine in şcoala generală de 8 ani Ministerul Invăţămîntului prin Institutul de ştiinţe pedagogice a pus la îndemîna învăţătorilor şi profesorilor de limba romînă o carte de mult aşteptată: „Metodica predării limbii romîrse în şcoala generală de 8 ani", lucrare apărută sub redacţia: prof. dr. Stanciu Stoian, prof. dr. Berea Ioan şi conf. univ. Clara Georgeta Chiosa. Lucrarea umple un gol mare în predarea limbii române.Ea este scrisă cu multă limpezime şi cu acea căldură caracteristică lucrărilor pornite din dragoste pentru şcoală şi copii, reprezentînd un îndreptar preţios pentru fiecare învăţător şi profesor care predă limba romînă. Cartea cuprinde trei capitole : In partea introductivă sînt tratatate problemele teoretice ale predării limbii române, încadrate în principiile generale care stau la baza oricărei metodici ştiinţifice. Tot aici se subliniază faptul că baza ştiinţifică a predării limbii române în şcoală o constituie fundamentarea acestei discipline pe concepţia marxist-leninistă despre viaţă şi societate, pe metoda dialectică de cunoaştere şi cercetare a fenomenelor. De aceea, la lecţiile de gramatică, învăţătorul şi profesorul va trebui să prezinte elevilor săi limba poporului sub diversele ei aspecte, obiectivul principal rămînînd însă limba romînă contemporană, cu deosebire limba literară, în cea mai largă accepţie a cuvîntului. (pag. VI). In continuare se precizează că metodica predării limbii române în şcoala generală de 8 ani obligă pe fiecare cadru didactic de a fi înarmat cu datele cele mai noi ale lingvisticii, precum şi cu cele ale pedagogiei, psihologiei şi metodicii cu adevărat ştiinţifice, pentru ca activitatea instructiv-educativă să formeze un proces unic. înarmaţi cu cunoştinţe temeinice de specialitate şi de metodică, profesorul şi învăţătorul trebuie sa năzuiască a face pe elevi să se pătrundă — pe de o parte de importanţa pe care o au limba şi literatura romînă în crearea şi dezvoltarea culturii naţionale a poporului nostru, iar — pe de altă parte — de datoria patriotică ce le revine de a-şi cunoaşte temeinic şi ştiinţific limba maternă. In acest sens, metodica recomandă profesorului de limba romînă ca, la lecţiile de gramatică, să dea elevilor , pe măsura posibilităţilor lor de înţelegere, cunoştinţe generale de lingvistică privitoare la originea limbii, la viaţa şi dezvoltarea acesteia, la evoluţia sensurilor unor cuvinte. Capitolele I, II şi III, dau în special îndrumări cu caracter practic, prezentînd experienţa înaintată în legătură cu predarea problemelor gramaticii limbii romîne. In capitolul I de exemplu, se dau îndrumări privitoare la predarea cunoştinţelor de limba romînă în clasele I—II, cunoştinţe menite să familiarizeze pe elevi cu unele fenomene de limbă. Acest proces de familiarizare începe din clasa I, avînd caracter operaţional-practic. învăţătorii găsesc în această carte valoroasă, pe lîngă partea teoretică legată de predarea diferitelor capitole din gramatică, schiţe de planuri de lecţii pentru fiecare capitol mai mare. Capitolul II se ocupă ele primele generalizări sub formă de definiţii gramaticale, date în clasele a lll-a şi a IV-a, ceea ce constituie un început de sistematizare a cunoştinţelor de limbă. La aceste clase se pune accent pe organizarea mai liberă a lecţiilor, adaptarea lor la realităţile concrete din clasă, stimularea activităţii independente a elevilor care constituie chezăşii ale dezvoltării interesului pentru studiul limbii noastre. In capitolul III, intitulat „Metodica predării limbii romîne în clasele V—VIII", sunt prezentate metode şi procedee de predare a foneticii, morfologiei, sintaxei, a problemelor de ortografie şi punctuaţie, metode prin care se fac