Steaua Roşie, octombrie 1966 (Anul 18, nr. 231-256)
1966-10-20 / nr. 247
2 in pas cu viaţa, pentru întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor agricole îndeplinirea cu succes a sarcinilor măreţe ce revin activiştilor culturali depinde, în primul rînd, de modul în care ei îşi însuşesc documentele de partid şi de stat, îşi ridică pregătirea lor profesională. Una din formele menite să asigure instruirea şi perfecţionarea acestor cadre o reprezintă seminariile raionale. Convins pe deplin de acest lucru, Comitetul raional pentru cultură şi artă Tg.-Mureş se ocupă cu deosebită grijă de pregătirea seminariilor, stabilirea problematicii în funcţie de specificul local şi de cerinţele muncii culturale de masă. In ultimul seminar raional, desfăşurat timp de 2 zile la Sovata, locul central l-au ocupat problemele privind îmbunătăţirea muncii cultural-educative pentru întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producţie din raion. In sprijinul temei pusă în dezbaterea activiştilor culturali de la sate au prezentat expuneri tovarăşii: Teodor Purcariu, secretarul Comitetului raional pentru cultură şi artă, Ladislau Adorjani, directorul căminului cultural din Corneşti, şi Arcadiu Török, directorul căminului cultural din Măgherani. Pe baza materialelor prezentate, participanţii la seminarul raional au făcut un valoros schimb de păreri, contribuind la stimularea şi generalizarea celor mai eficiente metode şi forme ale activităţii cultural-educative de masă. Lucrările seminarului au relevat faptul că instituţiile culturale, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, organizează cu regularitate numeroase acţiuni puternic ancorate în viaţa satului, alese cu discernămînt, în stare să ajute ţăranii cooperatori în munca lor însufleţită pentru întărirea economico-organizatorică a unităţilor agricole cooperatiste. Căminul cultural din Măgherani — a spus tovarăşul Arcadiu Török — a găzduit un mare număr de manifestări consacrate creşterii valorii zilei-muncă, mobilizării tuturor ţăranilor cooperatori la lucru. In cadrul unei ore de calcul, tovarăşul Alexandru Szente, profesor de matematică, a vorbit pe „viu“ despre cîştigurile realizate de cei ce au participat zi de zi la muncă, au executat lucrări numai de bună calitate. De mare succes se bucură schimburile de experienţă între brigăzi, simpozioanele, programele brigăzii artistice de agitaţie consacrate muncii pe ogoare. Căminul cultural din Măgherani, desfăşurînd o bogată şi variată activitate, în strînsă legătură cu viaţa satului, şi-a cîştigat dragostea şi preţuirea ţăranilor cooperatori. In referatul său, tovarăşul Ladislau Adorjani a remarcat conferinţele: „Să executăm la timp şi în condiţii agrotehnice superioare campania agricolă de toamnă", „Lucrările agricole de sezon", „Timpul optim de însămînţat", care, folosind bogate exemple locale, au stimulat ţăranii cooperatori în activitatea lor rodnică pentru a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Mult gustate de săteni s-au dovedit şi mesele rotunde consacrate campaniei agricole de toamnă, jurnalele vorbite ş. a. La căminele culturale din Band, Glodeni, Păsăreni, Gălăţeni şi altele au avut loc întîlniri cu ţăranii cooperatori fruntaşi, festivităţi de înmînare a drapelelor de echipe şi brigăzi fruntaşe, seri de calcul economice, în cadrul cărora s-a popularizat experienţa înaintată, cei mai buni dintre cei mai buni lucrători ai ogoarelor, s-au combătut unele neajunsuri. Munca instituţiilor culturale se remarcă prin abordarea problemelor actuale şi esenţiale, prin folosirea atentă a celor mai adecvate forme de manifestări. Conţinutul lor a urmărit să răspundă cu operativitate şi competenţă cerinţelor oamenilor muncii legate de însuşirea temeinică a politicii partidului, de consolidarea cooperativelor agricole de producţie, de întărirea moralei socialiste. Răspîndirea cunoştinţelor agrotehnice a constituit un obiectiv de seamă al activităţii cultural-educative de masă. O bogată activitate de propagare s-a desfăşurat pentru