Steaua Roşie, iulie 1965 (Anul 17, nr. 154-180)
1965-07-01 / nr. 154
2 Tradiţionalul tîrg al cireşelor Duminică, pe platoul de la Brîncoveneşti se va ţine tradiţionalul tirg al cireşelor la care vor participa mii şi mii de ţărani cooperatori ele pe văile Mureşului, Gurghiului, Luţului, de prin părţile Vătavei şi Monorului. Cu acest prilej va avea loc şi Festivalul trecerii în revistă al formaţiilor artistice de amatori organizat de Comitetul raional pentru cultură şi artă Reghin, în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului. %* 1 y t • i- y~ . ŞCOALA'»Hr.U O expoziţie ne-a atras atenţia zilele trecute. Exponatele nu erau tablouri pictate în ulei, sau statui, compoziţii ale cutărui sau cutărui artist plastic cu renume. Şi totuşi, realizarea lor a reclamat multă artă. Am văzut în sala aceea o maşină ingenioasă de tăiat şi fixat foi de şpan, am văzut complicate motoare electrice, polizoare, dispozitive şi ştanţe, modele de lemn, desene de execuţie şi scule, de ordinul sutelor. Admiri precizia, admiri priceperea creatorilor acestor exponate şi te întrebi cine sînt aceşti artişti, autorii lor? Sunt maiştri şi elevi ai unei şcoli, care şi anul acesta a dat întreprinderilor din Tg.-Mureş şi din alte regiuni ale ţării 233 de muncitori calificaţi: lăcătuşi, mecanici montori, turnători, electricieni, strungari, tinichigii, matriţeri-sculeri, mecanici auto, modelatori de lemn, carosieri, mecanici de utilaje, mecanici frigotehnici. O simplă înşirare a acestor meserii ne permite să ne creăm o imagine despre activitatea multilaterală ce se desfă şMA şoară la Şcoala profesională de ucenici „Metalotehnica" din Tg.Mureş, în atelierele şcolii, în întreprinderile în care fac practică elevii acestei pepiniere de muncitori calificaţi. De fapt, această şcoală are o veche tradiţie. La Tg.-Mureş, prima şcoală cu caracter practic, care pregătea cadre de muncitori, a luat fiinţă în anul 1892. Actualul edificiu central al şcolii, situat în str. Gheorghe Doja, a fost ridicat în 1897, cînd avea în total 6 săli de clasă, iar în anul 1902 a fost supraetajat. In ce priveşte însă dotarea şcolii şi a atelierelor din incinta curţii ei, pînă la Eliberare nu s-au produs schimbări esenţiale. In anii puterii populare ea a devenit una din Instituţiile de învăţămînt cele mai importante din oraş, bucurîndu-se, bineînţeles, de atenţia cuvenită din partea forurilor competente. In anul şcolar care s-a încheiat recent, cursurile acestei şcoli au fost frecventate de peste 900 de elevi. In cei 3, respectiv 4 ani de studiu (pentru matriţeri-sculeri), viitorii muncitori primesc o pregătire multilaterală, teoretică şi practică, din partea corpului didactic care cuprinde 16 profesori, 20 maiştri-instructori şi 22 de ingineri. Vizitînd şcoala, ţi se creează impresia că te afli într-o întreprindere industrială. In jurul curţii din dosul localului propriu-zis al şcolii, se înşiră corpuri de clădiri adăpostind atelierele şi construcţiile anexă. Aceste ateliere sunt uimitor de bine utilate. In atelierul electric am întîlnit, de pildă, o maşină electronică ultramodernă de echilibrat pentru corpuri rotative. In atelierul de strungărie, la dispoziţia fiecărui elev stă cîte un strung modern. Dar mai poţi vedea în aceste ateliere ca un nou tip de ferăstrău circular pentru debitarea metalelor, freza cu 200 de viteze şi cîte şi mai cîte. Numai în ultimul an şcolar, pentru reparaţii curente s-au cheltuit 190.000 de lei. S-a construit o baie modernă pentru elevi; sala de sporturi a fost dotată cu materiale şi echipament în valoare de 10.000 de lei; s-au procurat utilaje noi în valoare de 700.000 de lei; s-au confecţionat scule pentru elevi, s-a introdus iluminatul fluorescent, s-a înlocuit mobilierul etc. etc. La dispoziţia elevilor stau o bibliotecă cu 23.000 de volume, sală de lectură, săli de meditaţii. Bucurîndu-te de asemenea condiţii, încerci o plăcere deosebită să studiezi, să te perfecţionezi, să devii un muncitor cult, bine pregătit. In prezent elevii din anul I şi II fac practică la