accesibile elevilor problemele grele pe care le pune sintaxa propoziţiei şi a frazei. Faţă de metodicile mai vechi, de unele articole legate de predarea limbii romîne în şcoală, actuala lucrare introduce un aer proaspăt în predarea lecţiilor de gramatică. Utilizînd în mod creator experienţa didactică pe care o cuprinde această valoroasă lucrare, cadrele didactice vor reuşi să facă din această carte un solid punct de plecare în dezbaterea problemelor de predare ce vor fi supuse discuţiilor în şedinţele cercurilor pedagogice de specialitate. SOLOMON FRĂŢILĂ profesor Aspect din noul magazin de încălţăminte cu expunere deschisă, pentru bărbaţi, din Tg.-Mureş. Cinema JOI, 1 APRILIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Regina cîntecelor. Progresul: filmul Un enoriaş ciudat. Steagul roşu: filmul Sărutul. Tineretului: filmul Hatari. Muncitoresc: filmul Comisarul Maigret se înfurie. Flacăra: filmul Cerul şi mocirla. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Domnişoara barbă-albastră. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Judecătorul de minori. Luduş — Flacăra: filmul Şapte ani de căsnicie. Miercurea- Ciuc — Harghita: filmul Paula captivă. Odorhei — Muncitoresc: filmul Ghinionistul. Reghin — Patria: filmul Nevasta nr. 13. Victoria: filmul Teama. Tîrnăveni — Melodia: filmul Ghinionistul. Topliţa — Muncitoresc: filmul Moral '63. Teatru Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia romînă, prezintă azi, la orele 20, piesa „Doi pe un balansoar" de William Gibson. ★ Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, azi, la orele 20, comedia „Mielul turbat" de Aurel Baranga. Alte manifestări In sala mică a Palatului cultural, azi, la orele 20, va avea loc un recital de vioară dat de Dénes Elemér. La pian: Liviu T. Teclu. In program: lucrări de Vitali, Beethoven, N. Petri şi C. Franck. Universitatea populară La sediul Bazei Academiei R.P.R. (Piaţa Trandafirilor nr. 9), azi, la orele 17, în cadrul cursului „Istoria patriei", va fi ţinută o expunere intitulată „Revoluţia din 1848 în Ţările Române". Conferenţiar: Ioan Pop, lector univ. In sala de şedinţe din Piaţa Trandafirilor nr. 26, azi, la orele 18, în cadrul cursului „Romînia socialistă", va fi ţinută o expunem cu titlul „Prestigiul artei romîneşti peste hotare". Conferenţiar: preparator Eleonora Krizsán de la Institutul pedagogic. In sala de oglinzi a Palatului cultural, azi, la orele 18, în cadrul cursului „Cultura muzicală", va fi ţinută expunerea cu titlul „Muzica românească între cele două războaie mondiale". Conferenţiar: preparator Daniel Pop de la Institutul pedagogic. Televiziune JOI, 1 APRILIE 19:00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Echipajul Val-Vîrtej; 19,50 — Mari cîntăreţi români: Florica Cristoforeanu; 20,20— Emisiune de ştiinţă; 20,40 — Emisiune de artă plastică; 21,00 — Emisiune muzical-distractivă. In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. RADIO VINERI, 2 APRILIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,20 — Jurnalul satelor: Recomandări în legătură cu cultura plantelor oleaginoase; 9,45 — Muzică populară; 10,03 — Teatru la microfon: „Poveste de iarnă" de Shakespeare; 12/0 şi 15,00 — Muzică populară; 15,30 — Muzică uşoară; 18,00 — Universitatea tehnică Radio; 18,15 — Din comoara folclorului nostru; 18,50 — Tribuna Radio; 19,00 — Caleidoscop muzical; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii distractive; 21,30 — Muzică uşoară; 22,20 — Muzică de dans. Programul II: 8,00 — Muzică uşoară; 8,35 — Melodii populare din Muntenia; 10,30 — Buchet de melodii; 12,00 şi 13,03 — Cîntece şi jocuri populare; 13,40 — Concert de prînz; 14,35 — Muzică populară; 15,30 — Din ţările socialiste; 16,00 — Melodii populare; 16,20 — Sport; 18,00 — Muzică uşoară; 19,05 — Muzică populară; 19,50 — Muzică de dans; 20,40 — Recital Ion Dacian; 21,20 — Muzică de dans; 22,00 — Meridiane și melodii. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba romînă: Jocuri populare — Pe teme economice — Cîntece. 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică de estradă — Specialiştii au cuvîntul — Piese instrumentale. 14,30—15,00 în limba maghiară: Din carnetul reporterului — Selecţiuni din operete — Filmele săptămînii viitoare. 17,00—17,30 în limba romînă: Ştiri — Romanţe — Medalion literar. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică uşoară — La U.I.L. Sîndominic — Melodii şi jocuri populare — Brigada știinţifică. Miercurea-Ciuc - oraş în plină dezvoltare Oraşul Miercurea-Ciuc te întîmpină tot mai întinerit şi mai frumos. In toate anotimpurile, împrejurimile lui pitoreşti oferă privelişti încîntătoare. In tabloul general industrial al oraşului s-au petrecut transformări pline de semnificaţii. Şaptezeci de muncitori avea oraşul în 1938. In prezent, peste 2.500 de oameni calificaţi, tehnicieni şi maiştri, lucrează la Fabrica de confecţii, întreprinderea pentru mecanizare şi transport forestier, întreprinderea forestieră, Trustul minier „Mureş", Ilefor, I.R.M.C., cooperativa meşteşugărească „Oltul" şi altele. Investiţiile alocate pentru dezvoltarea oraşului au crescut an de an. Numai într-un singur an — 1959 — fondurile alocate în acest scop au atins 17.569.000 Iei. Din aceştia, 8.000.000 lei reprezintă cheltuielile pentru ridicarea de clădiri industriale şi social-culturale. In următorii ani aceste fonduri au crescut considerabil. In 1964 au ajuns la 43.000.000 Iei. Neîntrerupt a crescut şi volumul producţiei. Valoric, în 1959 el reprezenta 65.000.000 lei. In 1963 a crescut la 166.000.000 lei, iar în 1964 aproape că s-a dublat, reprezentînd 223.000.000 lei. In numai cinci ani, producţia globală din întreprinderile din localitate a crescut de trei ori şi jumătate. Fabrica de confecţii, de pildă, avea o producţie globală de 1,5 milioane lei în primul an după intrarea în funcţiune. Anul trecut, producţia ei a fost de peste 77.000.000 lei. Şi agricultura din împrejurimile oraşului cunoaşte o continuă dezvoltare. Cele două cooperative de producţie ridică continuu bunăstarea ţăranilor cooperatori din Topliţa — Ciuc şi Jigodin. Ei au dezvoltat, în special, sectorul zootehnic. Acum 10 ani a luat fiinţă staţiunea de maşini şi tractoare. Astăzi, ea dispune de 178 tractoare, 29 combine şi de alte maşini agricole. O dată cu dezvoltarea oraşului creşte şi capacitatea de cumpărare a locuitorilor. Numai în cursul anului trecut s-au vîndut mărfuri în valoare de 100.000.000 lei. Numărul elevilor din şcolile generale de 8 ani a ajuns în anul 1964 la 2.858. A sporit şi numărul cadrelor didactice. In prezent, există cu 100 mai mulţi profesori şi învăţători decît în 1938. In oraş funcţionează şi o şcoală profesională pentru mecanici agricoli, cu 1.009 elevi. In 1959 s-a înfiinţat şcoala tehnică agricolă. S-au construit edificii culturale: casa raională de cultură şi trei cămine culturale. Bibliotecile oraşului au un fond de peste 96.300 de volume, peste 60 la sută din locuitorii oraşului sunt cititori. Anul trecut ei au citit peste 62.000 de volume. Oraşul are săli de spectacole, muzee, terenuri sportive şi altele. Un accent deosebit s-a pus pe dezvoltarea reţelei sanitare. In prezent, în oraş există 47 de medici, 157 cadre medii sanitare şi 9 farmacişti. Pe zi ce trece, oraşul îşi schimbă înfăţişarea, din 1939 şi pînă azi s-au construit 294 de apartamente spaţioase, confortabile, pline de lumină. Mîinile harnice ale locuitorilor sădesc