Steaua Roşie, decembrie 1966 (Anul 18, nr. 283-309)
1966-12-01 / nr. 283
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Gh. M. Vasilescu - Vasia La 1 decembrie se împlinesc 75 de ani de la naşterea lui Gh. M. Vasilescu-Vasia, unul dintre cei mai de seamă militând revoluţionari, activist de frunte al partidului nostru, fiu credincios al clasei muncitoare din România, din rîndurile căreia s-a ridicat şi a luptat pînă in ultima clipă a vieţii sale. Născut în 1891 la Călăraşi, într-o familie nevoiaşă şi numeroasă, Gh. M. Vasilescu va trebui să înfrunte încă din copilărie, împreună cu întreaga lui familie, mizeria în care se zbăteau oamenii muncii. Rămas curînd orfan de tată, este nevoit — după numai 2 ani de gimnaziu — să întrerupă şcoala şi să se angajeze ca ucenic la o tipografie din oraş, pentru a-şi dişciga existenţa. Aici, în scurtă vreme, ia contact cu socialiştii din Călăraşi, de la care îşi procură şi citeşte ziarul „România Muncitoare" şi broşuri socialiste. Incepînd cu anul 1908 devine corespondent la acest ziar, apoi si la ziarul „Tribuna transporturilor", pe care-l edita la Brăila Stefan Gheorghiu. El publică aici chemări înflăcărate , adresate muncitorilor, pentru a se organiza în, sindicate. Parale,I cu Activitatea de adrespoinceftt la publicaţiile muncitoreşti şi cu sprijinul acordat de I. C. Frimu, Şt. Gheorghiu şi alţi militanţi de frunte ai mişcării muncitoreşti, Gh. M. Vasilescu creează la Călăraşi, împreună cu alţi socialişti, primul sindicat bazat pe principiul luptei de clasă. In anul 1912 este ales şi participă ca delegat la Congresul al IV-lea al Uniunii Generale a Sindicatelor. Un an mai tîrziu, cînd vine în Bucureşti, intră în Partidul social-democrat, unde va duce o activitate revoluţionară neobosită, luptînd cu toate forţele sale pentru cauza celor asupriţi. In acelaşi timp, folosind arma puternică a scrisului în paginile ziarelor muncitoreşti ale timpului, ca: „Lupta", „Socialismul", „Tineretul socialist", „Viaţa Muncitoare" „Tribuna funcţionarului" — care l-au avut ca redactor sau colaborator — Gh. M. Vasilescu va I deveni unul din. tre cei mai de seamă publicişti ai mişcării mun- I citoreşti din ţara noastră. In arlicolele sale, semnate fie cu numele lui, fie cu pseudonimele: I Radu Pralea, Gh. I lalomiţeanu, De- I la cîmp, Delabor- I cea, Umanus, Vaisia, gh. m. v. j etc., tînărul şi I talentatul propai gândist, agitator şi ziarist comu- I nist va demasca — folosind un I scris simplu, pe I înţelesul celor cărora li se adre- I sa cu înflăcărare, i condiţiile gre- I le în care trăia j majoritatea oamenilor muncii, scopurile imperialiste pentru care marile puteri dezlănţuiră războiul. După intrarea României în război, Gh. M. Vasilescu este mobilizat şi trimis pe front. Dar şi pe front, împreună cu alţi militanţi socialişti, el îşi va continua cu aceeaşi vigoare activitatea sa propagandistică, fapt semnalat de către autorităţile militare şi Siguranţa statului, care în vara anului 1917 cerea ca „Vasilescu, zis şi Vasia, socialist din Bucureşti", să fie „pus sub urmărire şi cercetat asupra propagandei ce face, broşurilor ce împarte şi să se afle cu ce permisie a plecat de la regiment şi de cînd lipseşte". In anii 1918—1921, desfaşurîndu-şi activitatea în curentul de stînga, revoluţionar, al Partidului Socialist din România şi în calitate de conducător al Editurii socialiste din Bucureşti, Gh. M. Vasilescu îşi va aduce o contribuţie importantă la orientarea mişcării muncitoreşti spre principiile revoluţionare de luptă şi organizare, la pregătirea ideologică a Congresului de creare a Partidului Comunist Român. Astfel, este prezent la numeroase adunări şi întruniri muncitoreşti din Bucureşti, Galaţi, Brăila, P. Neamţ şi din alte centre industriale ale ţării. De asemenea, participă la lucrările Consiliului General al partidului şi sindicatelor, din 31 ianuarie—3 februarie 1921 şi la cele ale Conferinţei Uniunilor sindicale din 11 februarie 