Steaua Roşie, iulie 1966 (Anul 18, nr. 153-179)
1966-07-01 / nr. 153
CE OFERIM TINERETULUI ÎN TIMPUL SĂU LIBER? In contextul preocupărilor tot mai variate, mai multiple ale tineretului sătesc, activităţile din timpul liber ocupă un loc distinct, fiind menite să răspundă aspiraţiei fireşti a celor tineri către ştiinţă şi cultură, către frumos şi interesant, întrebarea: „Ce oferiţi tineretului în timpul său liber?" aşteaptă răspuns din partea multor factori chemaţi să conlucreze la organizarea activităţilor distractiv-educative pentru tineret şi, în primul rînd, din partea organizaţiilor U.T.C. de la sate. Am adresat această întrebare unor cadre ale U.T.C. din comunele raionului Luduş, din dorinţa de a cunoaşte experienţa şi preocupările actuale ale organizaţiilor U.T.C. de la sate în acest domeniu. .Consemnăm aici, pe scurt, răspunsurile primite. MARIA RUNCAN, secretar al comitetului U.T.C. din C.A.P. Şăulia de Cîmpie: „ Avem la dispoziţie posibilităţi multiple, forme şi modalităţi variate pentru a oferi tinerilor prilejul să se cultive, să se distreze, să-şi petreacă în mod plăcut şi interesant timpul liber. Serile distractive săptămînale, duminicile cultural-sportive, serile de calcul sau de întrebări şi răspunsuri, concursurile „Cine ştie răspunde" au cîştigat de mult adeziunea tinerilor, fiind mult solicitate şi aşteptate. Anul acesta am organizat, încă din primele luni ale primăverii, cîteva duminici cultural-sportive. Ele au prilejuit interesante întreceri sportive, veritabile „treceri în revistă" ale formaţiilor artistice, fiind urmărite — pe stadion, la căminul cultural — de sute şi sute de consăteni. Concursurile gen „Cine ştie răspunde" se bucură la noi, în Şăulia, de o largă popularitate. Comitetul U.T.C. a răspuns afirmativ la propunerile făcute de tineri, organizînd un asemenea concurs şi despre cunoştinţele dobîndite la cursurile agrozootehnice. In pregătirea lui ne-a dat un preţios ajutor inginerul cooperativei, Mircea Tegzeşiu. Cei 15 tineri „concurenţi", „reprezentînd" mai multe brigăzi, şi-au dat examenul nu numai în faţa „juriului" format din cadre de conducere şi specialişti din cooperativă, dar şi în faţa a sute de spectatori, în majoritate tineri, care au venit să asiste la această „competiţie" în materie de agrotehnică... MARIA HULPE, locţiitor al secretarului comitetului comunal U.T.C. Miheşul de Cîmpie: — La noi, în comună — la Miheş şi la Răzoare — există două cămine culturale, cinematograf, biblioteci, terenuri de sport. Se pune doar problema folosirii la „întreaga capacitate" a acestei „baze materiale" prin organizarea unor activităţi variate, interesante, care să satisfacă cerinţele şi preocupările tinerilor. La căminele culturale, de pildă, se organizează săptămînal „foile tineretului", ele oferind participanţilor de fiecare dată ceva nou, inedit. Aici se ţin conferinţe, recenzii, au loc discuţii despre filme, competiţii de şah, jocuri distractive, tinerii avînd, totodată, posibilitate să asculte muzică, să danseze. Activitatea artistică de amatori şi mai ales teatrul are la noi mulţi prieteni pasionaţi. Avem, de pildă, 3 echipe de teatru formate numai din tineri. Repertoriul lor se îmbogăţeşte necontenit. In ultimele 3—4 luni, de pildă, artiştii amatori au prezentat „în premieră" piesele „Oameni care tac", „Inima unei femei", „Coţofana", „Sacul cu tărîţe", „Mîntuleţ în paradis" şi altele, nWind i 11 hitorilor de teatru din comuna noastră cîteva spectacole pline de prospeţime... ALEXANDRU CĂTĂNAŞ, secretar al organizaţiei de bază U.T.C. din C.A.P. Bărboşi, comuna Zau de Cîmpie: — La Bărboşi,deşi este un sat mic, se desfăşoară o bogată activitate cultural-artistică. In