flori, amenajează spaţii verzi, înfrumuseţează oraşul. AUREL, DAN Studii în vederea reîmpărţirii teritoriale a circumscripţiilor sanitare Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale efectuează în prezent studii în vederea reîmpărţirii teritoriale a circumscripţiilor sanitare în raport cu dezvoltarea economică şi sistematizarea oraşelor, cu noile obiective industriale şi construcţii de locuinţe, precum şi în funcţie de frecvenţa unor boli în diferite regiuni ale ţării. Se urmăreşte totodată ca asistenţa medicală de specialitate să fie cît mai aproape de locul de muncă şi de domiciliul cetăţenilor. In spitalele rurale se vor organiza servicii de consultaţii asigurate de medici specialişti. De asemenea, se vor face periodic deplasări la sate de către specialişti din unităţile raionale pentru a acorda consultaţii în domeniile O.R.L., oftalmologie etc. Totodată se extinde sistemul de acordare a asistenţei medicale şi efectuarea de tratamente la domiciliul bolnavului de către cadre medicale calificate. (Agerpres) STEAUA ROȘIE --------------------pro------------------------ Bogată activitate culturală In cadrul căminului cultural din Urisiul de Sus, raionul Reghin, sub conducerea tov. Eugenia Borda, directoarea căminului, se desfășoară o bogată activitate. Pînă în prezent, pe scena căminului cultural au fost prezentate piesele „Dumbrăveanca", „Şapte vaci slabe" şi „Anexa". 14 tineri au pregătit piesa „Sacul cu tărîţe" cu care s-au prezentat la Festivalul de teatru al echipelor de amatori „I. L. Caragiale". In cadrul grupei sindicale, cadrele didactice pregătesc piesa „Cuiul lui Pepelea", pe care o vor prezenta în curînd pe scena căminului cultural. Brigada artistică de agitaţie a prezentat un program prin care a popularizat realizările obţinute în anii regimului nostru. In cadrul ciclului de conferinţe sînt expuse săptămînal, îndeosebi duminica cînd sala căminului cultural devine neîncăpătoare, conferinţe interesante. Pînă în prezent, tovarăşul Ion Cioloca — profesor de agricultură la şcoala din sat — a expus conferinţele: „Cim putem mări fertilitatea solului", „Albinăritul — sursă de venituri importante pentru gospodărie". In faţa tineretului, tovarăşul Gavril Moldovan, activist al comitetului raional U.T.M., a ţinut expunerea „Aportul tineretului în opera de construire a socialismului". Pentru că femeile şi un însemnat număr de tineri şi tinere se adună seara în şezători, s-au luat măsuri ca şi în aceste puncte de adunare să se desfăşoare activitate colectivă. In şezători au fost expuse pînă în prezent de către tovarăşa Carolina Borda conferinţele: „Rolul familiei în formarea concepţiei ştiinţifice la copii", „Alimentaţia şcolarului" şi „Să deprindem copiii noştri să se poarte frumos". In cadrul şezătorii care a avut loc la tovarăşa Maria Maloş, tovarăşul Avram Ionaş a ţinut expunerea „Mari obiective industriale pe harta patriei" şi altele. In scopul îndrăgirii literaturii de către cît mai mulţi cetăţeni — tineri şi vîrstnîci — pe baza unei planificări au fost ţinute recenzii de cărţi. Astfel, tovarăşa Rusanda Moldovan a prezentat în faţa a 185 cetăţeni recenzia romanului „Baltagul" de M. Sadoveanu. A fost prezentată, de asemenea, recenzia romanului „Bărăgan" de V. Em. Galan şi se pregătesc mai multe recenzii care sunt planificate pentru următoarele săptămîni. In urma acestor acţiuni, tot mai mulţi cetăţeni devin cititori activi. Printre cititorii fruntaşi ai bibliotecii săteşti se află tov. Ion Pop, secretarul organizaţiei P.M.R. din sat, Remus Blaga, precum şi tînărul Ion Moldovan. In cadrul căminului cultural a fost organizată o călătorie pe hartă, intitulată „Prin centrele industriale ale regiunii Bacău", o şezătoare