Steaua Roşie, decembrie 1966 (Anul 18, nr. 283-309)

1966-12-01 / nr. 283

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Gh. M. Vasilescu - Vasia La 1 decembrie se împlinesc 75 de ani de la naşterea lui Gh. M. Vasilescu-Vasia, unul din­tre cei mai de seamă militând re­voluţionari, activist de frunte al partidului nostru, fiu credincios al clasei muncitoare din Ro­mânia, din rîndurile căreia s-a ridicat şi a luptat pînă in ulti­ma clipă a vieţii sale. Născut în 1891 la Călăraşi, într-o familie nevoiaşă şi nu­meroasă, Gh. M. Vasilescu va trebui să înfrunte încă din co­pilărie, împreună cu întreaga lui familie, mizeria în care se zbăteau oamenii muncii. Rămas curînd orfan de tată, este ne­voit —­ după numai 2 ani de gimnaziu — să întrerupă şcoala şi să­ se angajeze ca ucenic la o tipografie din oraş, pentru a-şi dişciga existenţa. Aici, în scurtă vreme, ia contact cu socialiştii din Călăraşi, de la care îşi pro­cură şi citeşte ziarul „Româ­nia Muncitoare" şi broşuri so­cialiste. Incepînd cu anul 1908 devine corespondent la acest ziar, apoi si la ziarul „Tribuna transporturilor", pe care-l edita la Brăila Stefan Gheorghiu. El publică aici chemări înflăcărate , adresate muncitorilor, pentru a se organiza în, sindicate. Parale,I cu Activitatea de adre­spoinc­eftt la publicaţiile muncitoreşti şi cu sprijinul acordat de I. C. Fri­­mu, Şt. Gheorghiu şi alţi mili­tanţi de frunte ai mişcării mun­citoreşti, Gh. M. Vasilescu creează la Călăraşi, împreună cu alţi socialişti, primul sindi­cat bazat pe principiul luptei de clasă. In anul 1912 este ales şi participă ca delegat la Congresul al IV-lea al Uniunii Generale a Sindicatelor. Un an mai tîrziu, cînd vine în Bucureşti, intră în Partidul social-democrat, unde va duce o activitate revoluţionară ne­obosită, luptînd cu toate forţele sale pentru cauza celor asupriţi. In acelaşi timp, folosind arma puternică a scrisului în paginile ziarelor muncitoreşti ale timpu­lui, ca: „Lupta", „Socialismul", „Tineretul socialist", „Viaţa Muncitoare" „Tribuna funcţio­narului" — care l-au avut ca redactor sau co­laborator — Gh.­­ M. Vasilescu va I deveni unul din.­­ tre cei mai de seamă publicişti­­ ai mişcării mun- I citoreşti din ţara noastră. In arl­­­i­colele sale, sem­­­­nate fie cu nu­­­­mele lui, fie­­ cu pseudonimele: I Radu Pralea, Gh. I lalomiţeanu, De- I la cîmp, Delabor- I cea, Umanus, Va­­i­sia, gh. m. v. j etc., tînărul şi I talentatul propa­­i gândi­st, agitator­­ şi ziarist comu- I nist va demasca­­ — folosind un I scris simplu, pe I înţelesul celor­­ cărora li se adre- I sa cu înflăcărare, i condiţiile gre- I le în care trăia j majoritatea oa­menilor muncii, scopurile im­perialiste pentru care marile puteri dezlănţuiră războiul. După intrarea României în război, Gh. M. Vasilescu este mobilizat şi trimis pe front. Dar şi pe front, împreună cu alţi militanţi socialişti, el îşi va continua cu aceeaşi vigoare ac­tivitatea sa propagandistică, fapt semnalat de către autorită­ţile militare şi Siguranţa sta­tului, care în vara anului 1917 cerea ca „Vasilescu, zis şi Vasia, socialist din Bucureşti", să fie „pus sub urmărire şi cercetat asupra propagandei ce face, broşurilor ce împarte şi să se afle cu ce permisie a plecat de la regiment şi de cînd lipseşte". In anii 1918—1921, desfaşu­­rîndu-şi activitatea în curentul de stînga, revoluţionar, al