Steaua Roşie, aprilie 1967 (Anul 18, nr. 77-102)

1967-04-02 / nr. 78

„LUCEAFĂRUL“ DIN CÂMPIE Desfăşurată pe cir­ca 25 de hectare, ma­rea uzină şi-a înscris, acum două zile, pen­tru un timp oarecare, numele în fruntea centralelor electrice, în marea competiţie de avînt economic a ţării, fiind cea mai mare unitate de acest fel din ţară. La Luduş există în prezent o putere instalată de 800 MW şi va produ­ce anual 5,2 miliarde kilowattere, adică mai mult decît toate cen­tralele ţării în 1956. Calendarele sfîrşi­­tului de martie au­ marcat, încheierea ce­lei de-a doua etape de dezvoltare a uzinei o dată cu punerea în funcţiune, înainte de termen, a ultimului bloc de 200 MW, unul din cele mai mari a­­gregate energetice montate în prezent la noi în ţară. Şi... constructorii au ple­cat pe alt şantier e­­nergetic, la Deva. Aici la Luduş n-a mai ră­mas decît munca lor: un complex întreg de sentimente de bucu­rie şi sete de viaţă, de iscusinţă şi pricepere, zidite în beton şi o­­ţel, o carte care vor­beşte despre oameni, aspiraţii, sentimente, preocupări. Istoria puternicei termocentrale se în­scrie printre paginile glorioase ale avîntu­­lui economic general al ţării. Primii metri cubi de pămînt au fost escavaţi în au­gust 1960. La 1 no­iembrie în acest an se împlinesc patru ani de cînd ziarele a­­nunţau primul mare succes al constructo­rilor de la Luduş: pu­nerea în funcţiune a primului grup de 100 MW. Era pe atunci cel mai mare agregat energetic ce se insta­lase la noi în ţară. La Luduş — temut s-a topit ca intr-un imens cuptor expe­rienţa acumulată la Paroşeni, Borzeşti, Brazi şi Bicaz. Pe a­­ceste şantiere şi-au făcut pionieratul cei mai mulţi construc­tori care şi-au turnat numele în betonul fundaţiilor uzinei de pe Mureş. Au adus cu ei pe acest şantier o bogată experienţă profesională căreia i-au adăugat noi cu­noştinţe. Aşa se face că cel de-al 2-lea grup de 100 MW a fost pus în funcţiune la 1 aprilie 1964, iar următorul la 1 sep­tembrie în acelaşi an, cu mult înainte de termenul prevăzut în planul de stat. Ast­fel, anul 1964 a mar­cat un mare succes al constructorilor și montorilor, încheie­rea înainte de termen a primei etape de construcție a puterni­cei termocentrale. La data aceea uzina dis­punea de o putere in­stalată de 300 MW. ... Predată benefi­ciarului, uzina supra­­veghiată din camere de comandă echipate cu instalații de tele­viziune şi telecoman­dă producea însem­nate cantităţi de e­­nergie electrică. Pe harta patriei şi în manualele şcolare Lu­duşul era marcat cu simbolul ştiut pentru uzinele termoelectri­ce. La scurt timp printr-o utilizare ra­ţională a agregatelor s-au obţinut cantităţi sporite de energie e­­lectrică faţă de pre­vederi. Calitatea mun­cii şi eficacitatea ei , probleme centrale ale politicii economi­ce promovată consec­vent de partidul nos­tru, îşi găseau acum ecoul în milioanele de kilowatteră daţi peste plan. A început apoi o nouă şi importantă bătălie pentru etapa a II-a de construcţie care avea să ridice puterea instalată a u­­zinei la 800 MW. Con­structorii au început noi şi vaste lucrări. Sub cupa escavatoare­­lor şi privirea sacră a macaralelor gigant, uzina primea noi di­mensiuni şi înălţimi. AUREL URZICA (Continuare in pag. a 2-a) Vineri la orele 23 si 30 de minute la Termocentrala Lu­­duş-Iernut a intrat în exploa­tare industrială ultimul agre­gat din etapa de extindere a puternicei uzine: grupul de 200 MW. O dată cu aceasta u­­zina din Cîmpia Mureşului a devenit cea mai mare termo­centrală a ţării. Avînd în pre­zent o putere instalată de 800 MW constructorii au consem­nat acest succes cu trei luni înainte de termenul prevăzut în planul de stat. Oficiul Naţional de Turism, Fi­liala Tg.