Steaua Roşie, iulie 1965 (Anul 17, nr. 154-180)

1965-07-01 / nr. 154

2 Tradiţionalul tîrg al cireşelor Duminică, pe platoul de la Brîn­­coveneşti se va ţine tradiţionalul tirg al cireşelor la care vor partici­pa mii şi mii de ţărani cooperatori ele pe văile Mureşului, Gurghiului, Luţului, de prin părţile Vătavei şi Monorului. Cu acest prilej va avea loc şi Festivalul trecerii în revistă al for­maţiilor artistice de amatori orga­nizat de Comitetul raional pentru cultură şi artă Reghin, în cinstea celui de-al IV-lea Congres al parti­dului. %* 1 y t • i- y~ . ŞCOALA­'»Hr.U O expoziţie ne-a atras atenţia zilele trecute. Exponatele nu erau tablouri pictate în ulei, sau statui, compoziţii ale cutărui sau cutărui artist plastic cu renume. Şi totuşi, realizarea lor a reclamat multă ar­tă. Am văzut în sala aceea o ma­şină ingenioasă de tăiat şi fixat foi de şpan, am văzut complicate motoare electrice, polizoare, dispo­zitive şi ştanţe, modele de lemn, desene de execuţie şi scule, de ordinul sutelor. Admiri precizia, admiri priceperea creatorilor aces­tor exponate şi te întrebi cine sînt aceşti artişti, autorii lor? Sunt maiştri şi elevi ai unei şcoli, care şi anul acesta a dat întreprin­derilor din Tg.-Mureş şi din alte regiuni ale ţării 233 de muncitori calificaţi: lăcătuşi, mecanici mon­­tori, turnători, electricieni, strun­gari, tinichigii, matriţeri-sculeri, me­­canici­ auto, modelatori de lemn, carosieri, mecanici de utilaje, me­canici frigotehnici. O simplă înşi­­rare a acestor meserii ne permite să ne creăm o imagine despre ac­tivitatea multilaterală ce se desfă­­ şM­A­ şoară la Şcoala profesională de ucenici „Metalotehnica" din Tg.­­Mureş, în atelierele şcolii, în între­prinderile în care fac practică ele­vii acestei pepiniere de muncitori calificaţi. De fapt, această şcoală are o veche tradiţie. La Tg.-Mureş, prima şcoală cu caracter practic, care pre­gătea cadre de muncitori, a luat fiinţă în anul 1892. Actualul edifi­ciu central al şcolii, situat în str. Gheorghe Doja, a fost ridicat în 1897, cînd avea în total 6 săli de clasă, iar în anul 1902 a fost su­praetajat. In ce priveşte însă dota­rea şcolii şi a atelierelor din in­cinta curţii ei, pînă la Eliberare nu s-au produs schimbări esenţiale. In anii puterii populare ea a de­venit una din Instituţiile de învă­­ţămînt cele mai importante din oraş, bucurîndu-se, bineînţeles, de atenţia cuvenită din partea foruri­lor competente. In anul şcolar care s-a încheiat recent, cursurile acestei şcoli au fost frecventate de peste 900 de elevi. In cei 3, respectiv 4 ani de studiu (pentru matriţeri-sculeri), viitorii muncitori primesc o pre­gătire multilaterală, teoretică şi practică, din partea corpului didac­tic care cuprinde 16 profesori, 20 maiştri-instructori şi 22 de ingineri. Vizitînd şcoala, ţi se creează im­presia că te afli într-o întreprin­dere industrială. In jurul curţii din dosul localului propriu-zis al şcolii, se înşiră corpuri de clădiri adă­postind atelierele şi construcţiile anexă. Aceste ateliere sunt uimitor de bine utilate. In atelierul electric am întîlnit, de pildă, o maşină elec­tronică ultramodernă de echilibrat pentru corpuri rotative. In atelierul de strungărie, la dispoziţia fiecărui elev stă cîte un strung modern. Dar mai poţi vedea