Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)

1965-06-08 / nr. 134

2 MĂREŢ PROGRAM AL ÎNFLORIRII PATRIEI ŞI BUNĂSTĂRII POPORULUI (Urmare din pag. 1) pe două treimi din cantitatea de maşini, instalaţii şi utilaje necesare economiei vor fi asigurate prin pro­ducţie internă. Un ritm înalt de creştere va continua să înregis­treze în toată această perioadă industria chimică, a cărei producţie va fi în 1970 de 2,3 ori mai mare decît în 1965. In mod deosebit va spori — pe baza valorificării complexe a resurselor naturale ale ţării — producţia de îngrăşăminte chimice, antidăună­­tori, materiale plastice şi cauciuc sintetic, fibre şi fire chimice, coloranţi, medicamente etc. Prevederile proiectului de Directive stabilesc obiective importante referitoare la dezvoltarea în noul cincinal a industriilor uşoară şi alimentară a căror producţie va creşte şi se va perfecţiona con­tinuu. Industria uşoară îşi va spori cu 50—55 la sută producţia, în cadrul căreia se va pune un accent deosebit pe producţia de ţesături, tricotaje, confecţii şi încălţăminte , iar industria alimentară, al cărei volum global de producţie creşte cu 50 la sută, va dezvolta în special producţia de carne, lactate, peş­te, conserve de legume şi fructe, zahăr, ulei — răs­­punzînd într-o măsură tot mai largă cerinţelor sporite ale populaţiei. Un loc important în proiectul de Directive îl ocupă prevederile referitoare la dezvoltarea agri­culturii. Obiectivele stabilite pentru această impor­tantă ramură a economiei naţionale urmăresc mo­bilizarea susţinută a rezervelor şi posibilităţilor exis­tente prin accentuarea eforturilor în vederea îmbu­nătăţirii înzestrării ei tehnico-materiale, prin con­solidarea şi extinderea rezultatelor pozitive obţinute în dezvoltarea gospodăriilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de producţie. Se vor executa importante lucrări de hidroamelioraţii, se va dezvolta producţia de îngrăşăminte, va creşte gradul de me­canizare a lucrărilor agricole prin dotarea cu o gamă mai variată de tractoare şi cu alte maşini de mare productivitate. Se va asigura folosirea semin­ţelor din cele mai productive soiuri, va spori simţitor numărul specialiştilor cu pregătire medie şi superioa­ră din agricultură, precum şi al mecanizatorilor. Ca urmare, în perioada 1966—1970 producţia globală a­­gricolă urmează să crească cu circa 20 la sută faţă de media anilor 1961—1965. In sectorul creşterii anima­lelor, proiectul de Directive prevede ca la sfîrşitul anului 1970 să se ajungă pe întreaga ţară la circa 5 milioane bovine, la peste 6,5 milioane porci şi circa 13 milioane oi. Sporirea numărului de animale şi in­tensificarea acţiunii de selecţie în vederea îmbună­tăţirii raselor vor face posibilă obţinerea unor pro­ducţii anuale de circa 1.150 mii tone carne în greutate vie, peste 28 milioane hectolitri de lapte, peste 28 mii tone de lînă şi peste 3 miliarde ouă. Aşa cum reiese din prevederile proiectului de Di­rective partidul şi statul creează necontenit — prin lărgirea bazei tehnice, dezvoltarea producţiei de în­grăşăminte, irigaţii, prin măsurile de cointeresare luate — noi posibilităţi pentru creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale. Folosind din plin a­­ceste posibilităţi, ţărănimea trebuie să-şi concentreze eforturile spre sporirea an de an a recoltelor obţi­nute, prin aplicarea pe scară largă a celor mai avan­sate metode de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, pentru mai buna gospodărire a mijloa­celor de care dispune, sporirea fondului obştesc — aceasta fiind sursa sigură şi permanentă de ridicare a veniturilor, a bunăstării sale. Amploarea tot mai mare