-Mureş organizează ex­cursii în diferite localităţi pito­reşti din ţară. Astfel, între 29 a­­prilie şi 2 mai se va organiza o ex­cursie pe ruta Tg.-Mureş — De­va — Caransebeş — Hercula­­ne — Orşova — Ada Kaleh — Rm. Vilcea — Sibiu — Tg.-Mu­reş. Se asigură cazarea şi masa. De asemenea între 29 aprilie şi 2 mai se organizează o excursie pe ruta Tg.-Mureş — Lacul Ro­şu — Bicaz — Piatra Neamţ — Mănăstirea Agapia — Tg.­Neamţ — Iaşi — Roman — Ba­cău — Bicaz — Lacul Roşu — Sovata — Tg.-Mureş. 11 mm p warnamuam I BB&M Intre 1—2 mai se organizează o excursie pe ruta Tg.-Mureş Sovata — Bicaz şi retur. Se a­­sigură cazarea şi masa şi se vi­zitează cele mai pitoreşti locuri. O altă excursie se organizează cu autobuzele pe ruta Tg.-Mureş — Turda — Cîmpeni — Scări­şoara şi retur. Se asigură caza­rea şi masa. ★ La 9 aprilie cu prilejul meciu­lui de fotbal dintre C.S.M. Sibiu — A.S.A. Tg.-Mureş se organi­zează o excursie la Sibiu cu care ocazie se vizitează şi muzeul Brukenthal. Costul acestei excursii este de 57 de lei, unde este inclus şi va­loarea biletului de intrare la meci. Proletari din toate ţările, tinlti-vă!­TEAUA ROSIE Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 78 (2.812). Duminică, 2 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Există un specific local în arta culinară? Alimentaţia publică, însăşi din denumire rezultă că unităţile de alimentaţie publică au menirea de a pune la dispoziţia consuma­torilor mâncăruri. Şi nu orice mâncăruri, ci din cele mai gus­toase şi mai consistente, care în altă parte nu se găsesc. Trebuie să spunem că nu numai la Tg.­­Mureş, dar şi la Reghin, Tîrnă­­veni, Luduş, Odorhei şi în cele­lalte oraşe din regiune, numă­rul unităţilor de alimentaţie pu­blică este deosebit de mare. îşi îndeplinesc ele oare rolul pentru care au fost înfiinţate? La serviciul planificării din ca­drul O.C.L. Mixt Tirnăveni ni se datează că în oraş există 18 u­­nităţi de alimentaţie publică, din care: un restaurant, o braserie, 6 bufete, trei cofetării etc. Vizi­tăm cîteva din ele. — Ce se poate mînca azi? Ospătarul Vasile Radu, de la braseria „Carpaţi” ne înşiruie o listă întreagă de preparate. __ Avem ciorbă de burtă, cior­bă ţărănească de văcuţă, ciorbă ţărănească de porc, ciorbă din cap de peşte, ciorbă de perişoare, friptură de miel, cotlet cu ustu­roi, friptură de porc, porc cu spa­nac ... — Da, toate sunt bune. Am dori însă ceva care în altă pa­rte nu se găseşte. Ceva specific. — Am introdus specialitatea casei — ne spune Augustin Ma­ier, ajutor de responsabil la a­­ceastă braserie. Ciolan de porc cu varză. — Este foarte căutat şi ieftin — completează ospătarul. 7,40 lei porţia. — Se poate gusta? — Nu. Astăzi nu avem. Nu am primit ciolane şi astfel nu am putut pregăti. Iată-ne acum la cramă, una din cele mai frumoase unităţi de ali­mentaţie publică din oraş, ame­najată şi mobilată cu mult gust, avînd un pronunţat caracter lo­cal. Aspectului primitor al cra­mei i se adaugă amabilitatea şi politeţea personalului operativ. Toate acestea sunt bune şi nece­sare, dar ele nu satisfac gustu­rile consumatorilor. Am pus şi aici aceeaşi între­bare. Ce mîncăruri se pregătesc? — Azi nimic — ne răspunde bucătăreasa Maria Belei. Avem rămase de ieri ciorbe de burtă, de văcuţă, de porc, tocăniţă din măruntaie, ciolan de porc cu var­ză şi specialitatea casei: sarmale cu costiţă afumată cu mămăligu­tl Deci, pe lîngă faptul că con­sumatorilor li se pun la dispozi­ţie mîncări rămase din ziua pre­cedentă, ei găsesc aici ce găsesc şi la alte unităţi de alimentaţie publică din oraş, şi nu numai din oraş, ci şi din alte