Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)
1965-06-08 / nr. 134
2 MĂREŢ PROGRAM AL ÎNFLORIRII PATRIEI ŞI BUNĂSTĂRII POPORULUI (Urmare din pag. 1) pe două treimi din cantitatea de maşini, instalaţii şi utilaje necesare economiei vor fi asigurate prin producţie internă. Un ritm înalt de creştere va continua să înregistreze în toată această perioadă industria chimică, a cărei producţie va fi în 1970 de 2,3 ori mai mare decît în 1965. In mod deosebit va spori — pe baza valorificării complexe a resurselor naturale ale ţării — producţia de îngrăşăminte chimice, antidăunători, materiale plastice şi cauciuc sintetic, fibre şi fire chimice, coloranţi, medicamente etc. Prevederile proiectului de Directive stabilesc obiective importante referitoare la dezvoltarea în noul cincinal a industriilor uşoară şi alimentară a căror producţie va creşte şi se va perfecţiona continuu. Industria uşoară îşi va spori cu 50—55 la sută producţia, în cadrul căreia se va pune un accent deosebit pe producţia de ţesături, tricotaje, confecţii şi încălţăminte , iar industria alimentară, al cărei volum global de producţie creşte cu 50 la sută, va dezvolta în special producţia de carne, lactate, peşte, conserve de legume şi fructe, zahăr, ulei — răspunzînd într-o măsură tot mai largă cerinţelor sporite ale populaţiei. Un loc important în proiectul de Directive îl ocupă prevederile referitoare la dezvoltarea agriculturii. Obiectivele stabilite pentru această importantă ramură a economiei naţionale urmăresc mobilizarea susţinută a rezervelor şi posibilităţilor existente prin accentuarea eforturilor în vederea îmbunătăţirii înzestrării ei tehnico-materiale, prin consolidarea şi extinderea rezultatelor pozitive obţinute în dezvoltarea gospodăriilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de producţie. Se vor executa importante lucrări de hidroamelioraţii, se va dezvolta producţia de îngrăşăminte, va creşte gradul de mecanizare a lucrărilor agricole prin dotarea cu o gamă mai variată de tractoare şi cu alte maşini de mare productivitate. Se va asigura folosirea seminţelor din cele mai productive soiuri, va spori simţitor numărul specialiştilor cu pregătire medie şi superioară din agricultură, precum şi al mecanizatorilor. Ca urmare, în perioada 1966—1970 producţia globală agricolă urmează să crească cu circa 20 la sută faţă de media anilor 1961—1965. In sectorul creşterii animalelor, proiectul de Directive prevede ca la sfîrşitul anului 1970 să se ajungă pe întreaga ţară la circa 5 milioane bovine, la peste 6,5 milioane porci şi circa 13 milioane oi. Sporirea numărului de animale şi intensificarea acţiunii de selecţie în vederea îmbunătăţirii raselor vor face posibilă obţinerea unor producţii anuale de circa 1.150 mii tone carne în greutate vie, peste 28 milioane hectolitri de lapte, peste 28 mii tone de lînă şi peste 3 miliarde ouă. Aşa cum reiese din prevederile proiectului de Directive partidul şi statul creează necontenit — prin lărgirea bazei tehnice, dezvoltarea producţiei de îngrăşăminte, irigaţii, prin măsurile de cointeresare luate — noi posibilităţi pentru creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale. Folosind din plin aceste posibilităţi, ţărănimea trebuie să-şi concentreze eforturile spre sporirea an de an a recoltelor obţinute, prin aplicarea pe scară largă a celor mai avansate metode de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, pentru mai buna gospodărire a mijloacelor de care dispune, sporirea fondului obştesc — aceasta fiind sursa sigură şi permanentă de ridicare a veniturilor, a bunăstării sale. Amploarea tot mai mare a