a activităţii economice a ţării face necesară dezvoltarea capacităţilor de transport şi telecomunicaţii. Se prevăd în acest scop modernizarea transportului feroviar, dotarea parcului auto cu noi mijloace, sporirea capacităţii flotei maritime şi fluviale, dezvoltarea transporturi­lor aeriene de călători. In perioada 1966—1970 se prevede alocarea din fondurile centralizate ale statului a unui volum de investiţii cu circa 50 la sută mai mare decît în toţi cei cinci ani anteriori. Investiţiile vor fi orientate spre dezvoltarea susţinută a industriei socialiste, întă­rirea bazei tehnice-materiale a agriculturii, ridicarea nivelului tehnic al transportului şi telecomuncaţii­­lor, dezvoltarea activităţilor social-culturale. Un accent deosebit se pune în proiectul de Directive asupra grijii maxime ce trebuie manifestată în toate sectoarele, de către toţi factorii de răspundere din economia noastră pentru asigurarea celei mai înalte eficacităţi economice a tuturor investiţiilor. O condiţie principală pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor noului cincinal este promovarea şi extin­derea în ritm accelerat a tehnicii înaintate, în care scop sunt prevăzute măsuri concrete privind intro­ducerea în producţie a noi materiale, extinderea me­canizării şi dezvoltării automatizării proceselor de producţie, folosirea largă a tehnologiei moderne. Se prevede totodată ridicarea nivelului cercetării ştiin­ţifice, dezvoltarea acestei activităţi în lumina nevoi­lor construcţiei socialiste. Ridicarea nivelului tehnic al producţiei şi califică­rii profesionale a muncitorilor, tehnicienilor şi ingi­nerilor, îşi va afla concretizare în ritmul susţinut de creştere a productivităţii muncii, în îmbunătăţi­rea calităţii produselor — care constituie şi mai de­parte un obiectiv esenţial al întregii activităţi eco­nomice — în reducerea preţului de cost. Dezvoltarea complexă şi multilaterală a economiei naţionale, diversificarea ei continuă vor crea premise favorabile pentru lărgirea schimburilor comerciale şi a colaborării economice externe. R.P. Română va continua să dezvolte şi să adînceas­­că relaţiile sale de colaborare economică cu ţările socialiste şi va extinde legăturile economice cu toate statele pe baza principiilor politicii externe a statu­lui nostru. Prevederile proiectelor de Directive reflectă pu­ternic preocuparea partidului şi statului de a asigura creşterea continuă a bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Pe temelia trainică a dezvoltării întregii economii va spori ve­nitul naţional şi — o dată cu aceasta — posibilităţile statului de a asigura, printr-un complex de măsuri, ridicarea nivelului de trai al întregului popor. In 1970 salariul real urmează să crească cu 20—25 la sută faţă de nivelul din 1965, iar veniturile reale ale ţărănimii cu 20 la sută, vor spori de asemenea ve­niturile pensionarilor. Corespunzător măririi venitu­rilor va creşte cu 50—55 la sută volumul desfaceri­lor de mărfuri. Măsuri importante se prevăd pen­tru dezvoltarea învăţămîntului şi culturii, a ocrotirii sănătăţii, a culturii fizice şi sportului, îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de locuit — preocupare permanentă a partidului şi statului — îşi găseşte o puternică oglindire în proiectul de Di­rective. In următorii cinci ani se vor construi din fondurile statului circa 300.000 de apartamente, cu circa 25 la sută mai mult decît în perioada 1961— 1965. Se vor electrifica cel puţin 1.000 de sate anual, astfel ca electrificarea rurală să fie practic încheiată în 1972—1973. înfăptuirea obiectivelor planului cincinal de dez­voltare a economiei naţionale pe perioada 1966—1970 