corul, brigada artistică şi echipa de dans a căminului cultural activează aproape 50 de tineri. Ne-am convins, pe baza propriei noastre experienţe, că şi în satele mici sînt posibilităţi largi pentru organizarea unor acţiuni interesante, atractive, de succes. Cu o condiţie: să ţinem seama de dorinţele, înclinaţiile şi propunerile tinerilor, să dăm curs iniţiativelor valoroase... Să luăm, de pildă, serile distractive ce au loc la noi de obicei joi sau sîmbătă seara. Tinerilor le place să danseze, să cînte, să recite poezii şi dacă programul unei reuniuni se rezumă „doar la atît", şi asta e ceva. Insă dacă le oferim ceva nou, inedit, ceva care să placă, o asemenea iniţiativă întruneşte cu atît mai mult adeziunea entuziastă a tinerilor Am observat, de pildă, că sînt în sat tineri care, deşi cunosc jocurile noastre locale, nu ştiu să danseze sîrba. La una din serile distractive am pus întrebarea: „Vreţi să învăţaţi sîrba?" şi, pentru că răspunsul a fost afirmativ, am organizat pe loc, cu ajutorul cadrelor didactice, un mic „cerc" de dans. In felul acesta, la cîteva reuniuni, tinerii au avut prilejul să înveţe mai multe jocuri populare româneşti din Muntenia, Moldova şi de pe alte meleaguri ale ţării. Cu alt prilej, am iniţiat în cadrul reuniunilor diferite concursuri — pentru titlul de „cel mai bun solist de muzică populară", „cel mai bun recitator". Desigur, sunt şi acţiuni care cer o pregătire şi o organizare mai temeinică. Nu de mult am organizat, de pildă, o duminică sportivă. La pregătirea ei am antrenat un colectiv mai larg, format din membri ai biroului U.T.C. şi alţi tineri. In această duminică sute de săteni, tineri şi vîrstnici, şi-au dat întîlnire pe micul nostru „stadion", agenda manifestărilor sportive cuprinzînd întreceri de fotbal, volei (băieţi şi fete), exerciţii de tir, atletism etc. Am organizat şi alte acţiuni reuşite ca, de exemplu, concursul „Cine ştie răspunde" pe tema: „Dezvoltarea României socialiste în anii sesenatului", întîlniri cu activişti de partid şi de stat, călătorii pe hartă, seară de întrebări şi răspunsuri pe tema „Realizări ale ştiinţei şi tehnicii româneşti" etc. Nu de mult, cu ajutorul profesorului M. Coşoveanu, am pus „bazele" unui cerc de radioamatori, în care activează mai ales tineri de 14—16 ani, proaspeţi absolvenţi ai şcolii generale. lată, pe scurt, acţiunile pe care le-am .,oferit" tinerilor în timpul lor liber... N. ŞTEFAN Deciziile comitetelor executive ale sfaturilor populare Sfaturilor populare, organe locale ale puterii de stat — în etapa actuală de desăvîrşire a construcţiei socialismului în ţara noastră, le revin sarcini importante. Călăuzite de Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R., în baza Legii de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare, ele conduc şi rezolvă pe plan local sarcinile legate de activitatea economiei locale şi social-culturale. — •••Sfaturile populare îşi îndeplinesc sarcinile fie direct în sesiuni ordinare şi extraordinare, fie prin comitetele lor executive. In vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor ce le revin, comitetele excutive ale sfaturilor populare se întrunesc periodic în şedinţe, elaborînd decizii în prezența majorităţii membrilor lor. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale din raionul Reghin pregătesc bine şedinţele şi elaborează, prin decizii, măsuri practice şi operative. Aşa de exemplu, Comitetul executiv al Sfatului popular comunal Ibăneşti- Sat, în una din şedinţe a analizat problemele de bună gospodărire şi înfrumuseţare a comunei, stabilind prin decizie amenajarea unui parc în faţa magazinului universal din comună, lucru ce s-a şi realizat. Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Petelea, într-o şedinţă de comitet executiv, la începutul anului, a stabilit ca sarcină îmbunătăţirea activităţii căminului cultural, crearea de venituri din manifestaţii culturale şi astfel executarea lucrărilor de reparaţii urgente la construcţia căminului cultural. In urma măsurilor luate, în cîteva luni căminul cultural a încasat aproape 20.000 lei din activitate proprie, reuşind să execute importante lucrări ca: repararea în întregime a acoperişului, lucrări de dulgherie şi zidărie, introducerea luminii electrice, zugrăviri şi altele Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Aluniş, în urma analizei muncii culturale şi a activităţii căminului cultural din comună a obţinut de asemenea rezultate bune. In 5 luni din acest an a încasat din activitate proprie peste 22.000 lei putînd astfel executa lucrări de reparaţii curente şi zugrăveli la căminul cultural. Deşi în ultimul timp am obţinut rezultate bune la unele comune, mai avem comitete executive unde şedinţele nu se pregătesc temeinic, ceea ce se reflectă şi asupra deciziilor elaborate. Aşa de exemplu, "Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Hodoşa. la una din şedinţele de comitet executiv a analizat problemele de păşunat şi încasarea taxelor de păşunat. In decizia elaborată trasează ca sarcină casierului comunal să întocmească un tabel nominal despre cetăţenii restanţieri la plata taxelor şi despre cetăţenii care nu au încheiat asigurări facultative A.D.A.S. pentru animalele introduse în păşune Această decizie este pur formală nu precizează nimic concret, în sensul măsurilor care vor trebui luate. Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Suseni analizînd modul de rezolvare a dosarelor de daune, în vederea obţinerii despăgubirilor legale de la A.D.A.S. de către cetățenii în cauză, în decizia elaborată trasează sarcina ca, în cazul sacrificărilor de necesitate, să se încheie procese verbale de constatare, lucru pentru care nu este cazul a fi elaborată o decizie a comitetului executiv. Comitetul executiv din comuna Curghiu prin decizia nr. 19 dispune repararea căminului cultural dar fără să indice sursele de finanţare a cheltuielilor. Este un fapt pozitiv că numărul deciziilor nelegale este tot mai mic, ceea ce dovedeşte cunoaşterea de către comitetele executive ale sfaturilor populare orăşenesc şi comunale şi secretarii acestora, a legislaţiei. Comitetul executiv al Sfatului popular raional, în anul 1966, nu a fost pus în situaţia de a anula — ca fiind nelegale — decît un număr mic de decizii ale comitetelor executive comunale, dintre care arătăm cîteva: Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Voivodeni, prin decizia nr. 3/1966, sancţionează pentru neprezentare la serviciul de telefon unii salariaţi cu „reţinere din salar" ceea ce este contrar prevederilor Codului Muncii, respectiv regulamentului de ordine interioară. Altele, adoptă decizii în probleme ce nu cad în competența lor. Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Toaca, de exemplu, printr-o decizie numeşte o persoană pentru a îndeplini funcţia de secretar. Sau, Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Cozma, prin decizia nr. 6/1966, constituie comisia pentru soluționarea litigiilor de muncă, neținînd cont de prevederile H.C.M. nr. 1.050/1960. Comitetele executive comunale din Toaca, Caşva și altele numesc prin decizii paznici obştești, contrar prevederilor Decretului nr. 36/1957 care prevede că paznicii se aleg în adunări populare. Avînd în vedere importanţa deosebită a deciziilor comitetelor executive ale sfaturilor populare, Comitetul executiv al Sfatului popular