părţi. — Sărmăluţele cu mămăliguţă, alese ca specialitatea casei, repre­zintă ceva cu specific local ? Du­pă cîte ştim, în Transilvania săr­măluţele se mănîncă mai mult cu pîine? — Intr-adevăr — ne spune un ospătar — pentru cramă ar tre­bui ceva specific cramelor. Bună­oară, momiţe și fudulii la gră­tar, frigărui ,și alte mîncăruri ca­re în altă parte să nu se găseas­că. — S-ar putea, de pildă, frigă­rui de porc sau de berbec stro­pite cu . . . vin de Tîrnavă. — Da. Ar fi. desigur, ceva spe­cific. De ce atunci nu se introduce? Cine este împotrivă? Pînă vom primi răspunsurile la aceste întrebări, să mergem mai departe. Vizităm bufetele „Poiana“, „Crişul“, „Bicaz“ şi al­tele. Peste tot găsim aceleaşi mîn­căruri, preparate după STAS. Chifteluţe, şniţele pane sau pa­riziene, mititei, cîrnaţi de porc şi altele. — Vindem mai mult băuturi decît mîncăruri — ne spun Va­sile Roman, gestionar la bufetul „Bicaz“, Livia Drăguşan barma­­nă la „Crişul“, Anica Chirilă, vîn­­zătoare la „Poiana“. De pildă, la bufetul „Bicaz“ din cei peste 100.000 lei ce se realizează lunar, mîncărurile reprezintă doar 3.000-4.000 lei. — La bufete — ne declară şi şefa serviciului planificării de la O.C.L. Mixt Tîrnăveni — pon­derea mîncărurilor reprezintă doar 3—4 la sută din totalul vîn­­zărilor. Desigur, acest lucru nu este în­tâmplător. In privinţa mîncăruri­lor, unităţile de alimentaţie pu­blică nu şi-au creat încă perso­nalitatea proprie, semănînd una cu cealaltă ca nişte fraţi gemeni. Dacă la fiecare restaurant, bra­serie sau bufet consumatorul ar găsi ceva specific, care în altă parte să nu se gătească, consu­mul de preparate proprii ar fi mult mai mare. Altfel, oricare ar fi denumirea, restaurant, brase­rie sau bufet, ele pot fi caracte­rizate ca niște cîrciumi. Anchetă realizată de P. POPȘOR (Continuare în pag. a 2-a) ❖ Meniuri de serie ♦ Specialitatea casei — un simulacru... * Referatul- cătușă pe mîinile bucătarilor? Din sumarul • SITUAŢIA DIN BOLIVIA SE MENŢINE ÎNCORDA­TA . CRIZA DE GUVERN DIN GRECIA PERSISTA „CAPTURA CEA (N­) MARE" Convorbiri între tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Luigi Longo Sîmbătă dimineaţa au început la C.C. al P.C.R. convorbirile din­tre secretarul general al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi secretarul general al Partidului Comunist Italian, to­varăşul Luigi Longo. Au participat tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. In cursul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie, au fost discutate probleme de in­teres comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale şi ale situaţiei in­ternaţionale. Măsuri de mare însemnătate în vederea îmbunătăţirii conducerii, planificării, finanţării şi organizării gospodăriilor agricole de stat Gospodăria agrico­lă de stat din Reghin este una din acele u­­nităţi agricole din re­giunea noastră care şi-au încheiat cu pierdere activitatea din anul trecut. Şi pentru anul în curs s-au prevăzut aici peste 1.000.000 lei pierderi planificate. Cercetînd cauzele a­­cestor pierderi, încă în anii trecuţi spe­cialiştii au ridicat problema comasării activităţii gospodă­riei, un grad mai înalt de profilare, specializare, avînd în vedere că în prezent gospodăria cuprinde prea multe sectoare de producţie, ceea ce are ca urmare irosi­rea timpului, a mun­cii specialiştilor şi în­­greunarea îndrumă­rii ştiinţifice şi a or­ganizării muncii. In legătură cu îm­bunătăţirea activită­ţii de viitor a unită­ţilor agricole de stat l-am rugat pe tov. Titus Habor, directo­rul gospodăriei agri­cole de stat, să-şi ex­prime părerea în le­gătură cu prevederi­le Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie. — Am