Steaua Roşie, aprilie 1967 (Anul 18, nr. 77-102)
1967-04-02 / nr. 78
„LUCEAFĂRUL“ DIN CÂMPIE Desfăşurată pe circa 25 de hectare, marea uzină şi-a înscris, acum două zile, pentru un timp oarecare, numele în fruntea centralelor electrice, în marea competiţie de avînt economic a ţării, fiind cea mai mare unitate de acest fel din ţară. La Luduş există în prezent o putere instalată de 800 MW şi va produce anual 5,2 miliarde kilowattere, adică mai mult decît toate centralele ţării în 1956. Calendarele sfîrşitului de martie au marcat, încheierea celei de-a doua etape de dezvoltare a uzinei o dată cu punerea în funcţiune, înainte de termen, a ultimului bloc de 200 MW, unul din cele mai mari agregate energetice montate în prezent la noi în ţară. Şi... constructorii au plecat pe alt şantier energetic, la Deva. Aici la Luduş n-a mai rămas decît munca lor: un complex întreg de sentimente de bucurie şi sete de viaţă, de iscusinţă şi pricepere, zidite în beton şi oţel, o carte care vorbeşte despre oameni, aspiraţii, sentimente, preocupări. Istoria puternicei termocentrale se înscrie printre paginile glorioase ale avîntului economic general al ţării. Primii metri cubi de pămînt au fost escavaţi în august 1960. La 1 noiembrie în acest an se împlinesc patru ani de cînd ziarele anunţau primul mare succes al constructorilor de la Luduş: punerea în funcţiune a primului grup de 100 MW. Era pe atunci cel mai mare agregat energetic ce se instalase la noi în ţară. La Luduş — temut s-a topit ca intr-un imens cuptor experienţa acumulată la Paroşeni, Borzeşti, Brazi şi Bicaz. Pe aceste şantiere şi-au făcut pionieratul cei mai mulţi constructori care şi-au turnat numele în betonul fundaţiilor uzinei de pe Mureş. Au adus cu ei pe acest şantier o bogată experienţă profesională căreia i-au adăugat noi cunoştinţe. Aşa se face că cel de-al 2-lea grup de 100 MW a fost pus în funcţiune la 1 aprilie 1964, iar următorul la 1 septembrie în acelaşi an, cu mult înainte de termenul prevăzut în planul de stat. Astfel, anul 1964 a marcat un mare succes al constructorilor și montorilor, încheierea înainte de termen a primei etape de construcție a puternicei termocentrale. La data aceea uzina dispunea de o putere instalată de 300 MW. ... Predată beneficiarului, uzina supraveghiată din camere de comandă echipate cu instalații de televiziune şi telecomandă producea însemnate cantităţi de energie electrică. Pe harta patriei şi în manualele şcolare Luduşul era marcat cu simbolul ştiut pentru uzinele termoelectrice. La scurt timp printr-o utilizare raţională a agregatelor s-au obţinut cantităţi sporite de energie electrică faţă de prevederi. Calitatea muncii şi eficacitatea ei , probleme centrale ale politicii economice promovată consecvent de partidul nostru, îşi găseau acum ecoul în milioanele de kilowatteră daţi peste plan. A început apoi o nouă şi importantă bătălie pentru etapa a II-a de construcţie care avea să ridice puterea instalată a uzinei la 800 MW. Constructorii au început noi şi vaste lucrări. Sub cupa escavatoarelor şi privirea sacră a macaralelor gigant, uzina primea noi dimensiuni şi înălţimi. AUREL URZICA (Continuare in pag. a 2-a) Vineri la orele 23 si 30 de minute la Termocentrala Luduş-Iernut a intrat în exploatare industrială ultimul agregat din etapa de extindere a puternicei uzine: grupul de 200 MW. O dată cu aceasta uzina din Cîmpia Mureşului a devenit cea mai mare termocentrală a ţării. Avînd în prezent o putere instalată de 800 MW constructorii au consemnat acest succes cu trei luni înainte de termenul prevăzut în planul de stat. Oficiul Naţional de Turism, Filiala Tg.