şi ale planului de 10 ani de valorificare a surselor energetice şi electrificarea ţării, va însemna un nou şi însemnat pas înainte în creşterea potenţialului economic. Oamenii muncii sunt adînc convinşi că pe măsura dezvoltării economiei creşte continuu, an de an, nivelul lor de trai, eforturile lor pentru sporirea producţiei dînd roade tot mai bogate. In ansamblul lor, prevederile acestor Directive vor continua linia dezvoltării ascendente, în ritm susţi­nut a economiei naţionale ca un complex unitar, ar­monios şi echilibrat, înfăptuirea lor va determina consolidarea şi mai puternică şi perfecţionarea rela­ţiilor socialiste de producţie, întărirea continuă a unităţii şi coeziunii întregului popor va evidenţia încă o dată dragostea de patrie şi devotamentul faţă de cauza socialismului, care animă întregul nos­tru popor; ea va constitui o nouă confirmare a su­periorităţii orînduirii socialiste, o contribuţie a ţării noastre la întărirea continuă a sistemului mondial socialist. Oamenii muncii văd în planurile iniţiate de partid propriile lor planuri, cauza vitală a întregu­lui popor căreia fiecare cetăţean cu dragoste de ţară se cuvine să-i consacre toată iniţiativa şi puterea de muncă. Poporul nostru este adînc încredinţat că obiecti­vele înscrise în proiectele de Directive vor fi înfăp­tuite cu succes. Această convingere izvorăşte din ex­perienţa atîtor ani de construcţie socialistă care au verificat practic justeţea politicii partidului, uriaşa ei forţă transformatoare, capacitatea partidului de a duce poporul din victorie în victorie. La plenara C. C. al P. M. R. din 31 mai — 2 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prim-secretar al Comitetului Central al partidului, arătînd că în­făptuirea obiectivelor viitorului plan cincinal consti­tuie un adevărat program de dezvoltare multilate­rală a întregii noastre societăţi, a subliniat necesita­tea organizării unei largi şi temeinice dezbateri a proiectelor de Directive ale Congresului al IV-lea în întregul partid, de conducerile ministerelor şi altor instituţii centrale, cu participarea celor mai compe­tenţi specialişti şi a oamenilor de ştiinţă, de orga­nizaţiile sindicale, de tineret, de femei, de uniunile de creaţie şi alte organizaţii de masă şi obşteşti, de toţi oamenii muncii. O asemenea dezbatere — nouă şi puternică manifestare a adîncului democratism al orînduirii noastre — va stimula participarea activă şi plină de iniţiativă a întregului popor la rezolvarea problemelor fundamentale ale mersului nostru îna­inte, va întări şi mai mult legătura trainică, de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor. Dezbătînd temeinic obiectivele stabilite în proiec­tele de Directive, făcînd propuneri pentru îmbunătă­ţirea lor, pentru fructificarea experienţei dobîndite, oamenii muncii din ţara noastră vor aduce o pre­ţioasă contribuţie la valorificarea a noi rezerve şi la stabilirea unor sarcini cît mai mobilizatoare pentru dezvoltarea economiei naţionale şi a întregii ţări. Organizaţiile de partid sînt chemate să popu­larizeze larg prevederile proiectelor de Directive, lă­murind temeinic conţinutul lor, să asigure dezbaterea lor vie şi creatoare. întreaga muncă de propa­gandă va trebui să fie orientată în această perioadă spre tratarea aprofundată a problemelor fundamen­tale cuprinse în aceste documente. Oamenii muncii din ţara noastră se pregătesc cu entuziasm să întîmpine cel de-al IV-lea Congres al partidului. In aceste zile, întrecerea socialistă cunoaş­te o amploare deosebită. Aproape toate întreprin­derile ţării şi-au sporit, în cinstea acestui important eveniment, angajamentele luate în întrecere, adu­nate