diferite întreprinderi, familiarizîndu-se cu problemele specifice ale producţiei. Pentru următorul an şcolar vor fi primiţi în anul I 385 de elevi. Se va înfiinţa şi o clasă pentru tehnicieni mecanici-constructori pentru industria uşoară. Planuri noi, perspective noi. Şi astfel, această şcoală cu vechi tradiţii, va pregăti noi şi noi generaţii de muncitori şi tehnicieni, stăpîni pe cuceririle tehnicii noi, viitori constructori ai României socialiste. ŞTEFAN IZSAK INVĂŢĂMÎNTUL VA DA ECONOMIEI NAŢIONALE CIRCA 550.000 CADRE, DIN CARE CIRCA 310.000 MUNCITORI CALIFICAŢI PRIN ŞCOLI... (Din proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naționale în perioada 1956—1970). LA ODIHNA ŞI TRATAMENT An de an, tot mai mulţi muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari de la I.I.S. „Mureşul" din Tg.Mureş îşi petrec concediul de odihnă sau îşi refac sănătatea în diferite staţiuni balneoclimaterice din cele mai pitoreşti locuri din ţară. In primul semestru din acest an, de pildă, 121 de salariaţi din fabrică şi-au petrecut concediul de odihnă in staţiuni balneoclimaterice. Din aceştia, 72 au fost la odihnă la Sinaia, Predeal, Borsec şi pe litoral, alţii în staţiunile Sovata, Olăneşti, Techirghiol, Tuşnad, Victoria şi altele. Comitetul sindicatului a procurat deja 40 de bilete pentru trimestrul III din acest an, pentru diferite staţiuni balneoclimaterice din ţară. PÉTER SZENTE corespondent voluntar Consfătuirea tinerilor din comerţ Zilele trecute, a avut loc consfătuirea tinerilor lucrători din unităţile comerciale ale oraşului Tg.Mureş, organizată de comitetul orăşenesc U.T.M în colaborare cu consiliul local al sindicatelor. Scopul consfătuirii a fost generalizarea experienţei pozitive obţinute în buna deservire a populaţiei. La dezbaterea acestei probleme au participat membri U.T.M., tineri fruntaşi în întrecerea socialistă, reprezentanţi ai organizaţiilor de partid şi sindicale, ai conducerilor administrative din întreprinderile comerciale, tovarăşi cu munci de răspundere în unităţile care aprovizionează aceste întreprinderi, precum şi membri ai organizaţiei U.T.M. a Grupului şcolar comercial din localitate. In cadrul discuţiilor purtate a reieşit hotărîrea tinerilor şi a tuturor lucrătorilor din comerţ de a depune toate eforturile pentru deservirea ireproşabilă a publicului consumator. ȘTEFAN SIMON activist al comitetului regional U.T.M. JLdl cutentato gjajfjil, ,}rpedrjjjejjil“ FERNAND COW-BOY Epoca eroicului pionierat in Far-West, aureolată de o glorie unică, face parte din istoria frămîntată a Statelor Unite şi ea a dat literaturii şi artei subiecte pentru nu puţine capodopere. In acestea, o aspră, robustă, bărbătească poezie, curajul, îndemînarea, cinstea şi ■— nu in ultimul rînd — gingăşia sufletească a mînuitorilor pistolului şi lasoului — moderni trubaduri şi cavaleri „fără teamă şi prihană" —, se împleteşte cu un romantism de bună factură şi reale calităţi educative. Dar, aplaudînd lucrările de reală valoare (cinematografia ne-a dat, printre altele, „Ultimul tren din Can-Hill“ pe care l-am văzut nu de mult), să nu uităm că infinit mai multe sînt realizările pur comerciale, lipsite de orice valoare artistică, care — pastișînd adevăratele valori — au anulat fondul social grav (și absolut real) al conflictelor specifice locului și timpului, amplificînd în schimb, pînă la absurd, pînă la ireal laturile exterioare, spectaculoase, nesemnificative. Filmele de cow-boy „serioase" au fost și rămîn o specialitate a studiourilor americane. Europenii, care zîmbesc maliţios la exagerările puerile ale majorităţii acestor pelicule, au început să realizeze parodii ale genului. Nu vom uita niciodată excepţionalul film de păpuşi al lui Trnka „Cîntecul preriei", am văzut recent spiritualul „Joe Limonadă" şi avem prilejul să vizionăm săptămîna aceasta „Fernand cow-boy". In filmul regizorului francez Cuy Lefranc întîlnim tot ceea ce e caracteristic westernului fabricat după reţetă: atacul unei diligenţe, cavalcade de zi şi de noapte, goană după