Parti­dului Socialist din România şi în calitate de conducător al Edi­turii socialiste din Bucureşti, Gh. M. Vasilescu îşi va aduce o contribuţie importantă la orien­tarea mişcării muncitoreşti spre principiile revoluţionare de lup­tă şi organizare, la pregătirea ideologică a Congresului de creare a Partidului Comunist Român. Astfel, este prezent la numeroase adunări şi întru­niri muncitoreşti din Bucu­reşti, Galaţi, Brăila, P. Neamţ şi din alte centre industriale ale ţării. De asemenea, participă la lucrările Consiliului General al partidului şi sindicatelor, din 31 ianuarie—3 februarie 1921 şi la cele ale Conferinţei Uniunilor sindicale din 11 februarie 1921, unde, împreună cu ceilalţi co­munişti, susţine cu tărie necesi­tatea creării Partidului Comu­nist. Urmărit pas cu pas de către poliţie şi siguranţă pentru acti­vitatea sa revoluţionară, Gh. M. Vasilescu, care mai fusese ju­decat în procesul din 13 de­cembrie, este arestat în martie 1921. Din această cauză el n-a putut lua parte la Congresul de creare a Partidului Comunist Român, din mai 1921. Implicat, alături de cei ares­taţi la congres şi de alţi revo­luţionari, în odiosul proces din Dealul Spirii, demascînd cu curaj calomniile comisarului re­gal Gh. M. Vasilescu a decla­rat: „Sunt acuzat pentru crimă contra siguranţei statului. N-am făcut nici o crimă. Poate că d­ l. comisar regal crede că prin ac­tivitatea mea comunistă am făp­tuit o crimă contra burghezimii capitaliste. Imi însuşesc această crimă şi primesc pedeapsa cu fruntea senină. Un lucru îmi pare rău: că n-am putut face mai mult pentru ideea comunistă!" După eliberarea sa din închi­soare, unde a stat un an de zile, îşi reia activitatea publicis­tică la ziarul „Socialismul" şi participă, în anul 1923, la Con­gresul sindical, ce a avut loc la Cluj. In acelaşi an este ales se­cretar al Secţiunii Bucureşti a P.C.R., funcţie în care se va afla pînă la jumătatea anului 1925. In august 1924 ia parte la Congresul al lll-lea al P.C.R., care a avut loc la Viena, unde este ales în funcţia de membru supleant în Comisia de Control şi Rezervă a P.C.R. şi este nu­mit secretar al CC. al Ajutoru­lui Roşu din România, organiza­ţie ce a luat fiinţă la scurt timp după congres. Incepînd din 1925 şi pînă la sfîrşitul prematur al vieţii sale, Gh. M. Vasilescu, îşi va desfă­şura activitatea revoluţionară în cadru legal, îndeosebi în Sindi­catele unitare şi va conduce, împreună cu alţi comunişti, re­dacţia ziarului „Viaţa munci­toare", organul central al C.G.S.U. In aceste condiţii — după o zi obositoare de mun­că pentru a-şi cîştiga existenţa — într-o încăpere scundă de Pe strada Mihai Vodă nr. 25, la lu­mina palidă a unei lămpi de petrol, împreună cu un tovarăş sau doi, Gh. M. Vasilescu re­dacta cu grijă fiecare număr al gazetei, Incepînd de la articolul de fond şi pînă la cea mai simplă informaţie. In acelaşi timp s-a ocupat cu traducerea şi publicarea unor părţi din lucrarea „Bazele leninismului". Pe linie sindicală militează şi scrie în vederea întăririi orga­nizaţiilor muncitoreşti, pentru apărarea drepturilor şi libertă­ţilor maselor de oameni ai muncii. In anul 1927 copoii siguranţei „prăpădiţi la înfăţişare, prăpă­diţi la suflet, prăpădiţi la min­te" — cum îi ridiculiza el în articolele de presă — l-au ares­tat din Jaou şi l-au întemniţat la Jilava. Datorită