cifră cu cifră, economiile prevăzute în an­gajamentele sporite reprezintă acum un volum aproape dublu faţă de cel stabilit iniţial. Fiecare zi aduce noi mărturii ale avîntului cu care oamenii muncii înfăptuiesc aceste angajamente de onoare. Realizările concrete din întreprinderi constituie o vie confirmare prin fapte a convingerii adînci a poporului nostru că politica partidului este ex­presia propriilor sale interese, o dovadă a încre­derii nestrămutate în partid, în conducerea sa în­cercată, însufleţite de măreţul program trasat de partid — primit cu un uriaş interes în întreaga ţară — clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea îşi vor consacra toate forţele, întreaga lor capacitate, în­făptuirii acestui luminos program al înfloririi şi prosperităţii patriei socialiste, al creşterii bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Rezultate însemnate în întrecerea socialistă Lucrătorii Fabricii de conduc­tori din Tg.-Mureş, sub condu­cerea comitetului de partid şi mobilizaţi de comitetul sindi­catului, desfăşurînd larg între­cerea socialistă şi-au realizat sarcinile de producţie planifica­te pe cele cinci luni trecute ale anului. Planul producţiei globale şi marfă a fost realizat în proporţie de 101,35 la sută, respectiv 100,36 la sută. Pro­ductivitatea muncii pe cap de salariat a fost realizată în pro­cent de 100,80 la sută. Numai pe primele patru luni ale anu­lui, întreprinderea a realizat un beneficiu peste plan în valoa­re de 601.000 lei. In perioada scursă de la înce­putul anului și pînă în prezent, lucrătorii fabricii de conductori au dat peste sarcinile de plan 136 km de conductori. STEAUA ROȘIE A 20-a promoţie a Institutului de medicină şi farmacie Sîmbătă, la Institutul de medicină şi farmacie — cel mai mare institut de învăţămînt superior din oraşul Tg.-Mureş — a avut loc festivitatea închiderii cursurilor pentru studenţii din ultimul an de studiu, care alcătuiesc cea de-a douăzecea promoţie a institutului. Festivitatea a prilejuit momente de dublă bucurie şi emoţie, dato­rită faptului că atît studenţii cît şi cadrele didactice sărbătoresc şi împlinirea a douăzeci de ani de cînd a luat fiinţă Institutul de me­dicină şi farmacie, timp în care această citadelă a ştiinţei din oraşul nostru a dat ţării 2.148 de absolvenţi, medici şi farmacişti. In sala festivă a institutului, într-un cadru sărbătoresc, tov. Iosif Spielmann, profesor la catedra de istoria medicinei, a ţinut cursul intitulat ,,Reflecţiuni pe marginea unui aforism hipocratic", audiat, de astă dată, nu numai de cei 97 de absolvenţi, viitori medici şi farmacişti, ci şi de părinţii acestora, de studenţii din anii mai mici, precum şi de cadrele didactice din institut. Cu acest prilej, tov. Alexandru Szekeres, secretar al comitetului regional de partid, a transmis un călduros salut tovărăşesc absol­venţilor facultăţilor de medicină şi farmacie, urîndu-le succese deo­sebite în nobila profesie pentru care s-au pregătit în anii studenţiei. Tov. Szekeres a vorbit apoi despre grija pe care partidul şi guvernul o poartă tineretului studios din ţara noastră, despre minunatele condiţii de învăţătură şi viaţă create studenţilor, despre răspunde­rile care se ridică în faţa absolvenţilor acum, la terminarea facultă­ţii, adresîndu-se îndemnul de a-şi consacra toată capacitatea şi pu­terea de muncă pentru ocrotirea sănătăţii parrţenilor muncii. Tov. conf. Pop D. Popa Ioan, prorectori institutului, rostind cuvîntul de închidere a anului universitar, a făcut şi un bilanţ suc­cint al realizărilor şi succeselor obţinute în cadrul Institutului de medicină şi farmacie în cei douăzeci de ani de activitate. In