activităţii economice a ţării face necesară dezvoltarea capacităţilor de transport şi telecomunicaţii. Se prevăd în acest scop modernizarea transportului feroviar, dotarea parcului auto cu noi mijloace, sporirea capacităţii flotei maritime şi fluviale, dezvoltarea transporturilor aeriene de călători. In perioada 1966—1970 se prevede alocarea din fondurile centralizate ale statului a unui volum de investiţii cu circa 50 la sută mai mare decît în toţi cei cinci ani anteriori. Investiţiile vor fi orientate spre dezvoltarea susţinută a industriei socialiste, întărirea bazei tehnice-materiale a agriculturii, ridicarea nivelului tehnic al transportului şi telecomuncaţiilor, dezvoltarea activităţilor social-culturale. Un accent deosebit se pune în proiectul de Directive asupra grijii maxime ce trebuie manifestată în toate sectoarele, de către toţi factorii de răspundere din economia noastră pentru asigurarea celei mai înalte eficacităţi economice a tuturor investiţiilor. O condiţie principală pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor noului cincinal este promovarea şi extinderea în ritm accelerat a tehnicii înaintate, în care scop sunt prevăzute măsuri concrete privind introducerea în producţie a noi materiale, extinderea mecanizării şi dezvoltării automatizării proceselor de producţie, folosirea largă a tehnologiei moderne. Se prevede totodată ridicarea nivelului cercetării ştiinţifice, dezvoltarea acestei activităţi în lumina nevoilor construcţiei socialiste. Ridicarea nivelului tehnic al producţiei şi calificării profesionale a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, îşi va afla concretizare în ritmul susţinut de creştere a productivităţii muncii, în îmbunătăţirea calităţii produselor — care constituie şi mai departe un obiectiv esenţial al întregii activităţi economice — în reducerea preţului de cost. Dezvoltarea complexă şi multilaterală a economiei naţionale, diversificarea ei continuă vor crea premise favorabile pentru lărgirea schimburilor comerciale şi a colaborării economice externe. R.P. Română va continua să dezvolte şi să adîncească relaţiile sale de colaborare economică cu ţările socialiste şi va extinde legăturile economice cu toate statele pe baza principiilor politicii externe a statului nostru. Prevederile proiectelor de Directive reflectă puternic preocuparea partidului şi statului de a asigura creşterea continuă a bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Pe temelia trainică a dezvoltării întregii economii va spori venitul naţional şi — o dată cu aceasta — posibilităţile statului de a asigura, printr-un complex de măsuri, ridicarea nivelului de trai al întregului popor. In 1970 salariul real urmează să crească cu 20—25 la sută faţă de nivelul din 1965, iar veniturile reale ale ţărănimii cu 20 la sută, vor spori de asemenea veniturile pensionarilor. Corespunzător măririi veniturilor va creşte cu 50—55 la sută volumul desfacerilor de mărfuri. Măsuri importante se prevăd pentru dezvoltarea învăţămîntului şi culturii, a ocrotirii sănătăţii, a culturii fizice şi sportului, îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de locuit — preocupare permanentă a partidului şi statului — îşi găseşte o puternică oglindire în proiectul de Directive. In următorii cinci ani se vor construi din fondurile statului circa 300.000 de apartamente, cu circa 25 la sută mai mult decît în perioada 1961— 1965. Se vor electrifica cel puţin 1.000 de sate anual, astfel ca electrificarea rurală să fie practic încheiată în 1972—1973. înfăptuirea obiectivelor planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1966—1970 