-Mureş organizează excursii în diferite localităţi pitoreşti din ţară. Astfel, între 29 aprilie şi 2 mai se va organiza o excursie pe ruta Tg.-Mureş — Deva — Caransebeş — Herculane — Orşova — Ada Kaleh — Rm. Vilcea — Sibiu — Tg.-Mureş. Se asigură cazarea şi masa. De asemenea între 29 aprilie şi 2 mai se organizează o excursie pe ruta Tg.-Mureş — Lacul Roşu — Bicaz — Piatra Neamţ — Mănăstirea Agapia — Tg.Neamţ — Iaşi — Roman — Bacău — Bicaz — Lacul Roşu — Sovata — Tg.-Mureş. 11 mm p warnamuam I BB&M Intre 1—2 mai se organizează o excursie pe ruta Tg.-Mureş Sovata — Bicaz şi retur. Se asigură cazarea şi masa şi se vizitează cele mai pitoreşti locuri. O altă excursie se organizează cu autobuzele pe ruta Tg.-Mureş — Turda — Cîmpeni — Scărişoara şi retur. Se asigură cazarea şi masa. ★ La 9 aprilie cu prilejul meciului de fotbal dintre C.S.M. Sibiu — A.S.A. Tg.-Mureş se organizează o excursie la Sibiu cu care ocazie se vizitează şi muzeul Brukenthal. Costul acestei excursii este de 57 de lei, unde este inclus şi valoarea biletului de intrare la meci. Proletari din toate ţările, tinlti-vă!TEAUA ROSIE Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 78 (2.812). Duminică, 2 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Există un specific local în arta culinară? Alimentaţia publică, însăşi din denumire rezultă că unităţile de alimentaţie publică au menirea de a pune la dispoziţia consumatorilor mâncăruri. Şi nu orice mâncăruri, ci din cele mai gustoase şi mai consistente, care în altă parte nu se găsesc. Trebuie să spunem că nu numai la Tg.Mureş, dar şi la Reghin, Tîrnăveni, Luduş, Odorhei şi în celelalte oraşe din regiune, numărul unităţilor de alimentaţie publică este deosebit de mare. îşi îndeplinesc ele oare rolul pentru care au fost înfiinţate? La serviciul planificării din cadrul O.C.L. Mixt Tirnăveni ni se datează că în oraş există 18 unităţi de alimentaţie publică, din care: un restaurant, o braserie, 6 bufete, trei cofetării etc. Vizităm cîteva din ele. — Ce se poate mînca azi? Ospătarul Vasile Radu, de la braseria „Carpaţi” ne înşiruie o listă întreagă de preparate. __ Avem ciorbă de burtă, ciorbă ţărănească de văcuţă, ciorbă ţărănească de porc, ciorbă din cap de peşte, ciorbă de perişoare, friptură de miel, cotlet cu usturoi, friptură de porc, porc cu spanac ... — Da, toate sunt bune. Am dori însă ceva care în altă parte nu se găseşte. Ceva specific. — Am introdus specialitatea casei — ne spune Augustin Maier, ajutor de responsabil la această braserie. Ciolan de porc cu varză. — Este foarte căutat şi ieftin — completează ospătarul. 7,40 lei porţia. — Se poate gusta? — Nu. Astăzi nu avem. Nu am primit ciolane şi astfel nu am putut pregăti. Iată-ne acum la cramă, una din cele mai frumoase unităţi de alimentaţie publică din oraş, amenajată şi mobilată cu mult gust, avînd un pronunţat caracter local. Aspectului primitor al cramei i se adaugă amabilitatea şi politeţea personalului operativ. Toate acestea sunt bune şi necesare, dar ele nu satisfac gusturile consumatorilor. Am pus şi aici aceeaşi întrebare. Ce mîncăruri se pregătesc? — Azi nimic — ne răspunde bucătăreasa Maria Belei. Avem rămase de ieri ciorbe de burtă, de văcuţă, de porc, tocăniţă din măruntaie, ciolan de porc cu varză şi specialitatea casei: sarmale cu costiţă afumată cu mămăligutl Deci, pe lîngă faptul că consumatorilor li se pun la dispoziţie mîncări rămase din ziua precedentă, ei găsesc aici ce găsesc şi la alte unităţi de alimentaţie publică din oraş, şi nu