Steaua Roşie, octombrie 1966 (Anul 18, nr. 231-256)

1966-10-20 / nr. 247

2 in pas cu viaţa, pentru întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor agricole îndeplinirea cu succes a sar­­cinilor măreţe ce revin activişti­lor culturali depinde, în primul rînd, de modul în care ei îşi în­suşesc documentele de partid şi de stat, îşi ridică pregătirea lor profesională. Una din formele menite să asigure instruirea şi perfecţionarea acestor cadre o reprezintă seminariile raionale. Convins pe deplin de acest lucru, Comitetul raional pentru cultură şi artă Tg.-Mureş se ocupă cu deosebită grijă de pre­gătirea seminariilor, stabilirea problematicii în funcţie de spe­cificul local şi de cerinţele muncii culturale de masă. In ultimul seminar raional, desfăşu­rat timp de 2 zile la Sovata, locul central l-au ocupat pro­­­­blemele privind îmbunătăţirea muncii cultural-educative pentru întărirea economico-organizato­­rică a cooperativelor agricole de producţie din raion. In spri­jinul temei pusă în dezbaterea activiştilor culturali de la sate au prezentat expuneri tovarăşii: Teodor Purcariu, secretarul Co­mitetului raional pentru cultu­ră şi artă, Ladislau Adorjani, di­rectorul căminului cultural din Corneşti, şi Arcadiu Török, di­rectorul căminului cultural din Măgherani. Pe baza materialelor prezentate, participanţii la se­minarul raional au făcut un va­loros schimb de păreri, contri­buind la stimularea şi generali­zarea celor mai eficiente meto­de şi forme ale activităţii cul­tural-educative de masă. Lucrările seminarului au rele­vat faptul că instituţiile cultura­le, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, organi­zează cu regularitate numeroase acţiuni puternic ancorate în viaţa satului, alese cu discernă­­mînt, în stare să ajute ţăranii cooperatori în munca lor însu­fleţită pentru întărirea econo­­mico-organizatorică a unităţilor agricole cooperatiste. Căminul cultural din Măghe­­rani — a spus tovarăşul Arca­diu Török — a găzduit un ma­re număr de manifestări consa­crate creşterii valorii zilei-mun­­că, mobilizării tuturor ţăranilor cooperatori la lucru. In cadrul unei ore de calcul, tovarăşul Alexandru Szente, profesor de matematică, a vorbit pe „viu“ despre cîştigurile realizate de cei ce au participat zi de zi la muncă, au executat lucrări nu­mai de bună calitate. De mare succes se bucură schimburile de experienţă între brigăzi, simpo­zioanele, programele brigăzii ar­tistice de agitaţie consacrate muncii pe ogoare. Căminul cul­tural din Măgherani, desfăşu­­rînd o bogată şi variată activi­tate, în strînsă legătură cu viaţa satului, şi-a cîştigat dragostea şi preţuirea ţăranilor coopera­tori. In referatul său, tovarăşul La­dislau Adorjani a remarcat con­ferinţele: „Să executăm la timp şi în condiţii agrotehnice supe­rioare campania agricolă de toamnă", „Lucrările agricole de sezon", „Timpul optim de însă­­mînţat", care, folosind bogate exemple locale, au stimulat ţă­ranii cooperatori în activitatea lor rodnică pentru a smulge pă­­mîntului roade cît mai bogate. Mult gustate de săteni s-au do­vedit şi mesele rotunde consa­crate campaniei agricole de toamnă, jurnalele vorbite ş. a. La căminele culturale din Band, Glodeni, Păsăreni, Gălă­­ţeni şi altele au avut loc întîl­­niri cu ţăranii cooperatori frun­taşi, festivităţi de înmînare a drapelelor de echipe şi brigăzi fruntaşe, seri de calcul econo­mice, în cadrul cărora