în aceste ate­­liere ca un nou tip de ferăstrău circular pentru debitarea metale­lor, freza cu 200 de viteze şi cîte şi mai cîte. Numai în ultimul an şcolar, pen­tru reparaţii curente s-au cheltuit 190.000 de lei. S-a construit o baie modernă pentru elevi; sala de sporturi a fost dotată cu mate­riale şi echipament în valoare de 10.000 de lei; s-au procurat utila­je noi în valoare de 700.000 de lei; s-au confecţionat scule pentru elevi, s-a introdus iluminatul fluo­rescent, s-a înlocuit mobilierul etc. etc. La dispoziţia elevilor stau o bibliotecă cu 23.000 de volume, sală de lectură, săli de meditaţii. Bucurîndu-te de asemenea condi­ţii, încerci o plăcere deosebită să studiezi, să te perfecţionezi, să devii un muncitor cult, bine pre­gătit. In prezent elevii din anul I şi II fac practică la diferite întreprin­deri, familiarizîndu-se cu proble­mele specifice ale producţiei. Pentru următorul an şcolar vor fi primiţi în anul I 385 de elevi. Se va înfiinţa şi o clasă pentru tehni­cieni mecanici-constructori pentru industria uşoară. Planuri noi, perspective noi. Şi astfel, această şcoală cu vechi tra­diţii, va pregăti noi şi noi gene­raţii de muncitori şi tehnicieni, stă­­pîni pe cuceririle tehnicii noi, vii­tori constructori ai României so­cialiste. ŞTEFAN IZSAK INVĂŢĂMÎNTUL VA DA ECONOMIEI NAŢIONALE CIRCA 550.000 CADRE, DIN CARE CIRCA 310.000 MUNCITORI CALIFI­CAŢI PRIN ŞCOLI... (Din proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei națio­nale în perioada 1956—1970). LA ODIHNA ŞI TRATAMENT An de an, tot mai mulţi munci­tori, ingineri, tehnicieni şi funcţio­nari de la I.I.S. „Mureşul" din Tg.­­Mureş îşi petrec concediul de odih­nă sau îşi refac sănătatea în dife­rite staţiuni balneoclimaterice din cele mai pitoreşti locuri din ţară. In primul semestru din acest an, de pildă, 121 de salariaţi din fabri­că şi-au petrecut concediul de odihnă in staţiuni balneoclimate­rice. Din aceştia, 72 au fost la odihnă la Sinaia, Predeal, Borsec şi pe litoral, alţii în staţiunile Sovata, Olăneşti, Techirghiol, Tuşnad, Vic­toria şi altele. Comitetul sindicatu­lui a procurat deja 40 de bilete pentru trimestrul III din acest an, pentru diferite staţiuni balneocli­materice din ţară. PÉTER SZENTE corespondent voluntar Consfătuirea tinerilor din comerţ Zilele trecute, a avut loc consfă­tuirea tinerilor lucrători din unită­ţile comerciale ale oraşului Tg.­­Mureş, organizată de comitetul o­­răşenesc U.T.M în colaborare cu consiliul local al sindicatelor. Sco­pul consfătuirii a fost generalizarea experienţei pozitive obţinute în buna deservire a populaţiei. La dezbaterea acestei probleme au participat membri U.T.M., ti­neri fruntaşi în întrecerea socialis­tă, reprezentanţi ai organizaţiilor de partid şi sindicale, ai conduceri­lor administrative din întreprinde­rile comerciale, tovarăşi cu munci de răspundere în unităţile care a­­provizionează aceste întreprinderi, precum şi membri ai organizaţiei U.T.M. a Grupului şcolar comer­cial din localitate. In cadrul discuţiilor purtate a re­ieşit hotărîrea tinerilor şi a tuturor lucrătorilor din comerţ de a de­pune toate eforturile pentru deser­virea ireproşabilă a publicului con­sumator. ȘTEFAN SIMON activist al comitetului regional U.T.M. JLdl cutentato gj­ajfjil, ,}rpedrjjjejjil“ FERNAND COW-BOY Epoca eroicului pionie­rat in Far-West, aureolată de o glorie unică, face parte din istoria frămîn­­tată a Statelor Unite şi ea a dat literaturii şi artei subiecte pentru nu puţine capodopere. In aceste­a, o aspră, robustă, bărbăteas­că poezie, curajul, înde­­mînarea, cinstea şi ■— nu in ultimul rînd — gingă­şia sufletească a mînuito­­rilor pistolului şi lasoului — moderni trubaduri şi cavaleri „fără teamă şi pri­hană" —, se împleteşte cu un romantism de bună factură şi reale calităţi educative. Dar, aplaudînd lucrările de reală valoare (cinematografia ne-a dat, printre altele, „Ultimul tren din Can-Hill“ pe ca­re l-am văzut nu de mult), să nu uităm că in­finit mai multe sînt reali­zările pur comerciale, lip­site de orice valoare artis­tică, care — pastișînd a­­devăratele valori — au anulat fondul social grav (și absolut real) al conflic­telor specifice locului și timpului, amplificînd în schimb, pînă la absurd, pînă la ireal laturile exte­rioare, spectaculoase, ne­semnificative. Filmele de cow-boy „se­rioase" au fost și rămîn o specialitate a studiourilor americane. Europenii, care zîmbesc maliţios la exage­rările puerile ale majori­tăţii acestor pelicule, au început să realizeze paro­dii ale genului. Nu vom uita niciodată excepţiona­lul film de păpuşi al lui Trnka „Cîntecul preriei", am văzut recent spiritua­lul „Joe Limonadă" şi a­­vem prilejul să vizionăm săptămîna aceasta „Fer­nand cow-boy". In filmul regizorului francez Cuy Lefranc întîlnim tot ceea ce e caracteristic wester­nului fabricat după reţetă: atacul unei diligenţe, ca­valcade de zi şi de noap­te, goană după aur, inge­nue răpite, femei diabo­lice, încăierări abil regiza­te între bătăuşi experi­mentaţi, şoapte de iubire, bandiţi fără scrupule, un şerif (aici bîlbîit) care pă­zeşte (aşa cum poate) le­gea şi, bineînţeles, multe, foarte multe împuşcături. Numai eroul frumos, ne­prihănit şi viteaz, care pe­depseşte pe cei răi şi face să triumfe bunătatea, cin­stea, adevărul şi dreptatea — lipseşte. El este înlo­cuit cu un tînăr francez, naiv şi caraghios (dar, evident, bine intenţionat), a cărui prezenţă în mijlo­cul unor peripeţii ce se vor grave, stîrneşte hazul spectatorilor. Filmul se vrea parodie, şi totuşi nu e decit în mică măsură. ,,/pe Limonadă" ne-a de­monstrat — cu numai cî­­teva săptămîni în urmă — cum pot fi exagerate, in­teligent şi spiritual, făcîn­­du-le de rîs (deşi în apa­renţă totul se petrecea grav şi serios), trăsăturile specifice ale filmelor wes­tern. (E vorba, desigur, de trăsăturile exterioare, sen­zaționale ale acestor fil­me). In „Fernand" hazul e stîrnit însă nu prin a­­doptarea unei asemenea optici speciale — ironice — asupra întîmplărilor, ci exclusiv prin­­ prezența eroului titular, a cărui can­doare contrastează fla­grant cu mediul, Joe era „asul" cow-boylor, realiza performanţe uluitoare şi amuzamentul era, astfel, de o calitate superioară. Fernand e de o neîndemî­­nare puerilă şi comedia devine cam ieftină. Fernand Raynaud, inter­pretul rolului titular, de­monstrează mari calităţi de comediant, pe linia ce­lor mai celebri clasici ai genului, iar Noël Roque­­vert creează din nou, din­­tr-un rol aproape episodic (şeriful) un personaj de neuitat. Mai puţin parodie de western, cît comedie bu­fă pe temă western, „Fer­nand cow-boy" rămîne — dacă nu sîntem prea pre­tenţioşi — o destul de a­­greabilă distracţie de vară ZENO FODOR STEAUA ROȘIE Sovata în aceste zile. JOI, 1 IULIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Asta-i tot ce s-a întîmplat (la orele 9, 11, 14,45, 17, 19,15 şi 21,30). Progre­sul: filmul Fernand cow­boy. Stea­gul roşu: filmul Nevasta nr. 13. Ti­neretului: filmul Zborul întrerupt. Muncitoresc: filmul Hatari. Flacăra: filmul Bărbaţii. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Cronica unei crime. Cheorghieni — Mioriţa: fil­mul Cine-i criminalul? Luduş — Flacăra: filmul Cîntînd în ploaie. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Mofturi 1900. Odorhei — Munci­toresc: filmul Titanic-vals. Reghin — Patria: filmul încurcătură bles­temată. Victoria: filmul Fata în do­liu. Tîrnăveni — Melodia: filmul Spărgătorul. Toplița — Muncito­resc: filmul Mofturi 1900. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la­­ orele 20, piesa ,Tramvaiul numit " dorinţă" de Tennessee Williams­­ (abonament A). JOI, 1 IULIE 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,20 — Pentru tineretul şcolar; 20,00 — Debuturi; 21,00 — Ori­zont ’70; 21,30 — Cîntece şi jocui populare româneşti. In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorolo­gic. SESIZĂRI şi răpiri VIZIONARE SLABĂ La cinematograful „Flacăra" din Luduş, nu se poate viziona un film în bune condiţii, ne sesizează Maria Denes din Lu­duş. Sonorul este foarte slab, filmul se întrerupe în timpul proiecţiei, se aud bîrîituri. Conducerea întreprinderii ci­nematografice regionale a con­firmat justeţea sesizării. Un re­vizor tehnic a remediat defec­ţiunile constatate la aparatul de proiecţie şi a făcut un instructaj temeinic cu operatorii. Pentru viitor, aparatajul cinematografu­lui „Flacăra" va fi mai des ve­rificat. Concomitent cu aceasta se va urmări ridicarea nivelului profesional al operatorilor. FĂRĂ REPARAŢII Lucrez ca tractorist rutier la secţia drumuri şi poduri din Tg.-Mureş, ne scrie Iuliu De­­meni. Cu cîtva timp în urmă am primit un tractor nou. De atunci şi pînă în prezent am lucrat cu el 13.700 ore fără nici o reparaţie. In baza regu­lamentului de premiere al con­ducătorilor auto aprobat de M.T.T.C., trebuia să fiu premiat, lucru ce nu s-a întîmplat pînă acum. Premierea tractoriştilor rutieri, ne răspunde Direcţia regională drumuri şi poduri Braşov, se face în conformitate cu regula­mentul C.S.M.S. şi C.C.S., în baza căruia tov. I. Demeni îşi va primi drepturile cuvenite. NE OCOLEŞTE CARAVANA CINEMATOGRAFICĂ La Oarba de Mureş, raionul Luduş, din luna aprilie a. c. şi pînă în prezent, nu a rulat nici un film — ne sesizează Romu­lus Roiban. De ce ne ocoleşte caravana cinematografică? Comitetul raional pentru cul­tură şi artă Luduş, care a cerce­tat sesizarea, ne răspunde că această lipsă se datoreşte tov. Ioan Moldovan, responsabilul caravanei cinematografice, care nu respectă itinerariul stabilit. Şeful secţiei raionale de cinefi­­care a primit sarcina de a ur­mări mai îndeaproape activita­tea caravanei. In viitor caravana se va deplasa la Oarba de Mu­reș, conform planului stabilit. VINERI, 2 IULIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,15 — Jurnalul satelor: Reco­mandări privind