1921, unde, împreună cu ceilalţi comunişti, susţine cu tărie necesitatea creării Partidului Comunist. Urmărit pas cu pas de către poliţie şi siguranţă pentru activitatea sa revoluţionară, Gh. M. Vasilescu, care mai fusese judecat în procesul din 13 decembrie, este arestat în martie 1921. Din această cauză el n-a putut lua parte la Congresul de creare a Partidului Comunist Român, din mai 1921. Implicat, alături de cei arestaţi la congres şi de alţi revoluţionari, în odiosul proces din Dealul Spirii, demascînd cu curaj calomniile comisarului regal Gh. M. Vasilescu a declarat: „Sunt acuzat pentru crimă contra siguranţei statului. N-am făcut nici o crimă. Poate că d l. comisar regal crede că prin activitatea mea comunistă am făptuit o crimă contra burghezimii capitaliste. Imi însuşesc această crimă şi primesc pedeapsa cu fruntea senină. Un lucru îmi pare rău: că n-am putut face mai mult pentru ideea comunistă!" După eliberarea sa din închisoare, unde a stat un an de zile, îşi reia activitatea publicistică la ziarul „Socialismul" şi participă, în anul 1923, la Congresul sindical, ce a avut loc la Cluj. In acelaşi an este ales secretar al Secţiunii Bucureşti a P.C.R., funcţie în care se va afla pînă la jumătatea anului 1925. In august 1924 ia parte la Congresul al lll-lea al P.C.R., care a avut loc la Viena, unde este ales în funcţia de membru supleant în Comisia de Control şi Rezervă a P.C.R. şi este numit secretar al CC. al Ajutorului Roşu din România, organizaţie ce a luat fiinţă la scurt timp după congres. Incepînd din 1925 şi pînă la sfîrşitul prematur al vieţii sale, Gh. M. Vasilescu, îşi va desfăşura activitatea revoluţionară în cadru legal, îndeosebi în Sindicatele unitare şi va conduce, împreună cu alţi comunişti, redacţia ziarului „Viaţa muncitoare", organul central al C.G.S.U. In aceste condiţii — după o zi obositoare de muncă pentru a-şi cîştiga existenţa — într-o încăpere scundă de Pe strada Mihai Vodă nr. 25, la lumina palidă a unei lămpi de petrol, împreună cu un tovarăş sau doi, Gh. M. Vasilescu redacta cu grijă fiecare număr al gazetei, Incepînd de la articolul de fond şi pînă la cea mai simplă informaţie. In acelaşi timp s-a ocupat cu traducerea şi publicarea unor părţi din lucrarea „Bazele leninismului". Pe linie sindicală militează şi scrie în vederea întăririi organizaţiilor muncitoreşti, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor maselor de oameni ai muncii. In anul 1927 copoii siguranţei „prăpădiţi la înfăţişare, prăpădiţi la suflet, prăpădiţi la minte" — cum îi ridiculiza el în articolele de presă — l-au arestat din Jaou şi l-au întemniţat la Jilava. Datorită privaţiunilor, deselor arestări şi schingiuiri, marilor eforturi depuse după orele istovitoare de muncă, i se agravează şi mai mult boala de plămîni. In toamna anului 1928 a fost internat la spitalul de la Filantropia, însă prea tîrziu. La 18 martie 1929 a încetat din viaţă. Astfel s-a stins Gh. M. Vasilescu, un mare luptător revoluţionar, un mare ziarist comunist, care s-a jertfit pentru triumful idealurilor de luptă ale Partidului Comunist Român, pentru fericirea poporului nostru. IOAN CHIOREAN cercetător ştiinţific la Baza de cercetări ştiinţifice Tg.-Mureş a Academiei R.S. România SPORT SPORT SPORT Ultima etapă a turului campionatului categoriei A la fotbal U.T.A. — DINAMO BUCUREŞTI 0—0. Joc viu disputat în care cele două formaţii n-au reuşit să marcheze nici un gol, deşi fiecare din ele au luptat cu multă ardoare, pînă la fluierul final, pentru victorie. UNIVERSITATEA CLUJ — DINAMO PITEŞTI 2—0. Echipa studenţilor clujeni a ţinut ca în acest final de tur să încheie victorios ultima evoluţie acasă. Şi au reuşit datorită unui joc mai bine organizat, în care înaintarea a excelat. Au marcat Barbu şi Adam. JIUL — POLITEHNICA TIMIŞOARA 3—1. Joc fără istorie, datorită formaţiei timişorene, care 90 de minute n-a făcut altceva decit să se apere. Au marcat Peronescu şi Casandra de două ori pentru