s-a popularizat experienţa înaintată, cei mai buni dintre cei mai buni lucrători ai ogoarelor, s-au combătut unele neajunsuri. Munca instituţiilor culturale se remarcă prin abordarea pro­blemelor actuale şi esenţiale, prin folosirea atentă a celor mai adecvate forme de manifes­tări. Conţinutul lor a urmărit să răspundă cu operativitate şi competenţă cerinţelor oamenilor muncii legate de însuşirea te­meinică a politicii partidului, de consolidarea cooperativelor agricole de producţie, de întă­rirea moralei socialiste. Răspîndirea cunoştinţelor a­­grotehnice a constituit un obiec­tiv de seamă al activităţii cul­tural-educative de masă. O bo­gată activitate de propagare s-a desfăşurat pentru popularizarea documentelor Congresului coo­perativelor agricole de produc­ţie, pentru răspîndirea valoroa­selor învăţăminte ce se desprind din ele. Numeroase seri de în­trebări şi răspunsuri, simpozioa­ne şi alte manifestări au prile­juit interesante schimburi de opinii în legătură cu ridicarea rolului adunărilor generale, în­tărirea disciplinei în echipă şi brigadă, stimularea spiritului inovator şi a răspunderii pentru asigurarea mersului înainte al cooperativei agricole de pro­ducţie. In ultimul timp, în majorita­tea comunelor s-au înregistrat rezultate bune pe calea desfă­şurării diferenţiate a propagan­dei agricole, axării sale pe pro­­­­blemele cheie ale fiecărui colec­tiv de muncă. In scopul spriji­nirii întrecerii socialiste, efec­tuării unor lucrări numai de bună calitate şi aplicării cu stricteţe a întregului complex de măsuri agrotehnice, la Band se folosesc cu succes grafice pe brigăzi, panouri de onoare, ga­zeta de perete, se editează foi volante, se înmînează brigăzi­lor fruntaşe drapele însoţite de aparate de radio portative. In emisiunile centrelor de radioficare un loc important l-au ocupat problemele agrico­le. In emisiunile lor s-au remar­cat rubricile „Pentru o recoltă bogată", „Să învăţăm din expe­rienţa fruntaşilor", „Sîntem mîn­­dri de fruntaşii noştri". In cadrul emisiunilor s-a folosit în mai mare măsură reportajul, inter­viul, ancheta, notele critice şi alte genuri gazetăreşti. Ziua recoltei a prilejuit bo­gate şi interesante manifestări. In centrele mari de comune s-au organizat expoziţii agricole şi expoziţii-tîrg. In toate comunele au avut loc programe cultural­­artistice alcătuite din montaje literare, cîntece, dansuri, reci­tări ş. a. Programele au fost su­gestiv intitulate: „Serbarea re­coltei" (Gălăţeni), „Aşa lucrăm noi în cooperativa agricolă de producţie" (Păsăreni), „Spice de aur, ciorchini dulci" (Sîntioana). In ansamblu, Ziua recoltei s-a înscris în viaţa satelor tîrgumu­­reşene ca o demonstraţie a cîn­­tecului, dansului şi portului popular, o demonstraţie dătă­toare de un nou avînt agricul­turii noastre socialiste în plin progres. Lucrările seminarului au ară­tat că în raionul Tg.-Mureş mai există multe posibilităţi neex­ploatate. Se simte nevoia cerce­tării mai atente a cerinţelor ţă­­i®­iilor cooperatori, lucru ce s-ar putea face prin studii, an­chete, consfătuiri, care ar ajuta la lărgirea tematicii, la perfec­ţionarea mijloacelor, formelor şi metodelor de popularizare In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Iuliu Moldo­van, secretarul Comitetului re­gional pentru cultură şi artă Vorbitorul a subliniat faptul că sarcinile puse de partid în eta­pa actuală în faţa agriculturii trebuie să determine