limba maghiară cuvîntarea de închidere a cursurilor a fost ţinută de tov. conf. Gabriel Rácz, decanul facultăţii de farmacie. Din partea orga­nizaţiei U.T.M., i-a felicitat pe absolvenţii promoţiei 1965, dr. Con­stantin Draşoveanu, secretarul U.T.M. pe institut. Au adresat apoi salutul lor absolvenţilor şi studenţii din anii mai mici, prin repre­zentantul lor, studenta Ana Csiszer, din anul V medicină generală. Despre gîndurile care îi însoţesc acum cînd păşesc în viaţă, despre răspunderile care-i aşteaptă, despre hotărîrea tuturor celor care ter­mină institutul de a deveni adevăraţi intelectuali ai societăţii noas­tre socialiste, au vorbit absolvenţii Dalma Kocsis, anul V farmacie şi Naftailă Coman, anul V­ medicină generală. ---------------------o®o---------------------­ SPORT a SPORT @ SPORT S-a încheiat campionatul regional de fotbal APEMÎN BORSEC—GLORIA TÎRGU-MUREŞ 5—0 Luptînd împotriva unei naturi dezlănţuite, care a transformat te­renul de joc într-o adevărată mlaş­tină, localnicii au trecut cu bine a­­cest ultim examen în faţa înflăcă­rărilor­ lor suporteri : 5—0 cu Glo­ria Tg.-Mureş şi alte trei ocazii clare ratate într-un joc frumos şi de mare luptă. ŞTIINŢA TÎRGU-MUREŞ — STRĂ­DUINŢA CRISTUR 1—1 Intîlnîrea dintre studenţii tîrgu­­mureşeni şi Străduinţa Cristur s-a terminat cu un echitabil rezultat de egalitate. La numai trei minute după re­luare oaspeţii comit un fault în careu asupra lui Cseres — lovitura de la 11 m este transformată de Balázsi. In min. 65 survine egala­­rea. Portarul studenţilor iese nein­spirat din poartă spre minge pe care Kálmán o trimite peste el în plasă. LEMNARUL TÎRGU-MUREŞ—CIO­CANUL TÎRGU-MUREŞ 1—1 Scorul este deschis în min. 20 de către Jozsi Dezső, care a ur­mărit mincea scăpată de portarul Rosonczi şi din apropiere a intro­­dus-o în clasă. Filarea s-a produs în min. 50, cînd Nagy Arnad în­scrie spectaculos la o centrare de pe stînga. MUREŞUL TOPLIŢA—OŢELUL TIR­­GU-MUREŞ 3—1 (0—1) Gazdele atacă din primul minut, dar spre surprinderea tuturor, în min. 16, la o fază confuză, arbi­trul acordă un 11 m perfect gra­tuit în favoarea oaspeţilor. La sco­rul de 1—0 jucătorii topliţeni îşi pierd calmul, nefructificînd nici una din ocaziile de gol pe care le-au avut. Repriza a ll-a a fost pur şi simplu dramatică. încurajaţi frenetic de spectatori, gazdele ata­că cu 8—9 oameni. Golul care plutea în aer este înscris abia în min. 64 de Korpos. In min. 66 Vajda înscrie cel de-al doilea gol pentru echipa sa. Ultimul gol (printr-o execuţie tehnică de o ra­ră frumuseţe) a fost înscris de Muszka prin plonjon cu capul în min. 73. Astfel, topliţenii au scăpat „la fotografie" de retrogradare. PROGRESUL REGHIN—VOINŢA TÎRNĂVENI 9­ 0 Cu tot terenul desfundat, lide­rul clasamentului şi-a surclasat li­teralmente adversarul înscriind în cele 90 de minute de joc nu mai puţin de 9 goluri de toată frumu­seţea. După scor, s-ar părea că oaspeţii n-au opus nici un fel de rezistenţă. Situaţia a fost însă alta, cooperatorii din Tîrnăveni luptînd din răsputeri pentru un rezultat cît mai onorabil. Aceasta nu le-a reu­şit, întrucît întregul unsprezece al Progresului, acţionînd în maniera obişnuită (în retur n-a pierdut de­cît o întîlnire), n-a lăsat nici o spe­ranţă oaspeţilor. Primul gol este înscris de extremul stînga Stan, care reia imparabil o centrare a lui Nagy. La numai cîteva minute Nagy (cel mai harnic de pe teren) mai înscrie două goluri. In min. 30 Jencsi ridică scorul la 4—0. De acum gazdele se instalează com­plet în jumătatea de teren a oas­peţilor şi în min. 51, 84, 86, 88 şi 89. Nagy (de 3 ori), Jencsi şi, în fi­nal, Serfözö înscriu pe rînd. Foarte bine a arbitrat Bartha N. din Tg.