învingători şi Surdan de la învinşi. UNIVERSITATEA CRAIOVA — PROGRESUL 1—0. Victoria a revenit pe merit craiovenilor care au ştiut să treacă cu succes prin momentele mai dificile. Progresul a dominat mai mult, dar înaintașii săi nu au reușit să înscrie nici un gol. A marcat Oblemenco. Restul partidelor au fost amînate. JOI, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Minunata Angelica. Progresul: filmul Boccaccio 70. Steagul roşu: filmul Cît timp eşti sănătos. Tineretului: filmul In nord spre Alaska (la orele 16,30, 18,30 si 20,30 programul Cinematecii). Muncitoresc: filmul Cheile cerului. Flacăra: filmul Nori albi. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Notre Dame de Paris. Luduş .— Flacăra: filmul Căsătorie de formă. Miercurea Ciuc Harghita: filmul Fifi înaripatul. Odorhei — Muncitoresc: filmul Cleopatra. Reghin — Patria: filmul Maigret şi afacerea Saint- Fiacre. Victoria: filmul Se întîmplă numai duminică. Tîrnăveni — Melodia: filmul La porţile pămîntului. Topliţa — Muncitoresc: filmul Alfabetul fricii. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, drama istorică „Răzvan şi Vidra" de B. P. Haşdeu. ★ Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, azi, la ora 20, comedia „Familia anticarului" de Carlo Goldoni. Alte manifestări In sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicateor, azi, la ora 18, va avea loc un simpozion pe tema „Africa nouă pe drumul libertăţii". Urmează filme documentare. cursului „Cultura muzicală", va fi ţinută expunerea „Spectacolul muzical: opera, opereta, baletul" (I). Conferenţiar: Valeria Covătaru, lector la Institutul pedagogic. JOI, 1 DECEMBRIE 18,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,23 — Desene animate; 19,30 — Actualitate teatrală; 20,00 — Clubul tinereţii; 21,00 — Film: „Fiii Marii Ursoaice"; 22,40 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 2 DECEMBRIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Actualitatea agrară; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,30 — Vreau să știu; 11,45 și 13,30 — Muzică populară; 14,08 — Mozaic sonor; 15,00 — Muzică populară din Moldova; 15,30 — Caleidoscop muzical; 16,15 — Muzică uşoară românească; 19,00 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 19,30 — Melodii româneşti; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii româneşti (partea a ll-a); 21,05 — Atenţiune, părinţi! 21,20 — Muzică uşoară. Programul II: 8,30 — Melodii populare; 9,35 — Muzică uşoară; 10,05 — Teatru: „Jocul dragostei și-al întîmplării" de Marivaux; 11,30 și 12,45 — Muzică populară; 13,30 — Concert de prînz; 14,30 — Muzică populară; 15,10 — Muzică uşoară; 16,30 — Evantai muzical; 19,05 — Compozitorii au cuvîntul: Mircea Chiriac. 21,50 — Muzică distractivă. ★ TG.-MUREȘ. 5,00—5,30 în limba română: Muzică ușoară la cererea ascultătorilor — Agendă forestieră. 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică populară — Emisiune pentru crescătorii de animale. 14,30— 15,00 în limba maghiară: Anchetă pe teme sociale — Cîntă orchestra de muzică populară condusă de Hudi István — Filmele săptămînii viitoare. 17,00—17,30 în limba română: Agenda actualităţii — Muzică — Emisiunea pentru tineret: Prietenie şi dragoste. 17,30— 18,30 în limba maghiară: Veşti din regiune — Cîntece populare — Reportajul zilei — Solişti instrumentişti din Tg.-Mureş — Literatură şi artă: Molter Károly. Timpul probabil. Vremea se va încălzi uşor, cerul va fi acoperit temporar, vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 2 grade, iar maximele între 1—6 grade. Vînt slab. Izolat ceaţă mai ales dimineaţa. PRONOEXPRES La tragerea PRONOEXPRES din seara zilei de 30 noiembrie 1966 au fost extrase numerele: 32, 6, 33, 14, 1, 26 Rezervă: 48, 29 Fondul de premii este în valoare de 686.912 lei. In sala de oglinzi a Palatului cultural, azi, la ora 18, în cadrul Consiliul regional al Uniunii de cultură fizică şi sport şi Clubul sportiv orăşenesc „Mureşul" Tg.