aur, ingenue răpite, femei diabolice, încăierări abil regizate între bătăuşi experimentaţi, şoapte de iubire, bandiţi fără scrupule, un şerif (aici bîlbîit) care păzeşte (aşa cum poate) legea şi, bineînţeles, multe, foarte multe împuşcături. Numai eroul frumos, neprihănit şi viteaz, care pedepseşte pe cei răi şi face să triumfe bunătatea, cinstea, adevărul şi dreptatea — lipseşte. El este înlocuit cu un tînăr francez, naiv şi caraghios (dar, evident, bine intenţionat), a cărui prezenţă în mijlocul unor peripeţii ce se vor grave, stîrneşte hazul spectatorilor. Filmul se vrea parodie, şi totuşi nu e decit în mică măsură. ,,/pe Limonadă" ne-a demonstrat — cu numai cîteva săptămîni în urmă — cum pot fi exagerate, inteligent şi spiritual, făcîndu-le de rîs (deşi în aparenţă totul se petrecea grav şi serios), trăsăturile specifice ale filmelor western. (E vorba, desigur, de trăsăturile exterioare, senzaționale ale acestor filme). In „Fernand" hazul e stîrnit însă nu prin adoptarea unei asemenea optici speciale — ironice — asupra întîmplărilor, ci exclusiv prin prezența eroului titular, a cărui candoare contrastează flagrant cu mediul, Joe era „asul" cow-boylor, realiza performanţe uluitoare şi amuzamentul era, astfel, de o calitate superioară. Fernand e de o neîndemînare puerilă şi comedia devine cam ieftină. Fernand Raynaud, interpretul rolului titular, demonstrează mari calităţi de comediant, pe linia celor mai celebri clasici ai genului, iar Noël Roquevert creează din nou, dintr-un rol aproape episodic (şeriful) un personaj de neuitat. Mai puţin parodie de western, cît comedie bufă pe temă western, „Fernand cow-boy" rămîne — dacă nu sîntem prea pretenţioşi — o destul de agreabilă distracţie de vară ZENO FODOR STEAUA ROȘIE Sovata în aceste zile. JOI, 1 IULIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Asta-i tot ce s-a întîmplat (la orele 9, 11, 14,45, 17, 19,15 şi 21,30). Progresul: filmul Fernand cowboy. Steagul roşu: filmul Nevasta nr. 13. Tineretului: filmul Zborul întrerupt. Muncitoresc: filmul Hatari. Flacăra: filmul Bărbaţii. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Cronica unei crime. Cheorghieni — Mioriţa: filmul Cine-i criminalul? Luduş — Flacăra: filmul Cîntînd în ploaie. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Mofturi 1900. Odorhei — Muncitoresc: filmul Titanic-vals. Reghin — Patria: filmul încurcătură blestemată. Victoria: filmul Fata în doliu. Tîrnăveni — Melodia: filmul Spărgătorul. Toplița — Muncitoresc: filmul Mofturi 1900. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la orele 20, piesa ,Tramvaiul numit " dorinţă" de Tennessee Williams (abonament A). JOI, 1 IULIE 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,20 — Pentru tineretul şcolar; 20,00 — Debuturi; 21,00 — Orizont ’70; 21,30 — Cîntece şi jocui populare româneşti. In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. SESIZĂRI şi răpiri VIZIONARE SLABĂ La cinematograful „Flacăra" din Luduş, nu se poate viziona un film în bune condiţii, ne sesizează Maria Denes din Luduş. Sonorul este foarte slab, filmul se întrerupe în timpul proiecţiei, se aud bîrîituri. Conducerea întreprinderii cinematografice regionale a confirmat justeţea sesizării. Un revizor tehnic a remediat defecţiunile constatate la aparatul de proiecţie şi a făcut un instructaj temeinic cu operatorii. Pentru viitor, aparatajul cinematografului „Flacăra" va fi mai des verificat. Concomitent cu aceasta se va urmări ridicarea nivelului profesional al operatorilor. FĂRĂ REPARAŢII Lucrez ca tractorist rutier la secţia drumuri şi poduri din Tg.