Steaua Roşie, octombrie 1966 (Anul 18, nr. 231-256)
1966-10-21 / nr. 248
V Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 278 (2.673) Vineri, 21 octombrie 1966 4 pagini 25 bani PEISAJ BUCUREŞTEAN Ne aflăm în plină campanie de însămînţări. In toate unităţile agricole mecanizatorii şi ţăranii cooperatori depun eforturi susţinute pentru asigurarea recoltei anului viitor. In multe unităţi agricole datorită unei bune mobilizări a arţelor de care dispun, a organizării chibzuite a muncii în toate verigile hotărîtoare şi a folosirii cu randament sporit,a tuturor tractoarelor şi maşinilor ce le-au fost puse la dispoziţie şi a celor proprii, cooperatorii au reuşit sa facă lucrări de calitate şi să fie pe terminate cu însămînţările. Pe ansamblul regiunii însă, şi chiar la nivelul raioanelor, situaţia nu este mulţumitoare. Pînă la data de 19 octombrie, dată la care conform recomandărilor Consiliului agricol regional însămînţările trebuiau să fie aproape terminate, pe ansamblul regiunii se însămînţase numai 61 la sută. Faţă de timpul înaintat la care ne aflăm, această importantă lucrare este mult rămasă în urmă în toate raioanele regiunii. Situaţia este şi mai slabă în raioanele Odorhei, Topliţa, Reghin, Luduş şi Tîrnăveni, care abia au însămînţat între 45,9 şi 59,4 la sută din suprafeţele planificate. In aceste raioane există multe cooperative agricole în care s-au însămînţat suprafeţe extrem de mici, în jur de 20—30 la sută. Principala cauză a întîrzierii acestei lucrări importante, pe lîngă condiţiile oarecum deosebite din acest an, o constituie lipsa de mobilizare a tuturor forţelor existente în unităţi la eliberarea terenurilor de porumb şi sfeclă, deficienţele în organizare şi nefolosirea la capacitate a maşinilor şi tractoarelor. Multe tractoare stau nefolosite din cauza defecţiunilor, iar altele din lipsă de teren eliberat unde să poată ara şi semăna. In urma ploilor căzute s-au creat condiţii mai bune pentru arături şi pentru pregătirea patului germinativ ceea ce înseamnă că se vor elibera de la discuit mai multe tractoare şi se poate obţine un ritm mai bun decît pînă acum. Problema de căpătîi care rămîne însă este aceea a eliberării urgente a tuturor suprafeţelor ocupate cu porumb şi sfeclă unde urmează să se are şi să se însămînţeze griul. Porumbul este peste tot copt, se cere numai ca toate forţele să fie mobilizate la recoltarea şi eliberarea acestor terenuri. Azi, o nouă premieră la Teatrul de stat din Tg.-Mureş Premiera din seara zilei de 10 februarie 1867, de la Teatrul Naţional din Bucureşti a consacrat atît opera, cît şi pe autorul ei. De-atunci şi pînă azi, calea spre spectatori a acestei drame istorice naţionale cunoaşte triumfuri — dar şi căderi Graţie ei. Bogdan Petriceicu Haşdeu devine unul din marii dramaturgi ai trecutului nostru istoric. Publicată pentru prima dată sub titlul de ,,Răzvan Vodă" în „Perseverenţa" din 1867, — această dramă avea să lanseze în opinia publică a vremilor strălucirea interpretărilor memorabile ale lui Mihail şi Matilda Pascaly, a lui Nottara, a lui Aristide Demetriade — iar pe linie de regizori, pe marele Paul Gusty. De la primul botez al rampei şi pînă azi, toate spectacolele cu „Răzvan şi Vidra* se investesc în aura clipelor de sărbătoare, iar încercarea de acuma de la Tg.