sporirea preocupărilor pentru perfecţio­narea organizării muncii insti­tuţiilor culturale, a stilului şi metodelor folosite, a colaboră­rii între factorii chemaţi să con­­cure la instruirea şi educarea ţărănimii. Tovarăşul Iuliu Mol­dovan s-a ocupat pe larg de­­sarcinile ce revin căminelor cul­turale pentru popularizarea mă­surilor luate de partid şi guvern în sprijinul familiilor cu copii, pentru creşterea natalităţii şi îmbunătăţirea continuă a ocro­tirii mamei şi codilului, popu­larizării modificărilor unor dis­poziţii legale privitoare la di­vorţ. Procesul instruirii şi edu­cării ţăranilor cooperatori să fie ridicat la dimensiuni mult mai mari, să se întreprindă şi să se experimenteze acţiuni mai am­ple, de mai lungă durată, ce pot ajunge pînă la lectorat, stagiuni permanente ale forma­ţiilor artistice de amatori. Seminarul de la Sovata se va înscrie, fără îndoială, pe linia îmbunătăţirii activităţii institu­ţiilor culturale de la sate, axa­rea ei pe problemele cheie ale satului nostru contemporan. AUREL LUPU Preocupări cotidiene ale căminelor culturale 99Simple coincidenţe de PAUL EV­ER­AC Văzută în perspectiva specta­colelor secţiei maghiare de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş, piesa lui Paul Everac îşi justifică din plin priza la public. Succe­siunea rapidă a cîtorva secţiuni adînci în viaţa societăţii noastre conter­porarie, solicită-l puternic la meditaţie şi atitudine. Pre­zenţa vie — interferenţa reală sau incidentală a eroilor pro­iectează în faţa spectatorului evoluţia lineară sau sinuoasă a diferitelor destine.­ Fiecare per­sonaj îşi poartă grav acest destin — fapt care conferă puterea de reprezentare a categoriei so­ciale respective. Iar dezbaterea acestor personaje e o dezba­tere de concepţii, de idei, pur­tată de oameni — pentru omul zilelor noastre. După însăşi afir­maţia autorului — „personajul principal al piesei este nevoia de a creşte. Ea reprezintă sensul vremii noastre". Or, tocmai în aceasta rezidă nota pregnantă de modern a piesei. Piesă mo­dernă, strict, actuală — deoarece personajele, strict reprezentati­ve, trăiesc, gîndesc, acţionează omeneşte, se împlinesc şi cresc racordate puternic la lumea din afară, împlinirea, realizarea inte­rioară a personajelor se face lent, grav, în funcţie de dezvă­luirea propriei lumi interioare, în funcţie de raţionalul lumii înconjurătoare. De aici, acel aer de poezie degajat de fiecare personaj angajat pe drumul cău­tării proprii şi a celorlalţi. Meritul colectivului artistic de la Teatrul din Tg.-Mureş e cu atît mai mare cu cît a înţeles perfect coordonatele psihologi­ce ale conflictului dramatic. Aprofundînd datele interioare ale textului, regia artistică (Ger­gely Géza) şi-a dirijat echipa de interpreţi pe linia unei interio­rizări fine, spre un travaliu care duce la dezvăluirea adevărului propriu. Urmarea: atmosferă de realitate a vieţii, puls palpabil, oameni vii, probleme vitale, contacte sau ciocniri verosimile,­­ iar peste toate acestea, mult zbucium şi multă poezie inte­rioară. Bine îndrumaţi, interpreţii au conturat (în majoritatea lor) ca­ractere puternice, bine diferen­ţiate. Plasat într-un decor pro­priu (Adriana Leonescu), jocul actorilor s-a concentrat la reda­rea proprie a substanţei eroilor interpretaţi. Graţie interpretării artistice a eroilor centrali, spec­tacolul cîştigă în unitate, sec­venţele textului se sudează or­ganic. In