privaţiunilor, deselor arestări şi schingiuiri, marilor eforturi depuse după orele isto­vitoare de muncă, i se agravează şi mai mult boala de plămîni. In toamna anului 1928 a fost inter­nat la spitalul de la Filantropia, însă prea tîrziu. La 18 martie 1929 a încetat din viaţă. Astfel s-a stins Gh. M. Vasi­lescu, un mare luptător revolu­ţionar, un mare ziarist comu­nist, care s-a jertfit pentru triumful idealurilor de luptă ale Partidului Comunist Român, pentru fericirea poporului nos­tru. IOAN CHIOREAN cercetător ştiinţific la Baza de cercetări ştiinţifice Tg.-M­ureş a Academiei R.S. România SPORT SPORT SPORT Ultima etapă a turului campionatului categoriei A la fotbal U.T.A. — DINAMO BUCUREŞTI 0—0. Joc viu disputat în care ce­le două formaţii n-au reuşit să marcheze nici un gol, deşi fiecare din ele au luptat cu multă ardoa­re, pînă la fluierul final, pentru victorie. UNIVERSITATEA CLUJ — DINA­MO PITEŞTI 2—0. Echipa studen­ţilor clujeni a ţinut ca în acest final de tur să încheie victorios ultima evoluţie acasă. Şi au reu­şit datorită unui joc mai bine or­ganizat, în care înaintarea a ex­celat. Au marcat Barbu şi Adam. JIUL — POLITEHNICA TIMIŞOA­RA 3—1. Joc fără istorie, datorită formaţiei timişorene, care 90 de minute n-a făcut altceva decit să se apere. Au marcat Peronescu şi Casandra de două ori pentru în­vingători şi Surdan de la învinşi. UNIVERSITATEA CRAIOVA — PROGRESUL 1—0. Victoria a re­venit pe merit craiovenilor care au ştiut să treacă cu succes prin momentele mai dificile. Progresul a dominat mai mult, dar înainta­șii săi nu au reușit să înscrie nici un gol. A marcat Oblemenco. Restul partidelor au fost amîna­­te. JOI, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Mi­nunata Angelica. Progresul: filmul Boccaccio 70. Steagul roşu: filmul Cît timp eşti sănătos. Tineretului: filmul In nord spre Alaska (la o­­rele 16,30, 18,30 si 20,30 progra­mul Cinematecii). Muncitoresc: filmul Cheile cerului. Flacăra: fil­mul Nori albi. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Notre Dame de Paris. Luduş .— Flacăra: filmul Că­sătorie de formă. Miercurea Ciuc Harghita: filmul Fifi înaripatul. Odorhei — Muncitoresc: filmul Cleopatra. Reghin — Patria: fil­mul Maigret şi afacerea Saint- Fiacre. Victoria: filmul Se întîmplă numai duminică. Tîrnăveni — Me­lodia: filmul La porţile pămîntului. Topliţa — Muncitoresc: filmul Al­fabetul fricii. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, drama istorică „Răzvan şi Vi­dra" de B. P. Haşdeu. ★ Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş prezintă în sala Stu­dio, azi, la ora 20, comedia „Fa­milia anticarului" de Carlo Gol­doni. Alte manifestări In sala de conferinţe de la eta­jul II a Casei de cultură a sindi­cate­or, azi, la ora 18, va avea loc un simpozion pe tema „Africa nouă pe drumul libertăţii". Ur­mează filme documentare. cursului „Cultura muzicală", va fi ţinută expunerea „Spectacolul mu­zical: opera, opereta, baletul" (I). Conferenţiar: Valeria Covătaru, lec­tor la Institutul pedagogic. JOI, 1 DECEMBRIE 18,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar; 19,00 — Tele­jurnalul de seară; 19,23 — Dese­ne animate; 19,30 — Actualitate teatrală; 20,00 — Clubul tinereţii; 21,00 — Film: „Fiii Marii Ursoai­ce"; 22,40 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 2 DECEMBRIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Actualitatea agrară; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,30 — Vreau să știu; 11,45 și 13,30 — Muzică populară; 14,08 — Mozaic sonor; 15,00 — Muzică populară din Moldova; 15,30 — Caleidoscop muzical; 16,15 — Muzică uşoară românească; 19,00 — O melodie pe adresa dumnea­voastră; 19,30 — Melodii româ­neşti; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii româneşti (partea a ll-a); 21,05 — Atenţiune, părinţi! 