-Mureş, sperăm să contribuie masiv la creşterea prestigiului acestui colectiv teatral atît de tinit. Scrisă în perioada de înmugurire a dramei noastre istorice şi a teatrului românesc, piesa lui Haşdeu pune în lumina vie a formelor artistice un moment semnificativ din zbuciumata istorie a neamului. Fortificat ideologic de ideile progresiste şi democratice ale paşoptiştilor, Haşdeu se apleacă atent asupra secolului al XVI-lea, drept una din perioadele cele mai oligarhice din analele ţării. In prefaţa la ediţia acestei opere, Haşdeu scrie: „De o parte sta ceea ce cronicile noastre numesc ţară; de altă parte sta ceea ce nu era ţară: boierii şi călugării. Ţară erau mulţi, aproape toţi, dar vai, curat numai „suflete" Boieri şi călugări erau puţini, erau vreo cîţiva, dar „materie": toate pămînturile, toate veniturile, toate foloasele erau ale lor. Și oricine nu era din ei, nu aveau nici atîta a lor propriu, cît trebuie pentru a înmormîn- ION CHEREJI (Continuare în pag. a 3-a) „Rázván și Vidra (( Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! După ani de muncă -BĂTRÎNEȚE FARÄ GRIJI Tulpinile de in pot fi valorificate complet La întreprinderea de prelucrat tulpini de in din Joseni se manifestă o preocupare tot mai mare pentru valorificarea cît mai completă a materiei prime. Pînă de curînd din tulpinele de in se obţineau mai multe sortimente de fuior, cîlţi şi sămînţă descusculată. Resturile care mai rămîneau — puzderii — se utilizau drept combustibil în centrala termică. O dată cu puzderiile se ardeau și fibrele scurte de pe ele, care erau sub dimensiunile cerute produselor obișnuite. Ideea valorificării fibrelor scurte s-a născut mai de mult în întreprindere. S-a pus însă întrebarea: cum? Cîţiva specialişti au găsit o soluţie. In acest scop s-a conceput şi executat o instalaţie de separare a fibrelor scurte de puzderii. Pe această cale se pot obţine anual 90—100 tone de fibră scurtă. In timpul decapsulării ramificaţiile tulpinilor de in se încîlcesc şi nu mai pot fi prelucrate în condiţiile tehnicii cu care este înzestrată întreprinderea. Această problemă însă poate fi rezolvată. Căutările şi încercările efectuate în această direcţie au dat rezultatele scontate. S-a ajuns la concluzia că ramurile de in pot fi şi ele prelucrate după o tehnologie specială. Pentru aceasta a fost necesară conceperea unei instalaţii asemănătoare celei de înnobilat cîlţi. Noua instalaţie se află deacum în stadiu de execuţie, urmînd ca în viitorul nu prea îndepărtat şi încîlciturile provenite de la decapsulat să fie întrebuinţate pentru obţinerea de fibre. Fibrele scurte provenite atît din puzderii cît şi cele obţinute din ramurile tulpinilor de in încîlcite îşi găsesc utilizare în industria hîrtiei şi totodată pot fi folosite ca înlocuitori de iarbă de mare în tapiserie. Pe această cale din aceeaşi cantitate de tulpini de in prelucrată — 12.000 de tone anual — se preconizează ca întreprinderea să obţină produse în plus în valoare de cca 1.500.000 lei. Activitatea întreprinsă pentru valorificarea completă a tulpinilor de in se anunţă prodigioasă, iar rezultatele pe măsura căutărilor. V. MEGHEŞ Uniunile cooperatiste la lucru V 1. V I • îmbunătăţirea continuă . ' .i ' ■ f • • a stilului şi metodelor de muncă După cum este cunoscut, uniunile cooperatiste au fost create în vederea coordonării eforturilor cooperativelor agricole în sporirea producţiei, efectuarea unor acţiuni comune, aprovizionarea cu mijloace tehnice şi materiale, prelucrarea produselor agricole şi valorificarea lor, rezolvarea unor probleme social-culturale precum şi de mijlocirea relaţiilor dintre cooperativele agricole şi alte organizaţii economice. Consiliul Uniunii regionale şi biroul său executiv, sub directa îndrumare a biroului Comitetului regional de partid, în dorinţa de a se achita cu cinste de aceste sarcini s-a străduit să desfăşoare o muncă operativă, respectînd cu stricteţe principiul conducerii colective. Acţiunile organizate de biroul Uniunii regionale în colaborare cu consiliul agricol regional, s-au axat pe sarcinile izvorîte din documentele Congresului al IX-lea, al hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, precum şi a Congresului de constituire a Uniunii Naţionale a Cooperativelor — documente care au trasat linia