-Mureş. Cu aceasta, formaţia Progresul din Reghin cîştigă campionatul re­gional de fotbal 1964—1965. li urăm succes deplin în vederea promovării în categoria „C". Iată lotul celor 12 jucători care au e­­voluat duminică pe stadionul din Reghin : Greab — Kiss, Dénes, Vass, Moţ — Jencsi, Constantines­­cu — Pop, Buta (Serfözö), Nagy, Stan. ★ In campionatul regional, ultima etapă, s-au mai înregistrat urmă­toarele rezultate : Energia Fîntîne­le—Voinţa Tg.-Mureş 4—2; Con­fecţia Odorhei—Mureşul Luduş 11—0. CLASAMENTUL OTTO­ Progresul 26 20 2 4 62:14 42 Confecţia 26 18 4 4 74:17 40 Străduinţa 26 16 5 5 72:27 37 Ciocanul 26 14 6 6 49:29 34 Lemnarul 26 11 5 10 38:38 27 Apemin 26 11 4 11 36:42 26 Oţelul 26 9 5 12 31:74 23 Ştiinţa 26 7 8 11 23:35 22 V. T-veni 26 9 4 13 26:50 22 M. Luduş 26 9 3 14 43:57 21 M. Topliţa 26 6 8 12 32:58 20 Energia 26 8 2 16 48:65 18 V. Tg.-Mureș 26 6 6 14 31:42 18 Gloria 26 5 4 17 25:71 14 A.S. Armata — C.S.M. Sibiu 4-0 A. S. Armata a jucat duminică ultimul său meci din acest cam­pionat, categ. B, pe teren propriu. Intîlnirea s-a încheiat cu o victo­­rie şi astfel echipa tîrgumureşeană n-a pierdut nici un punct pe teren propriu. In schimb, în deplasare n-a obţinut nici un punct. După o repriză albă, în minutul 51, la o lovitură de colț exe­cutată de Țarălungă, Dombrowszky înscrie cu capul, imparabil , 1— 0. După 4 minute, o minge lungă trimisă de apărare este res­pinsă scurt de sibieni, dar Sardi, atent, o interceptează și înscrie : 2— 0 In minutul 20, Szatmári execută o lovitură de pedeapsă de la 35 m. Șutul puternic atinge mîinile portarului, dar ricoșează în pla­să : 3—0. In continuare, A. S. Armata scapă cîteva ocazii dar, cu 5 minute înainte de încheierea partidei mai înscrie odată : 4—0. %TR£P* industrială LOCALĂ J/n GNEORGMENt emcuid­ce. net | eejpmwitf* IA MASINI O/N RAMURA _ FORESTIERA Pentru corMea mnc/r'răspunde conducerea întreprinderiij cutA. In­că un prilej pentru valori­ficarea producţiei de lînă pe calea contractării. Intre 7 şi 28 iunie 1965 producţia de lînă se mai poate va­lorifica, prin încheierea de contracte, la echipele de preluarea lînei de cote şi contracte, precum şi la unităţile D.C.A. Valorificînd lina, prin încheierea de contracte, beneficiaţi de mari avantaje, prin scutirea de cote obligatorii, obţineţi un venit mai mare. Valorificînd lîna prin contractări, vă asiguraţi venituri sporite şi contribuiţi în acelaşi timp la mărirea producţiei de bunuri de larg consum. întreprinderea „METALOTEHNICA“ din Tîrgu-Mureş primeşte înscrieri la Şcoala profesională, pentru următoarele meserii: — strungar în oţel — frezor ■ — lăcătuş­.» ..........• -uj.-j.v. .lOilJhbiMl­er •• — sculer matriţer Actele necesare: — cerere de către întreprindere — certificat de absolvire a 8 clase — copie legalizată după extrasul de naştere — certificat medical (radioscopie pulmonară şi analiza sin­­gelui) — certificat de salariu al părinţilor — limite de vîrstă: 14—16 ani Relaţii suplimentare se pot primi la serviciul personal şi forma­rea cadrelor al întreprinderii, str. Gheorghe Doja nr. 155, tele­fon: 45-80, 45-81, 45-82. Grupul de şantiere nr. 1 Tîrgu-Mureş strada Gheorghe Doja nr. 36 r­e­v­a­ns^reaza s — ZIDARI — DULGHERI — MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru şantierele din Tg.-Mureş. Cazarea se asigură gratuit şi masa contra cost la cantină. Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul organizarea muncii, telefon 44-18. Uzina UI Satu Mare, LIVREAZĂ din stoc supranormativ pe bază de co­mandă fermă motoare Diesel de 50 CP tip „Timpuri noi". Informari suplimen­tare la Uzina U.tip Satu Mare tel. 14.24

Next