Steaua Roşie, iulie 1967 (Anul 18, nr. 154-179)

1967-07-01 / nr. 154

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Organizarea ştiinţifică a producţiei — acţiune complexă de mare răspundere Măsuri de perfecţionare a activitajii de producţie la I.O.I.L (Urmare din pag. 1) repartizate sarcini de cooperare celorlalte secţii din ramura me­talurgică. Dispunînd azi de 250 matriţe pentru produse din mase plastice, 90 ma­triţe pentru produse din cauciuc, şi 200 matriţe pentru pro­duse metalice de larg consum, s-au organi­zat ateliere pe lingă principalele secţii pentru întreţinerea şi repararea acestora. A luat fiinţă în a­­cest an un birou de proiectare cu 24 pro­iectanţi, profilat pen­tru executarea pro­iectelor necesare în­treprinderilor de in­dustrie locală din re­giune, asigurindu-se astfel mai multă ope­rativitate în executa­rea proiectelor şi o eficienţă economică mărită. Intrucît ariile de competinţă sunt dife­rite, chiar în struc­tura unnor comparti­mente funcţionale, de­limitarea funcţiilor şi a sarcinilor pe ba­za organigramei, s-a făcut prin stabilirea atribuţiilor, de la şe­ful de echipă pînă la funcţiile de condu­cere ţinînd seama de necesitatea dreptului de decizie la toate nivelele de conducere. Desigur că în ca­drul acestor studii şi analize sunt abordate şi alte laturi impor­tante ale activităţii productive şi econo­mice a întreprinderii. Deoarece în principa­lele secţii de produc­ţie, coeficientul de schimb este 2, se stu­diază în prezent ridi­carea eficienţei schim­burilor II şi III, prin îmbunătăţirea asis­tenţei tehnice, utili­zării depline a capa­cităţilor şi a timpului de muncă, pe baza sarcinilor trasate de partid. Şi în domeniul îm­bunătăţirii normării muncii, s-au luat în ultimul timp şi sunt în curs o serie de măsuri. Ca urmare, numai în lunile apri­lie şi mai a. c. eficien­ţa economică reali­zată prin îmbunătăţi­rea normării tehnice a muncii reprezintă o economie lunară de 13.000 ore muncă co­respunzătoare unei manopere de 45.000 lei. Aplicarea principii­lor de bază ale orga­nizării ştiinţifice a producţiei şi a mun­cii, la nivelul posibi­lităţilor întreprinderii, au permis creşterea însemnată a produc­tivităţii muncii şi ob­ţinerii unei eficienţe economice sporite, relizări care pe lîngă altele, au situat între­prinderea pe unul din primele 2 locuri frun­taşe pe ţară, în ra­mura industriei loca­le. Continuînd efortu­rile pentru aplicarea şi extinderea princi­piilor de bază ale or­ganizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii în anul 1967, preve­dem că vom întîmpi­­na încă greutăţi de­terminate în principal de faptul că activita­tea de producţie se mai desfăşoară în 22 de secţii avînd în bu­nă parte spaţii neco­respunzătoare, deter­­minînd încrucişări de flux tehnologic, şi pe utilaje cu uzura fizi­că şi morală înainta­tă. Lipsa de spaţii, nivelul tehnic al utila­jelor şi gradul de dis­persare, imprimă flu­xului tehnologic al producţiei încă forme organizatorice compli­cate şi greoaie, cu tendinţă permanentă spre empirism. Pe aceste necesităţi se bazează studiul în­tocmit de conducerea întreprinderii, privi­tor la dezvoltarea în perspectivă a între­prinderii pînă în anul 1970 şi în cadrul că­reia s-a prevăzut, prin eforturi minime de investiţii, dublarea ca­pacităţii de producţie, comasarea principale­lor secţii în zona in­dustrială de la Mure­şeni, reprofilarea sec­ţiilor de producţie şi adaptarea la condi­ţiile generale şi speci­fice urmărite, prin în­zestrarea tehnică şi îmbunătăţirea meca­nizării. In cadrul acestui studiu un prim obiec­tiv este construirea unei hale metalurgice, începută deja, cu o capaciate de 2.500 m­p care se cere să fie realizată şi dată în fo­losinţă cît mai cu­­rînd. Măsurile luate pe linia organizării ştiin­ţifice a producţiei şi avîntul cu care colec­tivul întreprinderii a muncit pînă