popularizarea documentelor Congresului cooperativelor agricole de producţie, pentru răspîndirea valoroaselor învăţăminte ce se desprind din ele. Numeroase seri de întrebări şi răspunsuri, simpozioane şi alte manifestări au prilejuit interesante schimburi de opinii în legătură cu ridicarea rolului adunărilor generale, întărirea disciplinei în echipă şi brigadă, stimularea spiritului inovator şi a răspunderii pentru asigurarea mersului înainte al cooperativei agricole de producţie. In ultimul timp, în majoritatea comunelor s-au înregistrat rezultate bune pe calea desfăşurării diferenţiate a propagandei agricole, axării sale pe problemele cheie ale fiecărui colectiv de muncă. In scopul sprijinirii întrecerii socialiste, efectuării unor lucrări numai de bună calitate şi aplicării cu stricteţe a întregului complex de măsuri agrotehnice, la Band se folosesc cu succes grafice pe brigăzi, panouri de onoare, gazeta de perete, se editează foi volante, se înmînează brigăzilor fruntaşe drapele însoţite de aparate de radio portative. In emisiunile centrelor de radioficare un loc important l-au ocupat problemele agricole. In emisiunile lor s-au remarcat rubricile „Pentru o recoltă bogată", „Să învăţăm din experienţa fruntaşilor", „Sîntem mîndri de fruntaşii noştri". In cadrul emisiunilor s-a folosit în mai mare măsură reportajul, interviul, ancheta, notele critice şi alte genuri gazetăreşti. Ziua recoltei a prilejuit bogate şi interesante manifestări. In centrele mari de comune s-au organizat expoziţii agricole şi expoziţii-tîrg. In toate comunele au avut loc programe culturalartistice alcătuite din montaje literare, cîntece, dansuri, recitări ş. a. Programele au fost sugestiv intitulate: „Serbarea recoltei" (Gălăţeni), „Aşa lucrăm noi în cooperativa agricolă de producţie" (Păsăreni), „Spice de aur, ciorchini dulci" (Sîntioana). In ansamblu, Ziua recoltei s-a înscris în viaţa satelor tîrgumureşene ca o demonstraţie a cîntecului, dansului şi portului popular, o demonstraţie dătătoare de un nou avînt agriculturii noastre socialiste în plin progres. Lucrările seminarului au arătat că în raionul Tg.-Mureş mai există multe posibilităţi neexploatate. Se simte nevoia cercetării mai atente a cerinţelor ţăi®iilor cooperatori, lucru ce s-ar putea face prin studii, anchete, consfătuiri, care ar ajuta la lărgirea tematicii, la perfecţionarea mijloacelor, formelor şi metodelor de popularizare In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Iuliu Moldovan, secretarul Comitetului regional pentru cultură şi artă Vorbitorul a subliniat faptul că sarcinile puse de partid în etapa actuală în faţa agriculturii trebuie să determine sporirea preocupărilor pentru perfecţionarea organizării muncii instituţiilor culturale, a stilului şi metodelor folosite, a colaborării între factorii chemaţi să concure la instruirea şi educarea ţărănimii. Tovarăşul Iuliu Moldovan s-a ocupat pe larg desarcinile ce revin căminelor culturale pentru popularizarea măsurilor luate de partid şi guvern în sprijinul familiilor cu copii, pentru creşterea natalităţii şi îmbunătăţirea continuă a ocrotirii mamei şi codilului, popularizării modificărilor unor dispoziţii legale privitoare la divorţ. Procesul instruirii şi educării ţăranilor cooperatori să fie ridicat la dimensiuni mult mai mari, să se întreprindă şi să se experimenteze acţiuni mai ample, de mai lungă durată, ce pot ajunge pînă la lectorat, stagiuni permanente ale formaţiilor artistice de amatori. Seminarul de la Sovata se va înscrie, fără îndoială, pe linia îmbunătăţirii activităţii instituţiilor culturale de la sate, axarea ei pe problemele cheie ale satului nostru contemporan. AUREL LUPU Preocupări cotidiene ale căminelor culturale 99Simple coincidenţe de PAUL EVERAC Văzută în perspectiva spectacolelor secţiei maghiare de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş, piesa lui Paul Everac îşi justifică din plin priza la public. Succesiunea rapidă a cîtorva secţiuni adînci în viaţa societăţii noastre conterporarie, solicită-l puternic la meditaţie