-Mureş, ne scrie Iuliu Demeni. Cu cîtva timp în urmă am primit un tractor nou. De atunci şi pînă în prezent am lucrat cu el 13.700 ore fără nici o reparaţie. In baza regulamentului de premiere al conducătorilor auto aprobat de M.T.T.C., trebuia să fiu premiat, lucru ce nu s-a întîmplat pînă acum. Premierea tractoriştilor rutieri, ne răspunde Direcţia regională drumuri şi poduri Braşov, se face în conformitate cu regulamentul C.S.M.S. şi C.C.S., în baza căruia tov. I. Demeni îşi va primi drepturile cuvenite. NE OCOLEŞTE CARAVANA CINEMATOGRAFICĂ La Oarba de Mureş, raionul Luduş, din luna aprilie a. c. şi pînă în prezent, nu a rulat nici un film — ne sesizează Romulus Roiban. De ce ne ocoleşte caravana cinematografică? Comitetul raional pentru cultură şi artă Luduş, care a cercetat sesizarea, ne răspunde că această lipsă se datoreşte tov. Ioan Moldovan, responsabilul caravanei cinematografice, care nu respectă itinerariul stabilit. Şeful secţiei raionale de cineficare a primit sarcina de a urmări mai îndeaproape activitatea caravanei. In viitor caravana se va deplasa la Oarba de Mureș, conform planului stabilit. VINERI, 2 IULIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,15 — Jurnalul satelor: Recomandări privind păstrarea recoltei; 8,35 — Melodii populare; 9,00 — Muzică uşoară; 10,03 — Teatru la microfon: „Moartea unui artist" de Horia Lovinescu; 12,30 — Melodii populare; 1410 — Muzică uşoară; 15,00 — Solişti şi formaţii artistice de amatori; 15,30 — Muzică uşoară; 17,00 — Călătorie muzicală; 18,15 — Cîntece din folclorul nou; 18,35 — Muzică uşoară; 19,00 — Caleidoscop muzical; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii vechi, totdeauna noi; 21,45 — Muzică uşoară de N. Kirculescu; 22,35 — Melodii... melodii. Programul II: 9,03 — Vechi melodii populare; 10,37 — Muzică uşoară; 12,00 — Popas pe plaiuri bănăţene; 13,40 — Concert de prînz; 14,35 — Valsuri; 15,10 — Arii din opere româneşti; 15,30 — Din ţările socialiste; 16,20 — Sport; 18,00 — Muzică uşoară; 18,45 — Melodii populare; 19,30 — Şcoala şi viaţa; 1950, 21,20 şi 22,00 — Muzică de dans. TC.MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română. Cîntă la fluier Petru Prodan — Anii şesenatului, ani de măreţe realizări — Muzică uşoară. 5,30—6,00 în limba maghiară. Cîntece populare — Din viaţa nouă a satelor noastre — Muzică de estradă. 14,30—15,00 în limba maghiară: Din carnetul reporterului — Valsuri — Filmele săptămînii viitoare. 17,00—17,30 în limba română: Ştiri — Fragmente din operete — Colocviu despre orizonturi noi. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri •— Muzică populară — Reghin 1965 — Muzică simfonică. Şcoala profesională de construcţii din Tg.-Mureş, str. Victor Babeş nr. 11, telefon 43-19 înscrie pentru anul şcolar 1965/1966, pînă la data de 2 iulie a. c., absolvenţi ai şcolilor de 8 ani din întreaga regiune, în vîrstă de 15—18 ani, pentru meseriile de: —■ zidari; — mozaicari; — zugravi-vopsitori; — lăcătuşi construcţii; — instalatori tehnico-sanitari; — electricieni. întreţinerea şi şcolarizarea sunt gratuite. Concursul de admitere se ţine între 3—12 iulie 1965. INDUSTRIALÂ 10CALĂ din GHIORCHIENI Wiermoutd (Puce 1 LA MASINI O/N RAMURA _ IN FORESTIERA J1 Întreprinderea regionala ILEFOR cu sediul în Tg.-Mures, Piața Bolyai nr. 13 la, telefon nr. 4081, ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — 4 ingineri în ramura lemn — 1 chimist, precum și — maiştri tîmplari cu 10 ani de practica în producție. Angajările se fac în baza condițiilor prevăzute de H.C.M. nr. 1.053/1960 și 1.061/1959. Concursul are loc în ziua de 1 august 1965, la sediul întreprinderii. Informații mai ample se dau la serviciul personal. ÎMPODOBIŢI LOCUINŢELE DV. CLI obiecte (ie CLl^tiZCUlCLI — vaze de flori — ulcioare etc., din ceramică neagră — produse de I.R.I.L. Odorhei. Le găsiţi în unităţile specializate ale comerţului socialist. In toate magazinele de specialitate găsiţi confecţii bărbăteşti de bună calitate executate la fabrica TEXTILA-CIUC întreprinderea de morărit „MUREŞUL" Tg.-Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 94 Ä n u ara £ ä ^ La 28 august 1965, orele 8, se va ţine la sediul întreprinderii, un concurs pentru ocuparea a trei posturi de maiştri morali la moara „Făclia" din Tg.-Mureş, în conformitate cu H.C.M. nr. 873/1960. Solicitanţii se vor înscrie la concurs pînă la 25 august 1965. Lista cuprinzînd actele necesare şi condiţiile, este afişată la sediul întreprinderii.