21,20 — Muzică uşoară. Programul II: 8,30 — Melodii populare; 9,35 — Muzică uşoară; 10,05 — Teatru: „Jocul dragostei și-al întîmplării" de Marivaux; 11,30 și 12,45 — Muzică popu­lară; 13,30 — Concert de prînz; 14,30 —­ Muzică populară; 15,10 — Muzică uşoară; 16,30 — Evan­tai muzical; 19,05 — Compozito­rii au cuvîntul: Mircea Chiriac. 21,50 — Muzică distractivă. ★ TG.-MUREȘ. 5,00—5,30 în limba română: Muzică ușoară la cererea ascultătorilor — Agendă forestieră. 5,30—6,00 în limba maghiară: Mu­zică populară — Emisiune pentru crescătorii de animale. 14,30— 15,00 în limba maghiară: Anchetă pe teme sociale — Cîntă orchestra de muzică populară condusă de Hudi István — Filmele săptămînii viitoare. 17,00—­17,30 în limba română: Agenda actualităţii — Muzică — Emisiunea pentru tine­ret: Prietenie şi dragoste. 17,30— 18,30 în limba maghiară: Veşti din regiune — Cîntece populare — Reportajul zilei — Solişti instru­mentişti din Tg.-Mureş —­ Litera­tură şi artă: Molter Károly. Timpul probabil. Vremea se va încălzi uşor, cerul va fi acoperit temporar, vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 2 grade, iar maximele între 1—6 grade. Vînt slab. Izolat ceaţă mai ales dimineaţa. PRONOEXPRES La tragerea PRONOEXPRES din seara zilei de 30 noiembrie 1966 au fost extrase numerele: 32, 6, 33, 14, 1, 26 Rezervă: 48, 29 Fondul de premii este în valoare de 686.912 lei. In sala de oglinzi a Palatului cultural, azi, la ora 18, în cadrul Consiliul regional al Uniunii de cultură fizică şi sport şi Clu­bul sportiv orăşenesc „Mureşul" Tg.-Mureş, anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă, la 30 noiembrie 1966, după o grea boală, a tovarăşului Nicolae Bighiga, membru al biroului regional U.C.F.S. şi secretar coordonator al C.S.C. „Mureşul".­­ Nicolae Bighiga s-a născut la 25 noiembrie 1925 în oraşul Tg.-Mureş. Timp îndelungat şi-a dedicat activitatea mişcării de cultură fizică şi sport. Pentru meritele sale, a fost decorat cu me­dalii ale Republicii Socialiste România. Nicolae Bighiga a făcut parte din rîndurile Partidului Comunist Român. încetarea din viaţă a tovarăşului Nicolae Bighiga este o grea pierdere pentru mişcarea sportivă din oraşul nostru. Amintirea lui va rămîne mereu vie şi de neuitat. Sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului va fi depus azi, la sediul Clubului sportiv orăşenesc „Mureşul", din Parcul spor­tiv „23 August", iar funeraliile vor avea loc mîine, 2 decembrie, la ora 14. CONSILIUL REGIONAL U.C.F.S. C.S.O. „MUREŞUL" PÎA - forjă de producţie (Urmare din pag. 1) îmbunătăţirea producţiei vegetale şi animale. Ţinînd cont de condi­­ţiile pedoclimatice concrete ale re­giunii noastre, o parte însemnată din aceste probleme vor fi cerce­tate la Staţiunea experimentală Tg.