studiat cu mare atenţie, literă cu literă, Hotărîrea. Măsurile prevăzute în Hotărâre vor adu­ce transformări re­voluţionare în întrea­ga activitate econo­mică şi financiară a unităţilor agricole, vor duce la sporirea responsabilităţii spe­cialiştilor, dar în a­­celaşi timp ne vor a­­sigura posibilităţi mai mari pentru des­făşurarea şi valorifi­carea cunoştinţelor şi talentului lor. Studiind Hotărîrea, am reţinut în mod deosebit trei aspec­te de o importanţă, am putea spune vi­tală, pentru noi şi a­­nume, schimbarea planificării, respectiv a metodelor de pla­nificare, repartizarea mai justă a specialiş­tilor, sporirea coin­teresării materiale şi noul sistem de orga­nizare a gospodării­lor agricole de stat. — Ce concluzii aţi tras în legătură cu cele amintite? — Concluziile mele sunt următoarele: Faptul că în elabo­rarea planurilor de producţie cuvîntul hotărîtor va aparţi­ne responsabililor, conducătorilor fer­mei, ne va permite să evităm unii fac­tori care ca să spu­nem aşa, pînă acu­ma ne-au fost im­puşi, influenţând in mod negativ nu nu­mai activitatea unor brigăzi, ci a întregii gospodării. In clipa de faţă încă nu-mi pot forma o imagi­ne clară asupra per­spectivelor care vor sta în faţa unităţii noastre, dar sînt con­vins că propunerile noastre vor fi luate în considerare, în sensul reducerii unor sectoare de activita­te, dintre care în prezent o mare par­te lucrează cu pier­deri. — Aţi putea da cî­­teva exemple? — Cum de nu. Ia­tă de pildă, proble­ma producţiei de car­ne de pasăre. Cu toa­te că noi încă cu ani în urmă am arătat că la noi producţia de ouă ar fi renta­bilă şi am cerut ca să ni se permită dez­voltarea ei, propune­rea noastră n-a fost luată în seamă. Ast­fel ni s-a stabilit prin plan să producem în continuare şi carne de pasăre la care vom avea pierderi planificate de circa 700.000 lei. Un alt sector nerentabil la noi este creşterea bovinelor pentru în­grăşat. In acest sec­tor pierderea plani­ficată pe acest an depăşeşte şi ea 700.000 de lei. Desi­gur, aceste pierderi trebuie lichidate. Sunt convins că prin pu­nerea în aplicare a prevederilor noii ho­tărâri şi prin efortu­rile noastre, aceas­tă stare de lucruri va înceta. O altă problemă importantă la care aş vrea să mă refer este cea a specialiş­tilor. In prezent a­­vem 9 specialişti cu studii superioare, ca­re îşi irosesc o ma­re parte din timpul lor cu umblatul de la un loc la altul şi cu completarea si­tuaţiilor statistice. Astfel, de pildă, în fiecare lună, înce­­pînd din ziua de 27 Şi pînă la a 7-a zi a lunii următoare, specialiştii noştri, în frunte cu inginerul şef, nu pot participa de loc la îndrumarea directă a producţiei, din cauza hîrtiilor. Hotărîrea va pune capăt şi acestei ano­malii. — Aş vrea să spun cîteva cuvinte şi des­pre noile forme or­ganizatorice. Poate că dintre probleme­le amintite, tocmai aceasta e cea mai importanta. Faptul că unitatea de bază a întreprinderilor a­­gricole de stat va fi ferma, iar responsa­bilii fermelor vor răspunde de ramura de activitate încre­dinţată lor, având pu­­teri depline, va spo­ri simţul lor de răs­pundere şi îi va sti­mula în sensul apli­cării în practică a unor măsuri tehnico­­organizatorice, prin care posibilităţile asigurate vor pu­tea fi valorificate la maximum. O altă la­tură foarte importan­tă a acestei măsuri este că specialistul îşi va putea concentra întreaga activitate, va putea folosi tot timpul disponibil pentru organizarea şi îndrumarea produc­ţiei. Desigur, nouă, spe­cialiştilor, şi în ge­neral tuturor lucră­torilor din gospodă­riile agricole de stat ne va reveni sarcina să depunem eforturi susţinute pentru ca şi pînă la