numai din oraş, ci şi din alte părţi. — Sărmăluţele cu mămăliguţă, alese ca specialitatea casei, reprezintă ceva cu specific local ? După cîte ştim, în Transilvania sărmăluţele se mănîncă mai mult cu pîine? — Intr-adevăr — ne spune un ospătar — pentru cramă ar trebui ceva specific cramelor. Bunăoară, momiţe și fudulii la grătar, frigărui ,și alte mîncăruri care în altă parte să nu se găsească. — S-ar putea, de pildă, frigărui de porc sau de berbec stropite cu . . . vin de Tîrnavă. — Da. Ar fi. desigur, ceva specific. De ce atunci nu se introduce? Cine este împotrivă? Pînă vom primi răspunsurile la aceste întrebări, să mergem mai departe. Vizităm bufetele „Poiana“, „Crişul“, „Bicaz“ şi altele. Peste tot găsim aceleaşi mîncăruri, preparate după STAS. Chifteluţe, şniţele pane sau pariziene, mititei, cîrnaţi de porc şi altele. — Vindem mai mult băuturi decît mîncăruri — ne spun Vasile Roman, gestionar la bufetul „Bicaz“, Livia Drăguşan barmană la „Crişul“, Anica Chirilă, vînzătoare la „Poiana“. De pildă, la bufetul „Bicaz“ din cei peste 100.000 lei ce se realizează lunar, mîncărurile reprezintă doar 3.000-4.000 lei. — La bufete — ne declară şi şefa serviciului planificării de la O.C.L. Mixt Tîrnăveni — ponderea mîncărurilor reprezintă doar 3—4 la sută din totalul vînzărilor. Desigur, acest lucru nu este întâmplător. In privinţa mîncărurilor, unităţile de alimentaţie publică nu şi-au creat încă personalitatea proprie, semănînd una cu cealaltă ca nişte fraţi gemeni. Dacă la fiecare restaurant, braserie sau bufet consumatorul ar găsi ceva specific, care în altă parte să nu se gătească, consumul de preparate proprii ar fi mult mai mare. Altfel, oricare ar fi denumirea, restaurant, braserie sau bufet, ele pot fi caracterizate ca niște cîrciumi. Anchetă realizată de P. POPȘOR (Continuare în pag. a 2-a) ❖ Meniuri de serie ♦ Specialitatea casei — un simulacru... * Referatul- cătușă pe mîinile bucătarilor? Din sumarul • SITUAŢIA DIN BOLIVIA SE MENŢINE ÎNCORDATA . CRIZA DE GUVERN DIN GRECIA PERSISTA „CAPTURA CEA (N) MARE" Convorbiri între tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Luigi Longo Sîmbătă dimineaţa au început la C.C. al P.C.R. convorbirile dintre secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi secretarul general al Partidului Comunist Italian, tovarăşul Luigi Longo. Au participat tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. In cursul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie, au fost discutate probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale şi ale situaţiei internaţionale. Măsuri de mare însemnătate în vederea îmbunătăţirii conducerii, planificării, finanţării şi organizării gospodăriilor agricole de stat Gospodăria agricolă de stat din Reghin este una din acele unităţi agricole din regiunea noastră care şi-au încheiat cu pierdere activitatea din anul trecut. Şi pentru anul în curs s-au prevăzut aici peste 1.000.000 lei pierderi planificate. Cercetînd cauzele acestor pierderi, încă în anii trecuţi specialiştii au ridicat problema comasării activităţii gospodăriei, un grad mai înalt de profilare, specializare, avînd în vedere că în prezent gospodăria cuprinde prea multe sectoare de producţie, ceea ce are ca urmare irosirea timpului, a muncii specialiştilor şi îngreunarea îndrumării ştiinţifice şi a organizării muncii. In legătură cu îmbunătăţirea activităţii de viitor a unităţilor agricole de stat l-am rugat pe tov. Titus Habor, directorul gospodăriei agricole de stat, să-şi exprime părerea în legătură cu