-Mureş, anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă, la 30 noiembrie 1966, după o grea boală, a tovarăşului Nicolae Bighiga, membru al biroului regional U.C.F.S. şi secretar coordonator al C.S.C. „Mureşul". Nicolae Bighiga s-a născut la 25 noiembrie 1925 în oraşul Tg.-Mureş. Timp îndelungat şi-a dedicat activitatea mişcării de cultură fizică şi sport. Pentru meritele sale, a fost decorat cu medalii ale Republicii Socialiste România. Nicolae Bighiga a făcut parte din rîndurile Partidului Comunist Român. încetarea din viaţă a tovarăşului Nicolae Bighiga este o grea pierdere pentru mişcarea sportivă din oraşul nostru. Amintirea lui va rămîne mereu vie şi de neuitat. Sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului va fi depus azi, la sediul Clubului sportiv orăşenesc „Mureşul", din Parcul sportiv „23 August", iar funeraliile vor avea loc mîine, 2 decembrie, la ora 14. CONSILIUL REGIONAL U.C.F.S. C.S.O. „MUREŞUL" PÎA - forjă de producţie (Urmare din pag. 1) îmbunătăţirea producţiei vegetale şi animale. Ţinînd cont de condiţiile pedoclimatice concrete ale regiunii noastre, o parte însemnată din aceste probleme vor fi cercetate la Staţiunea experimentală Tg.-Mureş a cărei activitate va trebui orientată spre problemele esenţiale. De asemenea se cere mai multă competenţă şi răspundere în atacarea temelor propuse. Astfel în sectorul producţiei vegetale, cercetările vor trebui îndreptate spre stabilirea diferenţiată a măsurilor agrofitotehnice specifice culturilor de cereale, plante tehnice, plante de nutreţ, păşuni şi fineţe, în zone diferite. Cercetările privind combaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor trebuie să fie axate pe mărirea eficienţei tehnice şi economice a măsurilor de prevenire a atacurilor şi pe raţionalizarea tratamentelor în vederea obţinerii unor recolte mari, de calitate superioară, în sectorul creşterii animalelor, cercetările ştiinţifice este necesar să fie îndreptate spre ameliorarea raselor, îmbunătăţirea metodelor de creştere a efectivelor şi a condiţiilor de hrănire etc. In domeniul construcţiilor, temele nominalizate sînt orientate spre elaborarea de noi structuri si elemente pentru clădiri industriale şi sociale, studii în vederea realizării de noi sisteme de finisaje şi izolări, perfecţionarea sistemelor si materialelor de instalaţii, mecanizarea lucrărilor de construcţii-montaj. Dintre temele cu efecte tehnice şi economice importante, poate fi menţionată folosirea aditivilor pentru îmbunătăţirea caracteristicilor betoanelor şi mortarelor, care în felul acesta nu vor mai fi importate. In acest sens, succese importante a obţinut T.R.C.M. Tg.-Mureş, care a elaborat un aditiv tensioactiv pentru betoane si mortare denumit RESSQ. Acest adaos îmbunătăţeşte calitatea betoanelor si mortarelor, şi permite executarea lucrărilor de zidărie si tencuieli pe timp friguros. Rezultate bune s-au obţinut la T.R.C.M., în urma cercetărilor efectuate, şi în perfecţionarea metodei cofrajelor glisante la executarea blocurilor înalte. Prin aplicarea metodei turnării concomitente a planşeelor cu pereţii, s-a obţinut o eficienţă economică mult sporită faţă de soluţiile folosite anterior. In prezent, se fac cercetări experimentale privind îmbunătăţirea tehnologiei betoanelor . ..betonul rece" cu care s° pot executa lucrările de betoane simple pe timp friguros fără măsuri de încălzire specială, utilizarea bituminei la lucrări de drumuri, obţinerea unui accelerator de priză pentru mortare şi altele. Introducerea ştiinţei şi tehnicii moderne în industrie ,construcţii şi agricultură, unirea ştiinţei cu producţia vor duce în mod vizibil, la creşterea producţiei şi productivităţii, la valorificarea tot mai complexă a bogăţiilor naturale ale ţării, la creşterea calităţii produselor şi ridicarea nivelului material .. şi cultural al populaţiei. La cinematograful „Arta“ „Minunata Angelica77 Filmele seriale sînt la modă. Pardailan, Stanislas, — ca să numai