şi ale planului de 10 ani de valorificare a surselor energetice şi electrificarea ţării, va însemna un nou şi însemnat pas înainte în creşterea potenţialului economic. Oamenii muncii sunt adînc convinşi că pe măsura dezvoltării economiei creşte continuu, an de an, nivelul lor de trai, eforturile lor pentru sporirea producţiei dînd roade tot mai bogate. In ansamblul lor, prevederile acestor Directive vor continua linia dezvoltării ascendente, în ritm susţinut a economiei naţionale ca un complex unitar, armonios şi echilibrat, înfăptuirea lor va determina consolidarea şi mai puternică şi perfecţionarea relaţiilor socialiste de producţie, întărirea continuă a unităţii şi coeziunii întregului popor va evidenţia încă o dată dragostea de patrie şi devotamentul faţă de cauza socialismului, care animă întregul nostru popor; ea va constitui o nouă confirmare a superiorităţii orînduirii socialiste, o contribuţie a ţării noastre la întărirea continuă a sistemului mondial socialist. Oamenii muncii văd în planurile iniţiate de partid propriile lor planuri, cauza vitală a întregului popor căreia fiecare cetăţean cu dragoste de ţară se cuvine să-i consacre toată iniţiativa şi puterea de muncă. Poporul nostru este adînc încredinţat că obiectivele înscrise în proiectele de Directive vor fi înfăptuite cu succes. Această convingere izvorăşte din experienţa atîtor ani de construcţie socialistă care au verificat practic justeţea politicii partidului, uriaşa ei forţă transformatoare, capacitatea partidului de a duce poporul din victorie în victorie. La plenara C. C. al P. M. R. din 31 mai — 2 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prim-secretar al Comitetului Central al partidului, arătînd că înfăptuirea obiectivelor viitorului plan cincinal constituie un adevărat program de dezvoltare multilaterală a întregii noastre societăţi, a subliniat necesitatea organizării unei largi şi temeinice dezbateri a proiectelor de Directive ale Congresului al IV-lea în întregul partid, de conducerile ministerelor şi altor instituţii centrale, cu participarea celor mai competenţi specialişti şi a oamenilor de ştiinţă, de organizaţiile sindicale, de tineret, de femei, de uniunile de creaţie şi alte organizaţii de masă şi obşteşti, de toţi oamenii muncii. O asemenea dezbatere — nouă şi puternică manifestare a adîncului democratism al orînduirii noastre — va stimula participarea activă şi plină de iniţiativă a întregului popor la rezolvarea problemelor fundamentale ale mersului nostru înainte, va întări şi mai mult legătura trainică, de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor. Dezbătînd temeinic obiectivele stabilite în proiectele de Directive, făcînd propuneri pentru îmbunătăţirea lor, pentru fructificarea experienţei dobîndite, oamenii muncii din ţara noastră vor aduce o preţioasă contribuţie la valorificarea a noi rezerve şi la stabilirea unor sarcini cît mai mobilizatoare pentru dezvoltarea economiei naţionale şi a întregii ţări. Organizaţiile de partid sînt chemate să popularizeze larg prevederile proiectelor de Directive, lămurind temeinic conţinutul lor, să asigure dezbaterea lor vie şi creatoare. întreaga muncă de propagandă va trebui să fie orientată în această perioadă spre tratarea aprofundată a problemelor fundamentale cuprinse în aceste documente. Oamenii muncii din ţara noastră se pregătesc cu entuziasm să întîmpine cel de-al IV-lea Congres al partidului. In aceste zile, întrecerea socialistă cunoaşte o amploare deosebită. Aproape toate întreprinderile ţării şi-au sporit, în cinstea acestui important eveniment, angajamentele luate în