raional, cu ocazia şedinţelor lunare de instructaj cu preşedinţii şi secretarii comitetelor executive comunale, s-a preocupat în mod special cu modul de pregătire, desfăşurare a sesiunilor sfaturilor populare şi a şedinţelor comitetelor executive precum şi criteriile de elaborare a hotărîrilor şi deciziilor. Comitetele executive comunale și aparatul acestora sunt ajutate pe teren în mod practic privind modul cum trebuie să muncească în aceste probleme. Lunar, cu secretarii comitetelor executive comunale se prelucrează și se seminarizează noile acte normative apărute, se scot la iveală lipsurile constatate cu ocazia controalelor. Pentru continua îmbunătăţire a muncii în această direcţie este necesar ca şedinţele de lucru ale comitetelor executive ale sfaturilor populare să fie cît mai temeinic pregătite, iar deciziile luate să contribuie din plin la realizarea sarcinilor mereu crescînde ce stau în fata sfaturilor populare si comitetelor lor executive. CAROL FALL secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular raional Reghin STEAUA ROȘIP La cinematograful „Steagul roşu" Trei paşi pe pămînt Sir Laurence Olivier, genialul regizor şi interpret al operei shakespeariene, făcea o dată, intr-un interviu, o remarcă pătrunzătoare şi anume că pentru vremurile moderne, în întreaga artă, dar mai ales în teatru şi cinematografie, se impune ca o necesitate firească genul scurt* care să exprime într-o formă concentrată problemele esenţiale ale omului de astăzi. In cele două domenii amintite remarca e argumentată de înclinaţia tot mai vizibilă a creatorilor spre spectacolele compuse din piese scurte sau spre filmele alcătuite din 2—3 scheciuri străbătute de firul unei idei comune. Filmul polonez „Trei paşi pe pămînt" îşi propune să facă trei sondaje în viaţa cotidiană a oamenilor zilelor noastre, să pătrundă şi să explice ceva din înălţările sau căderile lor dureroase. Prin cele trei scheciuri ce alcătuiesc o compoziţie unitară ca idee şi expresie artistică, autorii vor să facă „trei paşi pe pămînt", să prezinte în lumina lor reală trei aspecte semnificative, dar cu nimic ieşite din comun din viaţa zilnică a cîtorva oameni. Primul scheci, „Divorţ polonez", îşi propune să privească îndeaproape şi să caute explicaţia uneia dintre cele mai acute probleme ale tineretului de astăzi: destrămarea unei familii prin divorţ. Interesantă ca punct de plecare, problema e tratată pe parcurs simplist, exterior, adesea tezist. Scheciul al doilea, „Ziua de naştere", o adevărată bijuterie cinematografică, este evident şi cea mai reuşită parte a filmului. Compoziţia, de o delicată discreţie, de o frumuseţe de tablou lucrat în tonuri stinse, surprinde psihologia intimă a unui bătrîn pensionar, altădată înconjurat de freamătul muncii şi al tinereţii, acum uitat de toţi. Cu toată aparenta ei atmosferă de tristeţe, această parte generează în final o idee profund optimistă şi reconfortantă dată de conştiinţa bătrînului că acum, la sfîrşit, poate afirma cu sinceritate că nu a trăit degeaba, că există totuşi un om care nu-l va părăsi niciodată, soţia sa, că poate gusta în linişte sentimentul echilibrului deplin dat de această a doua vîrstă de aur. Cel de-al treilea scheci, „Clipe preţioase", redă într-un ton major acea tăcută dar dramatică încleştare dintre om şi duşmanul lui cel mai de temut, moartea. Lucrat cu mult nerv, într-un limbaj artistic de mare expresivitate, scheciul reuşeşte să surprindă ceva din frumuseţea şi adîncimea unică a muncii acelor temerari , apărători ai vieţii care sunt medicii. Dispuse într-o ordine anume, menită să evidenţieze o anumită gradare a intensităţii dramatice, marcînd trei momente esenţiale