vorbim de „Sfîntul" de pe micul ecran — își trăiesc, de la un film la altul, nemaipomenitele și nesfîrșitele aventuri. Inventivitatea scenariștilor e pusă la grea încercare, dar trebuie să recunoaştem că noi, spectatorii, aplaudăm fără zgîrcenie şi peliculele în care fantezia e cam obosită, cu condiţia ca eroii să fie bravi şi eroinele frumoase. Iar în privinţa asta nu ne putem plînge... Iat-o, de pildă, pe minunata Angelica, cea care prin bunăvoinţa regizorului Bernard Borderie devenise nu de mult „marchiză a îngerilor" şi care acum porneşte ajutată de cerşetorii de la Cour des Miracles să-şi răzbune soţul, asasinat — după cum ne amintim — în finalul seriei precedente. Mereu frumoasă, mereu îndrăgostită şi mereu energică, întruchipare a feminităţii şi vitalităţii, Angelica trece printr-o adevărată cavalcadă de întîmplări dintre cele mai neprevăzute, care o înalţă din nou, din Curtea Miracolelor în sălile somptuoase ale Versaille-ului. Răzbunarea, pe care eroina a jurat-o la sfîrşitul primei serii şi pe care o reînnoieşte de mai multe ori în această serie a doua, nu se înfăptuieşte însă, aşa că admiratorii încîntătoarei marchize pot fi liniştiţi: îi vom urmări aventurile şi într-o a treia serie, ce se va numi „Angelica şi Regele", dar poate că şi într-o a patra, a cincea etc. Şi nu ne-ar părea rău pentru că serialul despre Angelica face parte dintre lucrările cele mai izbutite ale genului. Bernard Burderie e un regizor care şi cunoaşte meseria, iar Michéle Mercier o actriţă care pe lîngă farmec are şi talent. Dar dacă ar fi să aleg între prima şi a doua serie a filmului, aş opta fără cea mai mică ezitare pentru prima. Acolo, pe lîngă Borderie şi Mercier mai fusese şi Robert Hossein, care realizase o creaţie magistrală. Datorită lui, fusesem ridicaţi pe culmile unde sclipeşte geniul. Acum am asistat doar la un film corect. N-ar putea fi oare înviat acest Joffrey de Peyrac? In acest gen de filme totul e posibil și zău că ar merita. ZENO FODOR În Editura Politica a apărut: CULEGERE DE LECŢII pentru cursurile şi cercurile în care se studiază Statutul Partidului Comunist Român 240 p., 3,75 lei Lucrarea cuprinde temele: Partidul Comunist Român — conducătorul politic al poporului în construirea socialismului; Statutul Partidului Comunist Român şi rolul său în viaţa partidului; Calitatea de membru al Partidului Comunist Român; Organizarea Partidului Comunist Român pe baza centralismului democratic; Organizaţiile de bază ale Partidului Comunist Român; Conducerea de către partid a activităţii economice; Partidul şi organizaţiile de masă şi obşteşti; Munca ideologică a partidului. Volumul cuprinde de asemenea „Statutul Partidului Comunist Român". (PENTRU ŞOSEAUA GALAŢI — SMIRDAN) ANGAJEAZĂ de urgenţă muncitori calificaţi: — ZIDARI ŞAMOTORI — DULGHERI — FIERARI-BETONIŞTI Doritorii se pot adresa şi la telefon nr. 45-46 Galaţi (sau nr. 15-73-66 D.G.L.C.M. Bucureşti). Intreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice Galata ÎNTREPRINDEREA MINIERA HARGHITA MIERCUREA-CIUC produce St lireoza pe bară de Comando pentru industrii teste ceramică fină, cauciuc, hirtie, metalurgică etc. Li Ili. 1 MISEI str. Libertăţi nr. 110 la data de 21 ianuarie 1967 se va ţine un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiştri: 1. MAISTRU PRINCIPAL MECANIC AUTO, 1. MAISTRU MECANIC AUTO, 4. MAIŞTRI TINICHIGII CAROSIER, 1. MAISTRU ÎNTREŢINERE. Cererile de înscriere la concurs se vor depune la serviciul personal însoţite de următoarele acte: — certificat de naştere (în copie) — diploma de absolvire (în copie) a unei şcoli tehnice de maiştri în specialitate, sau a unei şcoli echivalente — autobiografie — certificat medical. Cererile neînsoţite de actele de mai sus nu se iau în considerare. Livrează pe bază de comandă: —- orice cantitate de ambalaj cilindric (dimensiunile 100—200 litri din P.F.L. sau din placaj). Informații suplimentare se pot primi la serviciul de vânzare al întreprinderii.