acum au condus la realizarea şi depăşirea sarcinilor de producţie pe pri­mele cinci luni din anul acesta, la obţine­rea de noi economii şi beneficii peste plan. Acestea sunt desigur realizări însemnate. Avem încrederea că ele se vor amplifica în perioada următoare, o dată cu aplicarea în practică a noi măsuri de perspectivă, astfel ca întreprinderea să-şi aducă în conti­nuare o contribuţie tot mai mare la dez­voltarea economiei re­giunii noastre. In bazinul Rovinarilor CRAIOVA. — După recenta deviere a apelor Jiului, în zona bazinului carbonifer al Rovinari­lor a fost creată posibilitatea în­ceperii lucrărilor de deschidere a carierei de lignit Gîrla. Producţia viitoarei unităţi miniere — asigu­rată de un bogat zăcămînt geolo­gic aflat sub vechea albie a Jiu­lui — se va ridica la peste 2.200.000 tone anual. In vederea dării în exploatare a noii cariere — prevăzută pentru anul 1969 — au început lucrările la tranşeele de asecare şi deschidere. Lucrări­le de decopertare însumează sute de mii de metri cubi de steril. (Agerpres) Medicamente noi IAȘI.­­ Celor peste 40 de me­dicamente produse în prezent de Fabrica de antibiotice din Iași li se vor adăuga în curând altele noi, realizate în laboratoarele de cercetare ale întreprinderii. Ur­mează să intre în producţia in­dustrială a trimestrului viitor, printre altele „Agozolul“ indicat în tratamentul anginei pectorale, insuficienţei coronariene şi tulbu­­rărilor circulaţiei cerebrale; „Scobutilul“ — care acţionează cu deosebită eficienţă în bolile ulceroase, constipaţiile spastice şi diskineziile biliare; „Aminolfena­­zona“ — cu un puternic efect an­­tipiretic; „Nilianul“ — recoman­dat în manifestări şi boli alergi­ce; „Unguent cu pirocarpină“ — avînd proprietăţi terapeutice foar­te active în facilitarea mobilizării fluidelor oculare. Alte medicamente realizate tot anul acesta de specialiştii între­prinderii ieşene, sunt cele din ca­tegoria hormonilor steroizi, nece­sare în maladiile de natură reu­matică, dermatologică şi alergică. (Agerpres) PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR SPORTIVE POLO.­­ In cadrul campio­natului republican de polo, du­minică de la ora 11, în bazinul ,1 Mai" din Tîrgu-Mureş va a­­vea loc meciul între echipele TîrniMu­r«—Crişul O­CAIAC-CANOE. — Duminică, de la ora 9, la Tîrgu-Mureş, pe rîul Mureş, dincolo de zăgaz, se vor organiza întrecerile etapei regionale a campionatului re­publican de caiac-canoe juniori. TIR CU ARCUL. — Azi de la ora 17 şi duminică de la ora 8, pe terenul „7 Noiembrie" (fos­tul Hipodrom) din Tîrgu-Mureş, se vor desfăşura întrecerile campionatului regional indivi­dual de tir cu arcul pentru ju­niori. Azi şi mîine la Odorhei se vor desfăşura întrecerile regionale ale campionatului şcolilor ge­nerale la atletism, handbal, fot­bal şi tenis de masă. / 'A FOTBAL. — Azi, de la ora 17,30 pe stadionul „23 August" din Tîrgu-Mureş, va avea loc întîlnirea amicală de fotbal în­tre echipele Ştiinţa Tg.-Mureş— Selecţionata regională de ju­niori. In cadrul turului II al bara­jului pentru promovarea în cam­pionatul regional de fotbal, du­minică la Sînsimion (raionul Ciuc), de la ora 17, se vor întîl­­ni echipele Flamura roşie Sînsi­mion—înfrăţirea Reghin. In cadrul concursului de fot­bal pentru juniori dotat cu „Cu­pa 23 August", în etapa a II-a vor avea loc următoarele întâl­­niri care se vor desfăşura pe te­renul mic din parcul „23 August“ din Tg.