-Mureş a cărei activitate va tre­bui orientată spre problemele esen­ţiale. De asemenea se cere mai m­ul­­tă competenţă şi răspundere în a­­tacarea temelor propuse. Astfel în sectorul producţiei vegetale, cer­cetările vor trebui îndreptate spre stabilirea diferenţiată a măsurilor agrofitotehnice specifice culturi­lor de cereale, plante tehnice, plan­te de nutreţ, păşuni şi fineţe, în zone diferite. Cercetările privind combaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor trebuie să fie axate pe mărirea eficienţei tehnice şi eco­nomice a măsurilor de prevenire a atacurilor şi pe raţionalizarea tra­tamentelor în vederea obţinerii unor recolte mari, de calitate supe­rioară, în sectorul creşterii anima­lelor, cercetările ştiinţifice este ne­cesar să fie îndreptate spre ame­liorarea­ raselor, îmbunătăţirea me­todelor de creştere a efectivelor şi a condiţiilor de hrănire etc. In domeniul construcţiilor, teme­le nominalizate sînt orientate spre elaborarea de noi structuri si ele­mente pentru clădiri industriale şi sociale, studii în vederea realizării de noi sisteme de finisaje şi izolări, perfecţionarea sistemelor si mate­rialelor de instalaţii, mecanizarea lucrărilor de construcţii-montaj. Dintre temele cu efecte tehnice şi economice importante, poate fi menţionată folosirea aditivilor pen­tru îmbunătăţirea caracteristicilor betoanelor şi mortarelor, care în felul acesta nu vor mai fi impor­tate. In acest sens, succese impor­tante a obţinut T.R.C.M. Tg.-Mu­reş, care a elaborat un aditiv ten­­sioactiv pentru betoane si mortare denumit RESSQ. Acest adaos îmbu­nătăţeşte calitatea betoanelor si mortarelor, şi permite executarea lucrărilor de zidărie si tencuieli pe timp friguros. Rezultate bune s-au obţinut la T.R.C.M., în urma cercetărilor efec­tuate, şi în perfecţionarea metodei cofrajelor glisante la executarea blocurilor înalte. Prin aplicarea metodei turnării concomitente a planşeelor cu pereţii, s-a obţinut o eficienţă economică mult sporită faţă de soluţiile folosite anterior. In prezent, se fac cercetări expe­rimentale privind îmbunătăţirea tehnologiei betoanelor . ..betonul rece" cu care s° pot executa lu­crările de betoane simple pe timp friguros fără măsuri de încălzire specială, utilizarea bituminei la lucrări de drumuri, obţinerea unui accelerator de priză pentru mor­tare şi altele. Introducerea ştiinţei şi tehnicii moderne în industrie ,construcţii şi agricultură, unirea ştiinţei cu pro­ducţia vor duce în mod vizibil, la creşterea producţiei şi productivi­tăţii, la valorificarea tot mai com­plexă a bogăţiilor naturale ale ţă­rii, la creşterea calităţii produselor­­ şi ridicarea nivelului­­ material .. şi­­ cultural al populaţiei. L­a cinematograful „Arta“ „Minunata Angelica77 Filmele seriale sînt la modă. Pardailan, Stanislas, — ca să nu­mai vorbim de „Sfîn­­tul" de pe micul e­­cran — își trăiesc, de la un film la altul, nemaipomenitele și nesfîrșitele aventuri. Inventivitatea scenariș­tilor e pusă la grea încercare, dar trebuie să recunoaştem că noi, spectatorii, aplaudăm fără zgîrcenie şi peli­culele în care fante­zia e cam obosită, cu condiţia ca eroii să fie bravi şi eroinele frumoase. Iar în pri­vinţa asta nu ne pu­tem plînge... Iat-o, de pildă, pe minunata Angelica, cea care prin bună­voinţa regizorului Ber­nard Borderie deveni­se nu de mult „mar­chiză a îngerilor" şi care acum porneşte ajutată de cerşetorii de la Cour des Mi­racles să-şi răzbune soţul, asasinat — du­pă cum ne amintim — în finalul