şi semnificative totodată din viaţa omului (impasul dureros, echilibrul şi bucuria victoriei), cele trei scheciuri ce alcătuiesc acest original film polonez constituie realizări de o incontestabilă, deși inegală, valoare artistică A. VASILESCU Laborator veterinar modern Recent s-a dat în folosinţă la Odorhei un modern laborator veterinar interraional, prevăzut cu săli de bacteriologie, serologie, toxicologie, chimie şi de controlul furajelor. El dispune, de asemenea, de un agregat mobil pentru executarea dezinfecţiilor şi deratizărilor. Laboratorul, înzestrat cu aparatură modernă, va deservi raioanele Ciuc, Gheorghieni şi Odorhei. Trotuare de beton la Găneşti In comuna Căneşti, raionul Tîrnăveni, se desfăşoară ample lucrări gospodăreşti prin contribuţie voluntară şi muncă patriotică. Săptămînile trecute a început aici pavarea trotuarelor. Cele aproape 4.000 bucăţi plăci de beton, confecţionate în lunile aprilie-mai, au fost transportate spre diferite străzi şi în scurt timp, prin munca harnică a cetăţenilor comunei, ele au dat o nouă înfăţişare trotuarelor. Pînă în prezent, la Găneşti s-au amenajat trotuarele pe o porţiune de aproape 2 km. VINERI, 1 IULIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Fiii „Marii Ursoaice". Progresul: filmul Soţie fidelă. Steagul roşu: filmul Trei paşi pe pămînt. Tineretului: filmul Fifi înaripatul. Muncitoresc: filmul Bătrîna pianină. Flacăra: filmul Săritură în întuneric. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Răscoala. Luduş — Flacăra: filmul Procesul alb. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Răscoala. Odorhei — Muncitoresc: filmul Expresul Paris—München. Reghin — Patria: filmul Adevărata faţă a fascismului. Victoria: filmul Balada epocii de piatră. Tîrnăveni — Melodia: filmul Catifeaua neagră. Toplița — Muncitoresc: filmul Șah la rege. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 20, comedia „Sfîntul Mitică Blajina" de A. Baranga. • Teatrul satiric muzical „C. Tănase" prezintă pe stadionul „23 August", la ora 20, un spectacol intitulat „Omul zăpezilor". ★ Studioul Teatrului de păpuşi din Cluj prezintă în sala Studio, azi, la orele 17 și 20, un spectacol de pantomimă. VINERI, 1 IULIE 18,00 — Pentru copii şi tineretul şcolar; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,15 — Galeria instrumentelor — vioara; 19,30 — Dicţionar de personaje; 20,00 — Săptămîna; 21,00 — Avanpremieră; 21,15 — Teleglob; 21,45 — Parada vedetelor; 22,00 — Emisiune muzicalcoregrafică; 22,30 — Telejurnalul de noapte. SÎMBĂTĂ, 2 IULIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Programul I: 5,30 — Actualitatea agrară; 8,08 — Muzică populară din Muntenia; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,30 — Roza vînturilor; 13,30 — Muzică populară cerută de ascultători; 14,08 — Voci, orchestre, melodii; 15,15 — Muzică populară; 15,30 — Caleidoscop muzical; 16,30 — Emisiune muzicală de la Moscova; 18,15 — Muzică uşoară; 18,40 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,00 — Muzică populară; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Varietăţi folclorice; 21,00 — Seară de bal. Programul II: 8,30 — Solişti şi formaţii artistice de amatori; 11,07 — „Pe plajă", muzică uşoară; 13,30 — Muzică uşoară; 14,00 — Din tezaurul nostru folcloric; 14,30 — Concert de prînz; 16,30 — Solişti de muzică uşoară; 18,30 — Cîntec, joc şi voie bună; 19,03 — Orchestra de estradă a Radioteleviziunii. Solişti: Digi Marga şi Gică Petrescu; 20,00 — Suita „Privelişti moldoveneşti" de Mihail Jora; 21,35 — Romanţe; 21,55 — Vă invităm la dans. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română. Cîntece şi jocuri populare din regiune — Specialiştii au cuvîntul: Mecanizarea, irigarea şi chimizarea — cerinţe ale agriculturii moderne. 