şi atitudine. Prezenţa vie — interferenţa reală sau incidentală a eroilor proiectează în faţa spectatorului evoluţia lineară sau sinuoasă a diferitelor destine. Fiecare personaj îşi poartă grav acest destin — fapt care conferă puterea de reprezentare a categoriei sociale respective. Iar dezbaterea acestor personaje e o dezbatere de concepţii, de idei, purtată de oameni — pentru omul zilelor noastre. După însăşi afirmaţia autorului — „personajul principal al piesei este nevoia de a creşte. Ea reprezintă sensul vremii noastre". Or, tocmai în aceasta rezidă nota pregnantă de modern a piesei. Piesă modernă, strict, actuală — deoarece personajele, strict reprezentative, trăiesc, gîndesc, acţionează omeneşte, se împlinesc şi cresc racordate puternic la lumea din afară, împlinirea, realizarea interioară a personajelor se face lent, grav, în funcţie de dezvăluirea propriei lumi interioare, în funcţie de raţionalul lumii înconjurătoare. De aici, acel aer de poezie degajat de fiecare personaj angajat pe drumul căutării proprii şi a celorlalţi. Meritul colectivului artistic de la Teatrul din Tg.-Mureş e cu atît mai mare cu cît a înţeles perfect coordonatele psihologice ale conflictului dramatic. Aprofundînd datele interioare ale textului, regia artistică (Gergely Géza) şi-a dirijat echipa de interpreţi pe linia unei interiorizări fine, spre un travaliu care duce la dezvăluirea adevărului propriu. Urmarea: atmosferă de realitate a vieţii, puls palpabil, oameni vii, probleme vitale, contacte sau ciocniri verosimile, iar peste toate acestea, mult zbucium şi multă poezie interioară. Bine îndrumaţi, interpreţii au conturat (în majoritatea lor) caractere puternice, bine diferenţiate. Plasat într-un decor propriu (Adriana Leonescu), jocul actorilor s-a concentrat la redarea proprie a substanţei eroilor interpretaţi. Graţie interpretării artistice a eroilor centrali, spectacolul cîştigă în unitate, secvenţele textului se sudează organic. In acest sens ne gîndim la interpretarea artisticăa lui Csorba András în figura lui Emil Cronică dramatica Vlăsceanu. E o interpretare de mare fineţe, plină de tact şi pondere, dusă pe o linie de simplitate lucrată măiestrit şi cu migală, atitudine, ţinută, gest şi inflexiune — totul vădeşte interiorizare şi consonanţă pînă la limite cu esenţa gîndirii autorului; de aici, creditul pe care i-l acordă spectatorul şi-l răsplăteşte cu simpatie şi aplauze. La fel Lohinszky Lóránd, artist emerit, în figura profesorului de latină, Dănilă Coman, tavaim artistic meticulos, lucrat în mozaic fin, identificare consubstanţială cu lumea interioară a personajului. Atît Csorba András cît şi Lohinszky Lórand, prin măiestria interpretării personajelor respective, îşi demonstrează încă o dată marea lor individualitate artistică. In Daniela Coman, Illyés Kinga se apropie, pe parcursul spectacolelor, de esenţa personajului conceput de autor. Fără sondarea atentă, adînca, cu pasiune, a lumii interioare a acestui personaj plin de gingăşie, de puritate şi vis, Daniela va continua să rămînă o apariţie trecătoare, lipsită de contur şi fără justificare în economia spectacolului. Actriţa Illyés merită credit — ne-a demonstrat-o în alte spectacole, în figuri similare. Deşi textul dramatic nu conferă unor personaje valenţe prea mari, interpretările actorilor Gyarmati István (Moş Florică Predoiu) şi Székely Anna (Aurelia Epure) sînt vii, colorate, cu priză la public. In Gheorghe Buzura, în ciuda unei scurte respiraţii scenice, Tamás Ferenc, iar în Teodora Vlăseanu, artista emerită Dukász Anna — pe care am dori s-o vedem, în sfîrşit, distribuită într-un rol pe măsura posibilităţilor reale — izbutesc prin mijloace artistice simple, să se apropie de compoziţie prin spontaneitate, francheţe şi omenie, — iar în Vicky Miclescu şi Mia Caraman, actorii Bodo Zoltán şi Nagy Jolán îşi dau silinţa să contribuie prin pitorescul tinereţii interpretate la închegarea atmosferei spectacolului. O surpriză plăcută — debutul studentului Benczédi Sándor, de la Institutul de teatru, în