seriei precedente. Mereu frumoasă, mereu îndrăgostită şi mereu energică, în­truchipare a femini­tăţii şi vitalită­ţii, Angelica trece printr-o adevărată ca­valcadă de întîmplări dintre cele mai ne­prevăzute, care o înal­ţă din nou, din Curtea Miracolelor în sălile somptuoase ale Ver­­saille-ului. Răzbuna­rea, pe care eroina a jurat-o la sfîrşitul primei serii şi pe ca­re o reînnoieşte de mai multe ori în a­­ceastă serie a doua, nu se înfăptuieşte în­să, aşa că admiratorii încîntătoarei marchi­ze pot fi liniştiţi: îi vom urmări aventurile şi într-o a treia serie, ce se va numi „An­gelica şi Regele", dar poate că şi într-o a patra, a cincea etc. Şi nu ne-ar părea rău pentru că serialul despre Angelica face parte dintre lucrările cele mai izbutite ale genului. Bernard Bur­­derie e un regizor ca­re şi cunoaşte mese­ria, iar Michéle Mer­­cier o actriţă care pe lîngă farmec are şi talent. Dar dacă ar fi să aleg între prima şi a doua serie a filmu­lui, aş opta fără cea mai mică ezitare pen­tru prima. Acolo, pe lîngă Borderie şi Mer­­cier mai fusese­ şi Ro­bert Hossein, care rea­lizase o creaţie ma­gistrală. Datorită lui, fusesem ridicaţi pe culmile unde sclipeşte geniul. Acum am asis­tat doar la un film corect. N-ar putea fi oare înviat acest Jof­­frey de Peyrac? In a­­cest gen de filme to­tul e posibil și zău că ar merita. ZENO FODOR În Editura Politica a apărut: CULEGERE DE LECŢII pentru cursurile şi cercurile în care se studiază Statutul Partidului Comunist Român 240 p., 3,75 lei Lucrarea cuprinde temele: Partidul Comunist Român — conducătorul politic al poporului în construirea socialismului; Statutul Partidului Comunist Român şi rolul său în viaţa parti­dului; Calitatea de membru al Partidului Comunist Român; Organizarea Partidului Comunist Român pe baza centralismu­lui democratic; Organizaţiile de bază ale Partidului Comunist Român; Conducerea de către partid a activităţii economice; Partidul şi organizaţiile de masă şi obşteşti; Munca ideologică a partidului. Volumul cuprinde de asemenea „Statutul Partidului Co­munist Român". (PENTRU ŞOSEAUA GALAŢI — SMIRDAN) ANGAJEAZĂ de urgenţă muncitori calificaţi: — ZIDARI ŞAMOTORI — DULGHERI — FIERARI-BETONIŞTI Doritorii se pot adresa şi la telefon nr. 45-46 Galaţi (sau nr. 15-73-66 D.G.L.C.M. Bucureşti). Intreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice Galata ÎNTREPRINDEREA MINIERA HARGHITA MIERCUREA-CIUC produce St l­i­reoza pe bară de Comando pentru industrii teste ceramică fină, cauciuc, hirti­e, metalurgică etc. Li Ili. 1 MISEI str. Libertăţi nr. 110 la data de 21 ianuarie 1967 se va ţine un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiştri: 1. MAISTRU PRINCIPAL MECANIC AUTO, 1. MAISTRU MECANIC AUTO, 4. MAIŞTRI TINICHIGII CAROSIER, 1. MAISTRU ÎNTREŢINERE. Cererile de înscriere la concurs se vor depune la servi­ciul personal însoţite de următoarele acte: — certificat de naştere (în copie) — diploma de absolvire (în copie) a unei şcoli tehnice de maiştri în specialitate, sau a unei şcoli echivalente — autobiografie — certificat medical. Cererile neînsoţite de actele de mai sus nu se iau în considerare. Livrează pe bază de comandă: —- orice cantitate de ambalaj ci­lindric (dimensiunile 100—200 litri din P.F.L. sau din placaj). Informații suplimentare se pot primi la serviciul de vânzare al în­treprinderii.

Next