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică — Răspundem ascultătorilor. 14,30—15,00 în limba maghiară: Unde să ne distrăm la sfîrşitul săptămînii? — Uverturi de estradă. 17,00—17,30 în limba română: Prelucrări de folclor — Apa minerală, bogăţie a regiunii noastre. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Olah Tiberiu: Patru madrigale pe texte populare dângăieşti — Pe meleagurile patriei: De la Păltiniş la Suceava. Timpul probabil. Vremea rămîne instabilă, cu cerul mai mult noros; vor cădea ploi temporare și averse de ploaie. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8—12 grade, iar maximele între 14—20 grade. Vînt potrivit cu intensificări din vest și nord-vest. Vaccinări antitetanice Circumscripţia sanitară nr. 2 din Tîrgu-Mureş (Piaţa Mărăşeşti nr. 18) aduce la cunoştinţa locuitorilor de pe raza circumscripţiei, că vaccinările antitetanice se efectuează în fiecare zi de luni, miercuri şi vineri după-amiază între orele 16—19, iar marţi, joi şi sîmbătă înainte de amiază între orele 8—11. Vaccinarea este obligatorie pentru toţi locuitorii, începînd cu vîrsta de 16 ani. Produsele FABRICII DE CONFECŢII „MUREŞUL" Tîrgu-Mureş Canadiene, bluze pentru bărbaţi şi femei, lenjerie pentru bărbaţi şi copii. Sînt ieftine, de calitate bună şi satisfac exigenţele dv. Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş Str. GHEORGHE DOJA nr. 300 telefon 41-41, 41-42 Livrează inguielii Oxigen Mic întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară DIN TÎRGU-MUREŞ PRODUCE TRUSE DE MANICHIURĂ CIT Şl DIFERITE ARTICOLE DE LARG CONSUM, IN SORTIMENTE VARIATE Şl DE BUNĂ CALITATE. ACESTE PRODUSE SE GĂSESC IN .^MAGAZINELE, Q£„ SPECIALITATE. Grupul de şantiere construcţii nr. 4 din Sf. Gheorghe , str. Ciucului nr. 55 VINDE DIN STOC SUPRANORMATIV, fără repartiţie, pe bază de comandă. Materiale de instalaţii sanitare şi electrice (ţevi de instalaţii şi de construcţii, piese de îmbinare, conductori electrici, cleme etc.) Lista completă de materiale se poate consulta la sediul întreprinderii, la serviciul aprovizionării: SF. GHEORGHE, str. Ciucului nr. 55, telefon 347 Minutul cailor valea Jiului retraseni, REGIUNEA HUNEDOARA, TELEFON 393, SERVICIUL PERSONAL, ANGAJEAZĂ URGENT URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI : — Muncitori necalificaţi subteran, primul salar de 40 lei pe 8 ore — pe lună 1.020 lei; salar ulterior 45 lei pe 8 ore — 1.147 lei pe lună; — Muncitori necalificaţi întreţinere în subteran, 40 lei pe 8 ore, primul salar — 1.020 lei pe lună; salar ulterior 51 lei pe 3 ore — 1.300 lei pe lună. — Muncitori necalificaţi suprafaţă, primul salar 26,40 lei pe 8 ore — 675 lei pe lună; salar ulterior 32 lei pe 8 ore — 816 lei pe lună. Muncitorii nefamilişti vor fi cazaţi în cămine cu 60—70 lei chirie lunară pentru cei care nu au domiciliul stabil în Valea Jiului. Pentru familişti, ulterior, ţinînd cont de vechime, de activitatea în muncă, se vor repartiza apartamente şi vor beneficia de reducerile H.C.M. 1.683/1957 adică locuinţă gratuită şi reducere de preţ la consumul energiei electrice de 11,50 lei, inclusiv pîinea la cantinele organizate prin T.A.P.L. Se asigură echipament de protecţie cu 50 la sută reducere din preţul oficial care se reţine în două-trei rate lunare. După un an vechime în muncă se beneficiază de PRIMA DE VECHIME ce se achită în fiecare an muncitorilor subteran. Angajările se fac direct la exploatările din localităţile Lupeni, Vulcan, Uricani, Aninoasa, Petrila, Dîlja, Lonea şi restul unităţilor, preparaţiile de cărbune Lupeni, Coroiești și Petrila.