introduce­rea noii forme orga­nizatorice să desco­perim şi să valorifi­căm în interesul îm­bunătăţirii activităţii noastre economice toate rezervele po­sibile. Interviu realizat de: SZABÓ DÉNES — Convorbire cu ing. Titus Habor directorul Gospodăriei agricole de stat Reghin — IN PAG. A 3-A • ACHIZITII RECENTE LA BIBLIOTECA TELEKI­BOLYAI • NOUTATI IN AUTO­­TRANSPLANTAREA COR­NULUI UTERIN LA CA­­TEA • REBUS Vremea nu ţine seamă de concepţiile unor conducători de unităţi Vremea favorabilă ce s-a men­ţinut aproape pînă la sfirşitul lunii martie a permis multor coo­perative agricole de pe cuprinsul raionului Tg.-Mureş, să lucreze cu spor la arat şi semănat. Astfel, arăturile au fost efectuate pe o suprafaţă de 3.631 ha (50 la sută), însămînţările culturilor din epoca întii pe 3.294 ha (14 la sută). Din cele 4.304 ha de sfeclă, cooperati­vele agricole de producţie au în­­sămînţat, pînă la venirea ploilor de la începutul acestei săptămîni, 1.840 ha (43 la sută). De aseme­nea, cartofii au fost plantaţi pe o suprafaţă de 159 ha, s-au însă­­mînţat legume pe 158 ha etc. Merită scoasă în evidenţă în­deosebi străduinţa cooperativelor agricole din Ungheni şi Berghia, care au terminat complet cu se­mănatul sfeclei de zahăr sau a celei din Crăciuneşti care a efec­tuat această lucrare pe o supra­faţă de 109 ha. Deşi se cunoaşte eficienţa însămînţării timpurii a sfeclei de zahăr, 12 C.A.P. prin­tre care: Bezid, Chibed, Dumbră­­vioara, Păingeni şi altele, pînă la începerea ploilor, nu au început semănatul. Slab se desfăşoară şi plantarea pomilor, lucrare care s-a făcut pe suprafeţe foarte mici. Cu prilejul unui raid-anchetă fă­cut de curînd prin cîteva coopera­tive agricole s-a scos în evidenţă şi atitudinea diferită a unor con­duceri de C.A.P. faţă de executa­rea lucrărilor chiar şi în zilele cînd nu se poate lucra din plin în câmp. Joi de exemplu, la coo­perativa agricolă din Ernei, 60 de ţărani cooperatori lucrau la cer­­cuitul viţei de vie, la curăţirea şi confecţionarea de podeţe peste ca­nalele de desecare. De asemenea, tot aici mai multe legumicultoare lucrau cu spor la lipirea foliei de polietilenă necesară acoperirii so­­lariului ce va fi construit de către C.A.P. In zilele bune de lucru C.A.P. Ernei a terminat semăna­tul orzoaicei pe 30 ha, a semănat sfecla de zahăr pe 85 ha și a pre­gătit în acest scop alte 35 ha. Cu mijloace mecanizate a fost semă­nat trifoiul pe 100 ha. REMUS CAMPEAN (Continuare in pag. a 2-a) TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Moscova Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consi­liul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă pro­funde condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a mareşa­lului Rodion Iakovlevici Malinovski, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul apărării al U.R.S.S., om de stat de seamă, eminent co­mandant de oşti, care şi-a consacrat întreaga energie făuririi şi întăririi Forţelor Armate, apărării statului sovietic, operei de construire a socialismului şi comunismului în Uniunea Sovietică. Poporul român împărtăşeşte sentimentele de durere ale po­porului sovietic în legătură cu pierderea grea suferită. Comitetul Central al Partidului Comunist Român Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România dialiste o telegramă prin care ex­primă profunde condoleanţe în legătură cu încetarea din viaţă a mareşalului Uniunii Sovietice, Rodion Iakovlevici Malinovski, U­noction la Kovievici mai Republicilor Sovietice So- ministrul apărării al U.R. Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, general-colonel Ion Ioniţă, a adre­sat Ministerului Apărării al U­­niunii

Next