întrecere, adunate cifră cu cifră, economiile prevăzute în angajamentele sporite reprezintă acum un volum aproape dublu faţă de cel stabilit iniţial. Fiecare zi aduce noi mărturii ale avîntului cu care oamenii muncii înfăptuiesc aceste angajamente de onoare. Realizările concrete din întreprinderi constituie o vie confirmare prin fapte a convingerii adînci a poporului nostru că politica partidului este expresia propriilor sale interese, o dovadă a încrederii nestrămutate în partid, în conducerea sa încercată, însufleţite de măreţul program trasat de partid — primit cu un uriaş interes în întreaga ţară — clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea îşi vor consacra toate forţele, întreaga lor capacitate, înfăptuirii acestui luminos program al înfloririi şi prosperităţii patriei socialiste, al creşterii bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Rezultate însemnate în întrecerea socialistă Lucrătorii Fabricii de conductori din Tg.-Mureş, sub conducerea comitetului de partid şi mobilizaţi de comitetul sindicatului, desfăşurînd larg întrecerea socialistă şi-au realizat sarcinile de producţie planificate pe cele cinci luni trecute ale anului. Planul producţiei globale şi marfă a fost realizat în proporţie de 101,35 la sută, respectiv 100,36 la sută. Productivitatea muncii pe cap de salariat a fost realizată în procent de 100,80 la sută. Numai pe primele patru luni ale anului, întreprinderea a realizat un beneficiu peste plan în valoare de 601.000 lei. In perioada scursă de la începutul anului și pînă în prezent, lucrătorii fabricii de conductori au dat peste sarcinile de plan 136 km de conductori. STEAUA ROȘIE A 20-a promoţie a Institutului de medicină şi farmacie Sîmbătă, la Institutul de medicină şi farmacie — cel mai mare institut de învăţămînt superior din oraşul Tg.-Mureş — a avut loc festivitatea închiderii cursurilor pentru studenţii din ultimul an de studiu, care alcătuiesc cea de-a douăzecea promoţie a institutului. Festivitatea a prilejuit momente de dublă bucurie şi emoţie, datorită faptului că atît studenţii cît şi cadrele didactice sărbătoresc şi împlinirea a douăzeci de ani de cînd a luat fiinţă Institutul de medicină şi farmacie, timp în care această citadelă a ştiinţei din oraşul nostru a dat ţării 2.148 de absolvenţi, medici şi farmacişti. In sala festivă a institutului, într-un cadru sărbătoresc, tov. Iosif Spielmann, profesor la catedra de istoria medicinei, a ţinut cursul intitulat ,,Reflecţiuni pe marginea unui aforism hipocratic", audiat, de astă dată, nu numai de cei 97 de absolvenţi, viitori medici şi farmacişti, ci şi de părinţii acestora, de studenţii din anii mai mici, precum şi de cadrele didactice din institut. Cu acest prilej, tov. Alexandru Szekeres, secretar al comitetului regional de partid, a transmis un călduros salut tovărăşesc absolvenţilor facultăţilor de medicină şi farmacie, urîndu-le succese deosebite în nobila profesie pentru care s-au pregătit în anii studenţiei. Tov. Szekeres a vorbit apoi despre grija pe care partidul şi guvernul o poartă tineretului studios din ţara noastră, despre minunatele condiţii de învăţătură şi viaţă create studenţilor, despre răspunderile care se ridică în faţa absolvenţilor acum, la terminarea facultăţii, adresîndu-se îndemnul de a-şi consacra toată capacitatea şi puterea de muncă pentru ocrotirea sănătăţii parrţenilor muncii. Tov. conf. Pop D. Popa Ioan, prorectori institutului, rostind cuvîntul de închidere a anului universitar, a făcut şi un bilanţ succint al realizărilor şi succeselor obţinute în cadrul Institutului de medicină şi farmacie în cei douăzeci de