clară şi precisă a dezvoltării agriculturii noastre socialiste, stabilind sarcini concrete uniunilor cooperatiste. In vederea realizării sarcinilor mari ce stau în faţa uniunilor cooperatiste, birourile raionale au fost îndrumate să ţină şedinţele în mod regulat, respectînd principiul conducerii colective şi să dezbată cele mai importante probleme ale activităţii C.A.P. Practica de pînă acum confirmă că este bine ca la şedinţele de birou executiv şi la plenare ale consiliilor uniunilor raionale să fie invitaţi membrii cooperatori, specialiştii şi reprezentanţii instituţiilor şi întreprinderilor ce au contingenţă cu cooperativele agricole. Este un fapt pozitiv că uniunile cooperatiste se străduiesc ca hotărîrile adoptate în şedinţe să reflecte sarcinile imediate şi de perspectivă şi ca ele sa ajungă operativ la cooperativele agricole fără circulări, ci prin munca directă cu consiliile de conducere, as toţi membrii cooperatori. Tot în acest scop, periodic, se instruiesc consiliile de conducere, comisiile de revizie, lunar se ţin şedinţe de analize pe brigăzi, îndeosebi în cele zootehnice, la care participă şi membrii birourilor executive ale uniunilor raionale. Putem aprecia ca o metodă bună practicată de uniunile cooperatiste Gheorghieni, Ciuc şi altele, care, pe lîngă rezolvarea problemelor curente şi de perspectivă, au antrenat aparatul lor şi la întocmirea unor studii cu caracter general şi aplicativ. Astfel s-au făcut studii privind preţul de cost la principalele culturi, în problema normării şi retribuirii muncii, valorificarea superioară a resurselor locale în construcţii etc. Pe baza acestor studii s-au făcut recomandări cooperativelor agricole de a aplica cele mai eficiente metode în problemele respective. Ţinînd seama de faptul că acest an este primul din planul cincinal, uniunile cooperatiste împreună cu consiliile agricole s-au străduit să stabilească o cît mai justă orientare a producţiei în cooperativele agricole, urmărind ca planurile de dezvoltare economică, anuale şi de perspectivă, să fie judicios întocmite, astfel încît să asigure o dezvoltare intensivă şi multilaterală a agriculturii cooperatiste din fiecare zonă. Acest lucru s-a avut în vedere atît la elaborarea şi definitivarea planului pe 1966, cît şi la stabilirea indicatorilor de plan pentru perioada 1966—- 1970 şi repartizarea lui pe unităţi. BÉLA SZŐCS vicepreşedinte al Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producţie. (Continuare în pag. a 2-a) Schimb de experiența Dezvoltarea într-un ritm sporit a industriei din regiunea noastră a condus la creşterea consumului de energie electrică la construirea de noi reţele electrice aeriene şi subterane de joasă, tensiune, înlăturarea unor dificultăţi existente în prezent pe şantierul din Tg.-Mureş aparţinător întreprinderii Electromontaj din Cluj, la diferitele operaţii de transport, montaj stîlpi, montaj conducători precum şi dotarea cu utilajele necesare şi modul cum acestea sunt folosite preocupă tot mai mult specialiştii din domeniul respectiv. Ieri, în oraşul Tg.-Mureş, din iniţiativa Ministerului Energiei Electrice a început un schimb de experienţă pe tema respectivă, la care participă delegaţi din partea Direcţiei generale a Trustului Electro-montaj, fruntaşi în producţie, şefi de echipe ingineri şi tehnicieni din întreprinderile similare din ţară. Schimbul de experienţă care va dura 3 zile, are ca scop de a informa pe cei prezenţi despre etapele de construire a liniei electrice aeriene de 20 kw Reghin — Pădureni, demonstraţii practice privind metodele folosite la transportul stîlpilor, săpatul gropilor precum şi ridicarea mecanizată a stîlpilor cu catarg şi montarea conductorilor. Schimbul de păreri va contribui în acelaşi timp la îmbunătăţirea tehnologiei de montaj a