rolul complex al adolescentului Sorin Vlăsceanu, debutantul s-a străduit să redea imaginea tipului simpatic, plin de dinamism, aparent superficial şi zgomotos, însă de un fond sufletesc sănătos, capabil de rapidă maturizare, spunem o surpriză plăcută, deoarece n-am sesizat diferenţe de meşteşug ,între student şi actorii apropiaţi ca vîrstă, dar îndepărtaţi ca experienţă scenică. Considerate în ansamblu, spectacolele de pînă aici cu piesa „Simple coincidenţe" pledează pentru un început de stagiune de bun augur — contribuie la creşterea valorică a teatrului care ţine să-şi invite spectatorii la meditaţie asupra răspunderii ce le revine faţă de ei înşişi şi faţă de semenii lor. ION CHEREJI U ( JOI, 20 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Steaua fără nume. Progresul: filmul Aventurile lui Werner Holt. Steagul roşu: filmul Ţara fericirii. Tineretului: filmul Procesul alb. (16,30, 18,30, 20,30: Dite, fiica omului). Muncitoresc: filmul La porţile pămîntului. Flacăra: filmul După mine, canalii! Gheorghieni — Mioriţa: filmul In fiecare zi, sărbătoare. Luduş — Flacăra: filmul In genunchi mă întorc la tine. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Animalele. Odorhei — Muncitoresc: filmul In Nord, spre Alaska. Reghin — Patria: filmul Alfabetul fricii. Victoria: filmul Calea Victoriei. Tîrnăveni — Melodia: filmul Soţie fidelă. Topliţa — Muncitoresc: filmul Serbările galante. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi. La ora 20, comedia „Mitică Popescu" de Camil Petrescu (abonament B). Alte manifestări In sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, va avea loc o manifestare pentru muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la I.I.S. „Mureşul". In program: Din experienţa înaintată a fruntaşilor; Republica Socialistă România în cifre şi fapte de seară; 19,15 — Prin expoziţii; 19,30 — Oraşele muzicii: Salzburg; 20,00 — Debuturi; 21,00 — Film: „Cînd vine pisica"; 22,40 — Telejurnalul de noapte.. VINERI, 21 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,30 — Actualitatea agrară; 8,08 — Muzică populară; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,15 şi 11,45 — Muzică populară; 13,05 — Muzică uşoară; 13,30 — Muzică populară cerută de ascultători; 14,08 — Melodii de ieri şi de azi; 15,30 — Caleidoscop muzical; 18,15 — Muzică uşoară; 19,00 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 19,35 — Varietăţi muzicale; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii româneşti; 21,20 — Din succesele muzicii uşoare. Programul II: 8,30 — Muzică populară; 10,15 — Teatru: „Pescăruşul" de A. P. Cehov; 12,45 — Interpreţi de muzică populară; 14,00 — Emisiune de folclor; 14,30 — Concert de prînz; 15,10 — Mia Braia şi Dorel Liveanu cîntă muzică uşoară; 16,30 — Muzică uşoară românească; 18,35 — Prelucrări de folclor; 19,30 — Drumeţii veseli. 22,40 — Muzică uşoară. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română: Agendă forestieră — Muzică uşoară interpretată la muzicuţă. 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică distractivă — Emisiune pentru crescătorii de animale — Hubesz Valter: Rapsodie pe teme populare. 14,30—15,00 în limba maghiară: Familia şi căminul — Muzică corală — Filmele săptămînii viitoare. 17,00—17,30 în limba română: Agenda actualităţii — Muzică uşoară (cîntă Danda şi Aurelian Andreescu) — Emisiunea pentru tineret. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri —Cîntă orchestra de muzică populară condusă de Hudi István — Reportajul zilei — Muzică simfonică — Literatură şi artă. Ce şi cum să citim (masă rotundă). Timpul probabil. Vremea devine uşor instabilă, cu cerul temporar noros, cu totul izolat ploi locale de scurtă durată. Temperatura staţionară, minimele vor fi cuprinse între 2—6 grade (în raioanele Topliţa, Gheorghieni şi Ciuc minus 1 grad), iar maximele între 15—20 grade. Vînt potrivit cu unele intensificări din vest. PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din Seara zilei de 19 octombrie, 1966, au fost extrase numerele: 41, 23, 37, 