acest sens ne gîndim la interpretarea artistică­­a lui Csorba András în figura lui Emil Cronică dramatica Vlăsceanu. E o interpretare de mare fineţe, plină de tact şi pondere, dusă pe o linie de simplitate lucrată măiestrit şi cu migală, atitudine, ţinută, gest şi inflexiune — totul vădeşte inte­riorizare şi consonanţă pînă la limite cu esenţa gîndirii auto­rului; de aici, creditul pe care i-l acordă spectatorul şi-l răs­plăteşte cu simpatie şi aplauze. La fel Lohinszky Lóránd, artist emerit, în figura profesorului de latină, Dănilă Coman, ta­vaim artistic meticulos, lucrat în mozaic fin, identificare con­substanţială cu lumea interioară a personajului. Atît Csorba An­drás cît şi Lohinszky Lórand, prin măiestria interpretării per­sonajelor respective, îşi demon­strează încă o dată marea lor individualitate artistică. In Da­niela Coman, Illyés Kinga se apropie, pe parcursul spectaco­lelor, de esenţa personajului conceput de autor. Fără sonda­rea atentă, adînca, cu pasiune, a lumii interioare a acestui personaj plin de gingăşie, de puritate şi vis, Daniela va con­tinua să rămînă o apariţie tre­cătoare, lipsită de contur şi fără justificare în economia specta­colului. Actriţa Illyés merită credit — ne-a demonstrat-o în alte spectacole, în figuri simi­lare. Deşi textul dramatic nu conferă unor personaje valenţe prea mari, interpretările actori­lor Gyarmati István (Moş Flo­­rică Predoiu) şi Székely Anna (Aurelia Epure) sînt vii, colorate, cu priză la public. In Gheorghe Buzura, în ciuda unei scurte respiraţii scenice, Tamás Ferenc, iar în Teodora Vlăseanu, artista emerită Dukász Anna — pe care am dori s-o vedem, în sfîrşit, distribuită într-un rol pe măsu­ra posibilităţilor reale — izbu­tesc prin mijloace artistice sim­ple, să se apropie de compozi­ţie prin spontaneitate, franche­ţe şi omenie, — iar în Vicky Miclescu şi Mia Caraman, actorii Bodo Zoltán şi Nagy Jolán îşi dau silinţa să contribuie prin pitorescul tinereţii interpretate la închegarea atmosferei specta­colului. O surpriză plăcută — debu­tul studentului Benczédi Sándor, de la Institutul de teatru, în ro­lul complex al adolescentului Sorin Vlăsceanu, debutantul s-a străduit să redea imaginea ti­pului simpatic, plin de dina­mism, aparent superficial şi zgo­motos, însă de un fond sufle­tesc sănătos, capabil de rapidă maturizare, spunem o surpri­ză plăcută, deoarece n-am se­sizat diferenţe de meşteşug ,în­tre student şi actorii apropiaţi ca vîrstă, dar îndepărtaţi ca ex­perienţă scenică. Considerate în ansamblu, spectacolele de pînă aici cu piesa „Simple coincidenţe" ple­dează pentru un început de sta­giune de bun augur — contri­buie la creşterea valorică a tea­trului care ţine să-şi invite spec­tatorii la meditaţie asupra răs­punderii ce le revine faţă de ei înşişi şi faţă de semenii lor. ION CHEREJI­ U ( JOI, 20 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Steaua fără nume. Progresul: fil­mul Aventurile lui Werner Holt. Steagul roşu: filmul Ţara fericirii. Ti­neretului: filmul Procesul alb. (16,30, 18,30, 20,30: Di­te, fiica omului). Muncitoresc: filmul La porţile pă­­mîntului. Flacăra: filmul După mi­ne, canalii! Gheorghieni — Mio­riţa: filmul In fiecare zi, sărbătoare. Luduş — Flacăra: filmul In ge­nunchi mă întorc la tine. Miercu­rea Ciuc — Harghita: filmul Ani­malele. Odorhei — Muncitoresc: filmul In Nord, spre Alaska. Re­ghin — Patria: filmul Alfabetul fri­cii. Victoria: filmul Calea Victoriei. Tîrnăveni — Melodia: filmul So­ţie fidelă. Topliţa — Muncitoresc: filmul Serbările galante. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi. La ora 20, comedia „Mitică Popescu" de Camil Petrescu (abonament B). Alte manifestări In sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, va avea loc o ma­nifestare pentru muncitorii, ingine­rii şi tehnicienii de la I.I.S. „Mu­reşul". In program: Din experienţa înaintată a fruntaşilor; Republica Socialistă România în cifre şi fapte­ de seară; 19,15 — Prin expoziţii; 19,30 — Oraşele muzicii: Salzburg; 20,00 — Debuturi; 21,00 — Film: „Cînd vine pisica"; 22,40 — Tele­jurnalul de noapte.. VINERI, 21 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,30 — Actualitatea agrară; 8,08 — Muzică populară; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,15 şi 11,45 — Muzică populară; 13,05 — Muzică uşoară; 13,30 — Muzi­că populară cerută de ascultători; 14,08 — Melodii de ieri şi de azi; 15,30 — Caleidoscop muzical; 18,15 — Muzică uşoară; 19,00 — O melodie pe adresa dumneavoas­tră; 19,35 — Varietăţi muzicale; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii româneşti; 21,20 — Din succesele muzicii uşoare. Programul II: 8,30 — Muzică populară; 10,15 — Teatru: „Pescă­ruşul" de A. P. Cehov; 12,45 — Interpreţi de muzică populară; 14,00 — Emisiune de folclor; 14,30 — Concert de prînz; 15,10 — Mia Braia şi Dorel Liveanu cîntă muzi­că uşoară; 16,30 — Muzică uşoară românească; 18,35 — Prelucrări de folclor; 19,30 — Drumeţii veseli. 22,40 — Muzică uşoară. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română: Agendă forestieră — Mu­zică uşoară interpretată la muzi­cuţă. 5,30—6,00 în limba maghia­ră: Muzică distractivă — Emisiune pentru crescătorii de animale — Hubesz Valter: Rapsodie pe teme populare. 14,30—15,00 în limba maghiară: Familia şi căminul — Muzică corală — Filmele săptă­­mînii viitoare. 17,00—17,30 în limba română: Agenda actualităţii — Muzică uşoară (cîntă Dan­da şi Aurelian Andreescu) — Emisiunea pentru tineret. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri —Cîntă or­chestra de muzică populară con­dusă de Hudi István — Reportajul zilei — Muzică simfonică — Lite­ratură şi artă. Ce şi cum să citim (masă rotundă). Timpul probabil. Vremea devine uşor instabilă, cu cerul temporar noros, cu totul izolat ploi locale de scurtă durată. Temperatura sta­ţionară, minimele vor fi cuprinse între 2—6 grade (în raioanele To­pliţa, Gheorghieni şi Ciuc minus 1 grad), iar maximele între 15—20 grade. Vînt potrivit cu unele inten­sificări din vest. PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din Sea­ra zilei de 19 octombrie, 1966, au fost extrase numerele: 41, 23, 37, 35, 40, 25 Rezervă: 42, 39 Fondul de premii este în valoa­re de 628.206 lei. JOI, 20 OCTOMBRIE 18,00 — Pentru copii şi tinere­tul şcolar; 19,00 — Telejurnalul STEAUA ROȘIE Consfătuire pe tema medicinii culturii fizice Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din Republica Socialistă România, Societatea de medicina culturii fizice, în colaborare cu filia­la U.S.S.M. din regiunea noastră, organizează între 20—21 octombrie a. c. o interesantă consfătuire pe tema medicinii culturii fizice. In zilele de joi şi vineri (la Sovata) specalişti din întreaga ţară vor przenta un număr de 35 de comunicări din cele mai diferite domenii ale medicinii culturii fizice. Specialist In amînări şi lucru de proastă calitate O firmă aşezată pe frontispiciul unei clă­diri de pe pasarela Măcelarilor din ora­şul Tg.