sculelor şi utilajelor folosite în prezent, a modului de orga- nizare a echipelor și a procesului de lucru. Prevederi juste şi echitabile Proiectul noii legi a pensiilor, elaborat pe baza hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R., este o nouă expresie a grijii ce o manifestă partidul şi statul nostru pentru a asigura, celor care au muncit ani îndelungaţi în folosul societăţii, o bătrîneţe liniştită. Proiectul de lege soluţionează spre binele oamenilor muncii, problemele foarte complexe ale acordării pensiei pe baza unor criterii juste şi echitabile, ţinînd seama de contribuţia adusă şi de vechimea în muncă a pensionarului. El este pătruns de umanismul propriu orînduirii noastre socialiste Noua lege va spori interesul , fiecărui lucrător pentru ridicarea calificării sale profesionale, •va stimula continuitatea salariaţilor în întreprinderea sau instituţia unde lucrează. Ca maistru, ştiu ce înseamnăcontinui- tatea muncitorilor la aceeaşi unitate, ei au posibilitatea să cunoască , specificul producţiei, să-şi ridice calificarea, iar întreprinderea se poate baza pe fiecare salariat al său. Se ştie că fluctuaţia cadrelor aduce serioase perturbări producţiei. iată de ce prevederile cu privire la acordarea unui spor de 4 la sută pentru cei care au o continuitate în muncă de 10—15 ani, 7 la sută pentru cei cu o continuitate de 15—20 ani și 10 la sută pentru cei cu o continuitate de peste 20 de ani, va constitui un mijloc important de cointeresare a salariaţilor pentru o mai mare stabilitate la locul lor de muncă. Eu lucrez la Iprofil „23 August din 1949, cînd a luat ființă întreprinderea. Mă simt foarte legat de colectivul nostru de muncă, de întreprindere; o să-mi pasă, rău, după vreo 4 ani — atunci voi împlini vîrsta pensionării — că va trebui să "mă" despart de tovarăşii mei. Dar, prin firea lucrurilor, fiecare om ajunge la vîrsta pensionării. Măsurile luate de partid şi guvern pentru sporirea pensiilor şi îmbunătăţirea legislaţiei de pensionare fac ca această perspectivă, a bătrîneţii, să nu mai apară atît de sumbră, ca pe vremuri, în orînduirea burgheză. Societatea noastră asigură pensionarilor un trai liniştit şi îndestulat. MOLNÁR ERNŐ maistru la Iprofil „23 August" din Tîrgu-Mureş Mulţumesc din inimă partidului Am luat cunoştinţă cu multă satisfacţie de Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la majorarea pensiilor şi de proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat şi a pensiilor suplimentare. Majorarea pensiilor este o expresie vie a grijii partidului şi a statului nostru socialist faţă de popor, pentru a-i asigura un trai tot mai bun. Citind aceste documente prin faţa ochilor mi-au trecut amintirile de demult. Am 67 de ani. In viaţa mea am văzut mulţi oameni care la bătrîneţe deveneau de prisos, zbătîndu-se în nevoi. Şi părinţii mei au dus o viaţă grea. Aşa îmi explic faptul că de la vîrsta de 10 ani am fost nevoit să lucrez alături de tata în minele de sare de la Ocna Mureş, în condiţii grele, pentru a cîştiga o bucată de pîine. In anii luminoşi ai socialismului s-au schimbat radical condiţiile de muncă şi de viaţă ale oamenilor. După 37 de ani de serviciu în anul 1957 am ieşit la pensie. Pensia mea este în prezent de 736 de lei. După cum prevede noul proiect de lege, care se va aplica începînd din luna ianuarie 1967, voi beneficia şi eu de majorarea pensiei ajungînd la peste 850 de lei. Asta înseamnă că traiul meu şi al familiei se va îmbunătăţi şi mai mult. Nu-mi rămîne altceva decît să mulţumesc din toată inima partidului şi guvernului pentru grija ce o poartă pentru acei care au ajuns la o vîrstă înaintată. NICOLAE SUCIU pensionar, str. Kossuth Lajos Tg.-Mureş Descărcarea sfeclei la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureș se face mecanizat