35, 40, 25 Rezervă: 42, 39 Fondul de premii este în valoare de 628.206 lei. JOI, 20 OCTOMBRIE 18,00 — Pentru copii şi tineretul şcolar; 19,00 — Telejurnalul STEAUA ROȘIE Consfătuire pe tema medicinii culturii fizice Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din Republica Socialistă România, Societatea de medicina culturii fizice, în colaborare cu filiala U.S.S.M. din regiunea noastră, organizează între 20—21 octombrie a. c. o interesantă consfătuire pe tema medicinii culturii fizice. In zilele de joi şi vineri (la Sovata) specalişti din întreaga ţară vor przenta un număr de 35 de comunicări din cele mai diferite domenii ale medicinii culturii fizice. Specialist In amînări şi lucru de proastă calitate O firmă aşezată pe frontispiciul unei clădiri de pe pasarela Măcelarilor din oraşul Tg.-Mureş, în apropierea restaurantului „Harghita", anunţă existenţa atelierului de vulcanizare al lui A. Petrieş. N-ar strica dacă firma ar cuprinde un alt text : „SPECIALIST ÎN AMÎNĂRI ŞI LUCRU DE PROASTĂ CALITATE". Astfel oamenii sosiţi la „specialistul" în materie de vulcanizare n-ar fi purtaţi zile în şir pe drumuri — de azi pe mîine, de mîine pe poimîine ş.a. — n-ar arunca ,,în vînt" bani pentru lucruri executate de mîntuială. Dar, să relatăm un fapt, concludent în acest sens. La „marele specialist" se prezintă un cetăţean cu o pereche de cizme de cauciuc, care necesitau mici reparaţii. — Vă rog să-mi reparaţi cît mai urgent aceste cizme. După ce le cercetează cu atenţie, A. Petries precizează : — Garantez pentru lucru numai dacă le vulcanizez călcîile şi tălpile. Costă 45 de lei şi sínt gata peste trei zile. A treia zi cetăţeanul se prezintă după cizme. NOTE — A fost întrerupt curentul. Mîine sínt gata în mod sigur. A trecut şi acest mîine, şi poimîine, şi alte zile, a trecut şi o săptămînă pînă cînd în fine, cizmele au fost reparate. O dată a lipsit curentul, altă dată a fost bolnav meşterul etc. Spre bucuria sa cetăţeanul intră în posesia cizmelor, reparate cu „garanţie". O „garanţie" sigură, atît de sigură îneît în ziua următoare el s-a prezentat din nou la atelierul de vulcanizare . S-au dezlipit cîlcîile. Intră apă în ele. — Se repară. Se mai întîmplă. Aici se lucrează numai cu garanţie. Cizmele s-au mai reparat de trei ori, dar greşeala n-a fost înlăturată. Specialistul n-a putut face mai mult. Ce să-i faci ? A rămas totuşi cu cei 45 de lei încasaţi pe nedrept. Şi, astfel, cetăţeanul cu cizmele a ajuns la o altă vulcanizare, după numai două săptămîni şi cîteva zile. Alţi 35 de lei, bine că de data aceasta i-a dat cu folos. Organele competente au datoria să-şi spună cuvîntul în problema „specialistului" de pe pasarela Măcelarilor. E în joc timpul oamenilor, banii lor! AUREL DEJANU A DESCHIS ÎN STRADA PETÖFI NR. 26 O SECȚIE DE REPARAT TELEVIZOARE. Se execută reparaţii şi la televizoarele aflate în termen de garanţie. întreprinderea minieră HARGHITA Miercurea-Ciuc, strada Doja nr. 6. ANGAJEAZĂ — ȘEF BIROU C.F.I. salarizarea conform H.C.M. nr. 1.116/1. Informații suplimentare se pot obţine la sediul întreprinderii, telefon nr. 326. — lemn rotund de fag (pentru constricții) — mangal Informații suplimentare se primesc de la serviciul vînzări al întreprinderii. Telefon 113. întreprinderea forestieră Odorhei ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — 1 MAISTRU PENTRU HALAGATERE — 1 MASTRU PENTRU SECŢIA LĂZI — 2 MAIŞTRI PENTRU SECŢIA MOBILĂ Condiţii de angajare pe baza H.C.M. nr. 1.061/1959. Concursul va avea loc la 14 noiembrie 1966, la biroul central. Informaţii suplimentare se pot obține la direcțiunea întreprinderii. Cooperativei „TEXTILA-MUREŞ“ VOPSITORIILE DIN STR. KOSSUTH LAJOS NR. 22, STR. SOMNULUI NR. 2, ALEEA CARPAŢI (COMPLEX) Şi STR. SECUILOR MARTIRI NR. 2, ASIGURĂ O DESERVIRE PROMPTĂ ŞI DE CALITATE. Angaleaza VlNZĂTORI AMBULANŢI (inclusiv tineri şi pensionari) pentru produse albe. Salarizarea pe bază de cotă procentuală. Informaţii suplimentare se pot obţine la centrala O.C.L. „Alimentara" Tg.-Mureş, str. Arany Janos nr. 2, telefon 43-55.