prevederile Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie. — Am studiat cu mare atenţie, literă cu literă, Hotărîrea. Măsurile prevăzute în Hotărâre vor aduce transformări revoluţionare în întreaga activitate economică şi financiară a unităţilor agricole, vor duce la sporirea responsabilităţii specialiştilor, dar în acelaşi timp ne vor asigura posibilităţi mai mari pentru desfăşurarea şi valorificarea cunoştinţelor şi talentului lor. Studiind Hotărîrea, am reţinut în mod deosebit trei aspecte de o importanţă, am putea spune vitală, pentru noi şi anume, schimbarea planificării, respectiv a metodelor de planificare, repartizarea mai justă a specialiştilor, sporirea cointeresării materiale şi noul sistem de organizare a gospodăriilor agricole de stat. — Ce concluzii aţi tras în legătură cu cele amintite? — Concluziile mele sunt următoarele: Faptul că în elaborarea planurilor de producţie cuvîntul hotărîtor va aparţine responsabililor, conducătorilor fermei, ne va permite să evităm unii factori care ca să spunem aşa, pînă acuma ne-au fost impuşi, influenţând in mod negativ nu numai activitatea unor brigăzi, ci a întregii gospodării. In clipa de faţă încă nu-mi pot forma o imagine clară asupra perspectivelor care vor sta în faţa unităţii noastre, dar sînt convins că propunerile noastre vor fi luate în considerare, în sensul reducerii unor sectoare de activitate, dintre care în prezent o mare parte lucrează cu pierderi. — Aţi putea da cîteva exemple? — Cum de nu. Iată de pildă, problema producţiei de carne de pasăre. Cu toate că noi încă cu ani în urmă am arătat că la noi producţia de ouă ar fi rentabilă şi am cerut ca să ni se permită dezvoltarea ei, propunerea noastră n-a fost luată în seamă. Astfel ni s-a stabilit prin plan să producem în continuare şi carne de pasăre la care vom avea pierderi planificate de circa 700.000 lei. Un alt sector nerentabil la noi este creşterea bovinelor pentru îngrăşat. In acest sector pierderea planificată pe acest an depăşeşte şi ea 700.000 de lei. Desigur, aceste pierderi trebuie lichidate. Sunt convins că prin punerea în aplicare a prevederilor noii hotărâri şi prin eforturile noastre, această stare de lucruri va înceta. O altă problemă importantă la care aş vrea să mă refer este cea a specialiştilor. In prezent avem 9 specialişti cu studii superioare, care îşi irosesc o mare parte din timpul lor cu umblatul de la un loc la altul şi cu completarea situaţiilor statistice. Astfel, de pildă, în fiecare lună, începînd din ziua de 27 Şi pînă la a 7-a zi a lunii următoare, specialiştii noştri, în frunte cu inginerul şef, nu pot participa de loc la îndrumarea directă a producţiei, din cauza hîrtiilor. Hotărîrea va pune capăt şi acestei anomalii. — Aş vrea să spun cîteva cuvinte şi despre noile forme organizatorice. Poate că dintre problemele amintite, tocmai aceasta e cea mai importanta. Faptul că unitatea de bază a întreprinderilor agricole de stat va fi ferma, iar responsabilii fermelor vor răspunde de ramura de activitate încredinţată lor, având puteri depline, va spori simţul lor de răspundere şi îi va stimula în sensul aplicării în practică a unor măsuri tehnicoorganizatorice, prin care posibilităţile asigurate vor putea fi valorificate la maximum. O altă latură foarte importantă a acestei măsuri este că specialistul îşi va putea concentra întreaga activitate, va putea folosi tot timpul disponibil pentru organizarea şi îndrumarea producţiei. Desigur, nouă, specialiştilor, şi în general tuturor lucrătorilor din gospodăriile agricole de stat ne va reveni sarcina să depunem eforturi susţinute