literară închinată marelui nostru povestitor Ion Creangă, 4 hore ţărăneşti, două serbări cu elevii, audiţii la radio şi alte activităţi. La cinematograful sătesc, de asemenea, numărul spectatorilor este în continuă creştere. Printre cei mai activi tineri în munca culturală se numără Iuliu Suciu, Maria Blaga, Maria Mărginean precum şi soliştii vocali de muzică populară Teodor Grama, Pavel Neagu și Gheorghe Suciu EMIL HUSAR secretar al Comitetului raional U.T.M. Reghin ---------------------o®o-------------------- „ALL DANTE“ „Anul Dante" •— aniversarea a 700 de ani de la naşterea marelui scriitor al renaşterii, sărbătorită sub auspiciile U.N.E.S.C.O. — va fi marcată de editurile noastre cu o serie de ediţii omagiale dedicate acestui eveniment. Editura pentru literatură universală are în lucru, în colecţia Clasicii literaturii universale, o nouă traducere din „Divina comedie". In aceeaşi colecţie vor apare, tot în cursul acestui an, pentru prima oară tălmăcite în romîneşte, „Opere minore" ale genialului poet italian. Editura pregăteşte de asemenea o ediţie bibliofilă de „Opere alese" imprimată pe hîrtie de ţigarete, care va reuni „Divina comedie" şi „Opere minore", lucrarea lui Boccacio „Viaţa lui Dante" şi un volum de studii despre Dante. La Editura pentru literatură se află în lucru cel de al doilea volum din lucrarea „Comentariu la Divina comedie", de George Coşbuc. (Agerpres) Un program mult aplaudat Zilele trecute, artiştii amatori din comuna Şopteriu, raionul Luduş, s-au deplasat într-un schimb de experienţă în comuna vecină, Sînmărtinul de Cîmpie, unde au prezentat, în faţa cetăţenilor, pe scena căminului cultural, un frumos şi bogat program artistic, compus din cîntece populare, momente vesele precum şi piesa de teatru „Sacul cu tărîţe". Programul s-a bucurat de un frumos succes. Tinerii noştri i-au încredinţat pe tinerii artişti amatori din comuna Şopteriu că în cel mai scurt timp le vor întoarce această vizită. IOAN BOTA corespondent voluntar O® . Cercul foto al elevilor In cadrul Şcolii medii din Topliţa a luat fiinţă un cerc foto al elevilor pentru care s-a amenajat de curînd un laborator bine dotat cu aparatajul necesar. Fotoamatorii au astfel posibilitatea să înveţe cum să mînuiască aparatele, să cunoască fazele chimice ale fotografiei. Membrii cercului şi-au propus să realizeze fotografii care să înfăţişeze succesele obţinute în diferite domenii de oamenii muncii din raionul Topliţa, în anii regimului de democraţie populară. HORIA MOLDOVAN profesor ÎNŞTIINŢARE Inspecţia de stat regionalii pentru igiena şi protecţia muncii anunţă revaccinarea antipoliomielitică, în zilele de 31 martie şi 3 aprilie 1965, a tuturor copiilor născuţi între 1 ianuarie 1958 şi 1 noiembrie 1963. Revaccinările se administrează în formă de picături (bucal), la dispensarele medicale teritoriale. Revaccinările sunt obligatorii. Şcoala tehnică agricolă Tîrgu-Mureş comunică Cursurile trimestrului III vor începe la data de 6 aprilie, la orele 8,00. DIRECŢIUNEA caută spre angajare: — ingineri mecanici în specialitatea utilaj-foraj — maiștri mecanici în specialitatea utilaj-foraj. Lămuriri suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii : Mediaş, str. Unirii nr. 4, telefon 590, 568, 162, 161. Direcţiunea generală a gazului-metan, Întreprinderea de foraj gaz-metan Mediaș cu ‘tteckec Ceke’ la Mirage de LPM.SPORT REGHIN UN BUN GOSPODAR, PREVĂZĂTOR, ISI ASIGURA FACULTATIV ANIMALELE. întreprinderea expediţia geologică, Secţia nr. 2 Tulgheş angajează urgent — sondori şefi şi sondori calificaţi pentru lucrările de foraj — o dactilografă Doritorii se vor adresa la sediul Secţiei nr. 2, în comuna Tulgheş, raionul Gheorghieni, sau la telefon nr. 15.