-Mureş, în a­­propierea restaurantu­lui „Harghita", anun­ţă existenţa atelieru­lui de vulcanizare al lui A. Petrieş. N-ar strica dacă firma ar cuprinde un alt text : „SPECIALIST ÎN AMέ­NĂRI ŞI LUCRU DE PROASTĂ CALITATE". Astfel oamenii sosiţi la „specialistul" în materie de vulcaniza­re n-ar fi purtaţi zile în şir pe drumuri — de azi pe mîine, de mîine pe poimîine ş.a. — n-ar arunca ,,în vînt" bani pentru lu­cruri executate de mîntuială. Dar, să relatăm un fapt, concludent în acest sens. La „marele specia­list" se prezintă un cetăţean cu o pere­che de cizme de cau­ciuc, care necesitau mici reparaţii. — Vă rog să-mi re­paraţi cît mai urgent aceste cizme. După ce le cerce­tează cu atenţie, A. Petries precizează : — Garantez pentru lucru numai dacă le vulcanizez călcîile şi tălpile. Costă 45 de lei şi sínt gata peste trei zile. A treia zi cetăţeanul se prezintă după ciz­me. NOTE — A fost întrerupt curentul. M­îine sínt gata în mod sigur. A trecut şi acest mîine, şi poimîine, şi alte zile, a trecut şi o săptămînă pînă cînd în fine, cizmele au fost reparate. O dată a lipsit curentul, altă da­tă a fost bolnav meş­terul etc. Spre bucuria sa ce­tăţeanul intră în po­sesia cizmelor, repara­te cu „garanţie". O „garanţie" sigură, atît de sigură îneît în ziua următoare el s-a prezentat din nou la atelierul de vulcani­zare . S-au dezlipit cîlcîi­­le. Intră apă în ele. — Se repară. Se mai întîmplă. Aici se lucrează numai cu ga­ranţie. Cizmele s-au mai reparat de trei ori, dar greşeala n-a fost înlăturată. Specialistul n-a putut face mai mult. Ce să-i faci ? A rămas totuşi cu cei 45 de lei încasaţi pe nedrept. Şi, astfel, cetăţea­nul cu cizmele a ajuns la o altă vulcanizare, după numai două săp­­tămîni şi cîteva zile. Alţi 35 de lei, bine că de data aceasta i-a dat cu folos. Organele competente au datoria să-şi spună cuvîntul în problema „specialistului" de pe pasarela Măcelarilor. E în joc timpul oame­nilor, banii lor! AUREL DEJANU A DESCHIS ÎN STRADA PETÖFI NR. 26 O SECȚIE DE REPARAT TELEVI­ZOARE. Se execută reparaţii şi la tele­vizoarele aflate în termen de ga­ranţie. întreprinderea minieră HARGHITA Miercurea-Ciuc, strada Doja nr. 6. ANGAJEAZĂ — ȘEF BIROU C.F.I. salarizarea conform H.C.M. nr. 1.116/1. Informații suplimentare se pot obţine la sediul între­prinderii, telefon nr. 326. — lemn rotund de fag (pentru constricții) — mangal Informații suplimentare se primesc de la serviciul vîn­­zări al întreprinderii. Tele­­fon 113. întreprinderea forestieră Odorhei ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — 1 MAISTRU PENTRU­ HALA­GATERE — 1 MASTRU PENTRU SECŢIA LĂZI — 2 MAIŞTRI PENTRU SECŢIA MOBILĂ Condiţii de angajare pe baza H.C.M. nr. 1.061/1959. Concursul va avea loc la 14 noiembrie 1966, la biroul central. Informaţii suplimentare se pot obține la direcțiunea între­prinderii. Cooperativei „TEXTILA-MUREŞ“ VOPSITORIILE DIN STR. KOSSUTH LAJOS NR. 22, STR. SOMNULUI NR. 2, ALEEA CARPAŢI (COM­PLEX) Şi STR. SECUILOR MARTIRI NR. 2, ASIGURĂ O DESERVIRE PROMPTĂ ŞI DE CALITATE. A­ngaleaza VlNZĂTORI AMBULANŢI (inclusiv tineri şi pensionari) pentru produse albe. Salarizarea pe bază de cotă procentuală. Informaţii suplimentare se pot obţine la centrala O.C.L. „Alimen­tara" Tg.-Mureş, str. Arany Janos nr. 2, telefon 43-55.

Next