ani de activitate. In limba maghiară cuvîntarea de închidere a cursurilor a fost ţinută de tov. conf. Gabriel Rácz, decanul facultăţii de farmacie. Din partea organizaţiei U.T.M., i-a felicitat pe absolvenţii promoţiei 1965, dr. Constantin Draşoveanu, secretarul U.T.M. pe institut. Au adresat apoi salutul lor absolvenţilor şi studenţii din anii mai mici, prin reprezentantul lor, studenta Ana Csiszer, din anul V medicină generală. Despre gîndurile care îi însoţesc acum cînd păşesc în viaţă, despre răspunderile care-i aşteaptă, despre hotărîrea tuturor celor care termină institutul de a deveni adevăraţi intelectuali ai societăţii noastre socialiste, au vorbit absolvenţii Dalma Kocsis, anul V farmacie şi Naftailă Coman, anul V medicină generală. ---------------------o®o--------------------- SPORT a SPORT @ SPORT S-a încheiat campionatul regional de fotbal APEMÎN BORSEC—GLORIA TÎRGU-MUREŞ 5—0 Luptînd împotriva unei naturi dezlănţuite, care a transformat terenul de joc într-o adevărată mlaştină, localnicii au trecut cu bine acest ultim examen în faţa înflăcărărilor lor suporteri : 5—0 cu Gloria Tg.-Mureş şi alte trei ocazii clare ratate într-un joc frumos şi de mare luptă. ŞTIINŢA TÎRGU-MUREŞ — STRĂDUINŢA CRISTUR 1—1 Intîlnîrea dintre studenţii tîrgumureşeni şi Străduinţa Cristur s-a terminat cu un echitabil rezultat de egalitate. La numai trei minute după reluare oaspeţii comit un fault în careu asupra lui Cseres — lovitura de la 11 m este transformată de Balázsi. In min. 65 survine egalarea. Portarul studenţilor iese neinspirat din poartă spre minge pe care Kálmán o trimite peste el în plasă. LEMNARUL TÎRGU-MUREŞ—CIOCANUL TÎRGU-MUREŞ 1—1 Scorul este deschis în min. 20 de către Jozsi Dezső, care a urmărit mincea scăpată de portarul Rosonczi şi din apropiere a introdus-o în clasă. Filarea s-a produs în min. 50, cînd Nagy Arnad înscrie spectaculos la o centrare de pe stînga. MUREŞUL TOPLIŢA—OŢELUL TIRGU-MUREŞ 3—1 (0—1) Gazdele atacă din primul minut, dar spre surprinderea tuturor, în min. 16, la o fază confuză, arbitrul acordă un 11 m perfect gratuit în favoarea oaspeţilor. La scorul de 1—0 jucătorii topliţeni îşi pierd calmul, nefructificînd nici una din ocaziile de gol pe care le-au avut. Repriza a ll-a a fost pur şi simplu dramatică. încurajaţi frenetic de spectatori, gazdele atacă cu 8—9 oameni. Golul care plutea în aer este înscris abia în min. 64 de Korpos. In min. 66 Vajda înscrie cel de-al doilea gol pentru echipa sa. Ultimul gol (printr-o execuţie tehnică de o rară frumuseţe) a fost înscris de Muszka prin plonjon cu capul în min. 73. Astfel, topliţenii au scăpat „la fotografie" de retrogradare. PROGRESUL REGHIN—VOINŢA TÎRNĂVENI 9 0 Cu tot terenul desfundat, liderul clasamentului şi-a surclasat literalmente adversarul înscriind în cele 90 de minute de joc nu mai puţin de 9 goluri de toată frumuseţea. După scor, s-ar părea că oaspeţii n-au opus nici un fel de rezistenţă. Situaţia a fost însă alta, cooperatorii din Tîrnăveni luptînd din răsputeri pentru un rezultat cît mai onorabil. Aceasta nu le-a reuşit, întrucît întregul unsprezece al Progresului, acţionînd în maniera obişnuită (în retur n-a pierdut decît o întîlnire), n-a lăsat nici o speranţă oaspeţilor. Primul gol este înscris de extremul stînga Stan, care reia imparabil o centrare a lui Nagy. La numai cîteva minute Nagy (cel mai harnic de pe teren) mai înscrie două goluri. In min. 30 Jencsi ridică scorul la 4—0. De acum gazdele se instalează complet în jumătatea de teren a oaspeţilor şi în min. 51, 84, 86, 88 şi 89. Nagy (de 3 ori), Jencsi şi, în final, Serfözö înscriu pe rînd. Foarte bine a arbitrat Bartha N. din Tg.