pentru ca şi pînă la introducerea noii forme organizatorice să descoperim şi să valorificăm în interesul îmbunătăţirii activităţii noastre economice toate rezervele posibile. Interviu realizat de: SZABÓ DÉNES — Convorbire cu ing. Titus Habor directorul Gospodăriei agricole de stat Reghin — IN PAG. A 3-A • ACHIZITII RECENTE LA BIBLIOTECA TELEKIBOLYAI • NOUTATI IN AUTOTRANSPLANTAREA CORNULUI UTERIN LA CATEA • REBUS Vremea nu ţine seamă de concepţiile unor conducători de unităţi Vremea favorabilă ce s-a menţinut aproape pînă la sfirşitul lunii martie a permis multor cooperative agricole de pe cuprinsul raionului Tg.-Mureş, să lucreze cu spor la arat şi semănat. Astfel, arăturile au fost efectuate pe o suprafaţă de 3.631 ha (50 la sută), însămînţările culturilor din epoca întii pe 3.294 ha (14 la sută). Din cele 4.304 ha de sfeclă, cooperativele agricole de producţie au însămînţat, pînă la venirea ploilor de la începutul acestei săptămîni, 1.840 ha (43 la sută). De asemenea, cartofii au fost plantaţi pe o suprafaţă de 159 ha, s-au însămînţat legume pe 158 ha etc. Merită scoasă în evidenţă îndeosebi străduinţa cooperativelor agricole din Ungheni şi Berghia, care au terminat complet cu semănatul sfeclei de zahăr sau a celei din Crăciuneşti care a efectuat această lucrare pe o suprafaţă de 109 ha. Deşi se cunoaşte eficienţa însămînţării timpurii a sfeclei de zahăr, 12 C.A.P. printre care: Bezid, Chibed, Dumbrăvioara, Păingeni şi altele, pînă la începerea ploilor, nu au început semănatul. Slab se desfăşoară şi plantarea pomilor, lucrare care s-a făcut pe suprafeţe foarte mici. Cu prilejul unui raid-anchetă făcut de curînd prin cîteva cooperative agricole s-a scos în evidenţă şi atitudinea diferită a unor conduceri de C.A.P. faţă de executarea lucrărilor chiar şi în zilele cînd nu se poate lucra din plin în câmp. Joi de exemplu, la cooperativa agricolă din Ernei, 60 de ţărani cooperatori lucrau la cercuitul viţei de vie, la curăţirea şi confecţionarea de podeţe peste canalele de desecare. De asemenea, tot aici mai multe legumicultoare lucrau cu spor la lipirea foliei de polietilenă necesară acoperirii solariului ce va fi construit de către C.A.P. In zilele bune de lucru C.A.P. Ernei a terminat semănatul orzoaicei pe 30 ha, a semănat sfecla de zahăr pe 85 ha și a pregătit în acest scop alte 35 ha. Cu mijloace mecanizate a fost semănat trifoiul pe 100 ha. REMUS CAMPEAN (Continuare in pag. a 2-a) TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Moscova Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă profunde condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a mareşalului Rodion Iakovlevici Malinovski, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul apărării al U.R.S.S., om de stat de seamă, eminent comandant de oşti, care şi-a consacrat întreaga energie făuririi şi întăririi Forţelor Armate, apărării statului sovietic, operei de construire a socialismului şi comunismului în Uniunea Sovietică. Poporul român împărtăşeşte sentimentele de durere ale poporului sovietic în legătură cu pierderea grea suferită. Comitetul Central al Partidului Comunist Român Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România dialiste o telegramă prin care exprimă profunde condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a mareşalului Uniunii Sovietice, Rodion Iakovlevici Malinovski, Unoction la Kovievici mai Republicilor Sovietice So- ministrul apărării al U.R. Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, general-colonel Ion Ioniţă, a adresat Ministerului Apărării al Uniunii