păstrarea recoltei; 8,35 — Melodii populare; 9,00 — Muzică uşoară; 10,03 — Teatru la microfon: „Moartea unui artist" de Horia Lovinescu; 12,30 — Me­lodii populare; 1410 — Muzică uşoară; 15,00 — Solişti şi formaţii artistice de amatori; 15,­30 — Mu­zică uşoară; 17,00 — Călătorie mu­zicală; 18,15 — Cîntece din folclo­rul nou; 18,35 — Muzică uşoară; 19,00 — Caleidoscop muzical; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii vechi, totdeauna noi; 21,45 — Muzică uşoară de N. Kirculescu; 22,35 — Melodii... melodii. Programul II: 9,03 — Vechi me­lodii populare; 10,37 — Muzică uşoară; 12,00 — Popas pe plaiuri bănăţene; 13,40 — Concert de prînz; 14,35 — Valsuri; 15,10 — Arii din opere româneşti; 15,30 — Din ţările socialiste; 16,20 — Sport; 18,00 — Muzică uşoară; 18,45 — Melodii populare; 19,30 — Şcoala şi viaţa; 19­50, 21,20 şi 22,00 — Muzică de dans. TC.­MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română. Cîntă la fluier Petru Pro­­dan — Anii şesenatului, ani de mă­reţe realizări — Muzică uşoară. 5,30—6,00 în limba maghiară. Cîn­tece populare — Din viaţa nouă a satelor noastre — Muzică de estra­dă. 14,30—15,00 în limba maghia­ră: Din carnetul reporterului — Valsuri — Filmele săptămînii vii­toare. 17,00—17,30 în limba ro­mână: Ştiri — Fragmente din o­­perete — Colocviu despre orizon­turi noi. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri •— Muzică popu­lară — Reghin 1965 — Muzică simfonică. Şcoala profesională de construcţii din Tg.-Mureş, str. Victor Babeş nr. 11, telefon 43-19 înscrie pentru anul şcolar 1965/1966, pînă la data de 2 iulie a. c., absolvenţi ai şcolilor de 8 ani din întreaga regiune, în vîrstă de 15—18 ani, pentru meseriile de: —■ zidari; — mozaicari; — zugravi-vopsitori; — lăcătuşi construcţii; — instalatori tehnico-sanitari; — electricieni. întreţinerea şi şcolarizarea sunt gratuite. Concursul de admitere se ţine între 3—12 iulie 1965. INDUSTRIALÂ 10CALĂ din GHIORCHIENI Wi­ermoutd (Pu­ce 1 LA MASINI O/N RAMURA _ IN FORESTIERA J1 Întreprinderea regionala ILEFOR cu sediul în Tg.-Mures, Piața Bolyai nr. 13 la, telefon nr. 40­81, ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — 4 ingineri în ramura lemn — 1 chimist, precum și — maiştri tîmplari cu 10 ani de practica în producție. Angajările se fac în baza condițiilor pre­văzute de H.C.M. nr. 1.053/1960 și 1.061/1959.­­ Concursul are loc în ziua de 1 august 1965, la sediul întreprinderii. Informații mai ample se dau la serviciul personal. ÎMPODOBIŢI LOCUINŢELE DV. CLI obiecte (ie CLl^tiZCUlCLI — vaze de flori — ulcioare etc., din ceramică neagră — produse de I.R.I.L. Odorhei. Le găsiţi în unităţi­le specializate ale comerţului so­cialist. In toate magazinele de specialitate găsiţi confecţii bărbăteşti de bună calitate executate la fabrica TEXTILA-CIUC întreprinderea de morărit „MUREŞUL" Tg.-Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 94 Ä n u ara £ ä ^ La 28 august 1965, orele 8, se va ţine la sediul întreprin­derii, un concurs pentru ocuparea a trei posturi de maiştri morali la moara „Făclia" din Tg.-Mureş, în conformitate cu H.C.M. nr. 873/1960. Solicitanţii se vor înscrie la concurs pînă la 25 august 1965. Lista cuprinzînd actele necesare şi condiţiile, este afişată la se­diul întreprinderii.

Next