-Mureş. Cu aceasta, formaţia Progresul din Reghin cîştigă campionatul regional de fotbal 1964—1965. li urăm succes deplin în vederea promovării în categoria „C". Iată lotul celor 12 jucători care au evoluat duminică pe stadionul din Reghin : Greab — Kiss, Dénes, Vass, Moţ — Jencsi, Constantinescu — Pop, Buta (Serfözö), Nagy, Stan. ★ In campionatul regional, ultima etapă, s-au mai înregistrat următoarele rezultate : Energia Fîntînele—Voinţa Tg.-Mureş 4—2; Confecţia Odorhei—Mureşul Luduş 11—0. CLASAMENTUL OTTO Progresul 26 20 2 4 62:14 42 Confecţia 26 18 4 4 74:17 40 Străduinţa 26 16 5 5 72:27 37 Ciocanul 26 14 6 6 49:29 34 Lemnarul 26 11 5 10 38:38 27 Apemin 26 11 4 11 36:42 26 Oţelul 26 9 5 12 31:74 23 Ştiinţa 26 7 8 11 23:35 22 V. T-veni 26 9 4 13 26:50 22 M. Luduş 26 9 3 14 43:57 21 M. Topliţa 26 6 8 12 32:58 20 Energia 26 8 2 16 48:65 18 V. Tg.-Mureș 26 6 6 14 31:42 18 Gloria 26 5 4 17 25:71 14 A.S. Armata — C.S.M. Sibiu 4-0 A. S. Armata a jucat duminică ultimul său meci din acest campionat, categ. B, pe teren propriu. Intîlnirea s-a încheiat cu o victorie şi astfel echipa tîrgumureşeană n-a pierdut nici un punct pe teren propriu. In schimb, în deplasare n-a obţinut nici un punct. După o repriză albă, în minutul 51, la o lovitură de colț executată de Țarălungă, Dombrowszky înscrie cu capul, imparabil , 1— 0. După 4 minute, o minge lungă trimisă de apărare este respinsă scurt de sibieni, dar Sardi, atent, o interceptează și înscrie : 2— 0 In minutul 20, Szatmári execută o lovitură de pedeapsă de la 35 m. Șutul puternic atinge mîinile portarului, dar ricoșează în plasă : 3—0. In continuare, A. S. Armata scapă cîteva ocazii dar, cu 5 minute înainte de încheierea partidei mai înscrie odată : 4—0. %TR£P* industrială LOCALĂ J/n GNEORGMENt emcuidce. net | eejpmwitf* IA MASINI O/N RAMURA _ FORESTIERA Pentru corMea mnc/r'răspunde conducerea întreprinderiij cutA. Incă un prilej pentru valorificarea producţiei de lînă pe calea contractării. Intre 7 şi 28 iunie 1965 producţia de lînă se mai poate valorifica, prin încheierea de contracte, la echipele de preluarea lînei de cote şi contracte, precum şi la unităţile D.C.A. Valorificînd lina, prin încheierea de contracte, beneficiaţi de mari avantaje, prin scutirea de cote obligatorii, obţineţi un venit mai mare. Valorificînd lîna prin contractări, vă asiguraţi venituri sporite şi contribuiţi în acelaşi timp la mărirea producţiei de bunuri de larg consum. întreprinderea „METALOTEHNICA“ din Tîrgu-Mureş primeşte înscrieri la Şcoala profesională, pentru următoarele meserii: — strungar în oţel — frezor ■ — lăcătuş.» ..........• -uj.-j.v. .lOilJhbiMler •• — sculer matriţer Actele necesare: — cerere de către întreprindere — certificat de absolvire a 8 clase — copie legalizată după extrasul de naştere — certificat medical (radioscopie pulmonară şi analiza singelui) — certificat de salariu al părinţilor — limite de vîrstă: 14—16 ani Relaţii suplimentare se pot primi la serviciul personal şi formarea cadrelor al întreprinderii, str. Gheorghe Doja nr. 155, telefon: 45-80, 45-81, 45-82. Grupul de şantiere nr. 1 Tîrgu-Mureş strada Gheorghe Doja nr. 36 revans^reaza s — ZIDARI — DULGHERI — MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru şantierele din Tg.-Mureş. Cazarea se asigură gratuit şi masa contra cost la cantină. Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul organizarea muncii, telefon 44-18. Uzina UI Satu Mare, LIVREAZĂ din stoc supranormativ pe bază de comandă fermă motoare Diesel de 50 CP tip „Timpuri noi". Informari suplimentare la Uzina U.tip Satu Mare tel. 14.24