-Mureş: azi, ora 16: Cen­trul de copii—Gloria; ora 17,45: Lemnarul—Viitorul; Duminică ora 9: A.S.A. — Ciocanul; ora 10,45: Oţelul — Stăruinţa; luni ora 17: Ştiinţa — Voinţa. ★ A A furajelor Transportul și depozitarea trebuie grăbite (Urmare din pag. 1) tarea fînurilor. Finul de trifoi de pe 150 de hectare și finul natu­ral de pe 107 ha este aproape în întregime pe cîmp în căpiţe. La cooperativa agricolă din Dumbrăvioara a existat preocupare bu­nă pentru depozitarea finului de lucernă, sparcetă şi trifoi, dar nu a existat şi nu e­­xistă nici acum preo­cupare pentru recol­tarea fîneţelor natura­le şi a ghizdeiului deşi le-a trecut de mult vremea şi încep deja să se usuce în pi­cioare. La această uni­tate mai sunt încă ne­cosite de hectare de fineţe” naturale şi 12 ha cu ghizdei. Da­că cositul fîneţelor naturale va începe cu toate forţele numai peste 2—3 zile, după cum e proiectat, şi lu­crarea va dura cel pu­ţin 8 zile, ne putem aştepta la pierderi calitative serioase. La Glodeni, datori­tă faptului că trans­portul a început des­tul de tîrziu, pe cîmp există încă un mare număr de căpiţe. In aceste zile sînt multe forţe mobilizate la transport şi există posibilitatea să se in­tensifice această lu­crare. Deşi în ultimele zi­le toate unităţile au profitat de timpul bun şi au mobilizat forţe mai însemnate la transportul furaje­lor, totuşi pe cîmp e­­xistă încă multe căpi­ţe. Unele din ele, din cauză că nu au fost bine clădite sunt răs­turnate şi ploile le pot deprecia calitatea. A­­colo unde nu există certitudinea că trans­portul va putea fi ter­minat în 2—3 zile, ar fi bine să se organize­ze echipe care să con­troleze şi să refacă căpiţele din cîmp ca­re au fost răsturnate şi împrăştiate. Un alt aspect criti­cabil este lipsa de gri­jă întîlnită în toate u­­nităţile pentru acope­rirea şirelor de fin de trifoi, deşi este cu­noscut că în acestea, oricît de bine ar fi clădite, apa intră cu mai multă uşurinţă şi le poate deprecia. In multe părţi se moti­vează aceasta prin lip­să de paie cu care să le acopere. Acolo un­de lipsesc paiele, cu puţină preocupare s-ar putea folosi fînurile de rogoz de slabă ca­litate din luncile înă­­molite de inundaţii, sau foliile de polieti­lenă acolo unde acest material există. Sătul de.. Amicul meu din Reghin m-a invitat să petrec la el cîteva zile. — Să nu te superi, zice nevas­­tă-sa, dar la prînz n-o să te pu­tem servi nici cu supă, nici cu ciorbă. Știi n-am reușit să facem rost de zarzavaturi. Și fără ... Tot aveam de gînd să dau o tu­ră prin oraș. I-am asigurat că o să trec pe la „Legume şi fructe“ şi pe cînd se vor întoarce de la lucru vor găsi acasă de toate. Sînt la unitatea nr. 3 a O.R.V.L.F. din Reghin, „Socotea­la de acasă . ..“. Din cele 8—10 bucăţi de ardei iute iau „la ale­gere“ două. La ora 11,30 este în aşteptarea mărfii (!?). Cînd am întrebat de morcovi, pătrunjel, de zarzavat, vînzătoarea mă pri­veşte parcă mirată, parcă cu mi­lă. — Nu sînteţi din Reghin ... Adevărat. Nu sînt. Şi ce-i dacă nu sînt? Numai cei din Reghin au voie să mănînce supe şi cior­be? M-am ambiţionat. Am luat la rînd unităţile O.R.V.L.F., din centru la gară şi pînă dincolo de linie, la nr. 10 Ierbuş. Nu, nu a­­veam dreptate să mă supăr. Ju­decasem pripit. Din cele 14 uni­tăţi existente pe raza oraşului am vizitat 7. Peste tot aceleaşi răs­punsuri, aceleaşi constatări, cu u­­nele mici variaţiuni. Mai avea rost să trec şi pe la celelalte 7? Curăţenie şi ordine era peste tot. Vînzătoarele, toate amabile, toate politicoase cu cumpărăto­rii, îi îmbiau cu fasole uscată, compoturi şi gemuri la borcan, cu vinuri şi siropuri înfundate, ba chiar cu ouă şi caş proaspăt. Au avut şi pui de o zi, mi se spune. Văd rău. Mai precis, nu văd, îmi şterg din nou ochelarii. Afară pe firmă scrie clar: „Legume şi fructe“, înăuntru, nici urmă de fructe. Legumele, zarzavaturile lipsesc. In nici o unitate n-am găsit ridichi, castraveţi. Au avut uneori, dar puţine. Fasole verde a fost o singură dată în acest an. Mazăre ...? Cartofi, doar la 3 magazine. M-am convins, în sfîrşit, şi eu. Reghinul n-a avut parte anul a­­­cesta de morcovi, pătrunjel nou, de nici un fel de zarzavat. Din cel de anul trecut? Unele vânză­toare îşi aminteau că au mai a­­vut, parcă prin aprilie. Deci, a treia lună de cînd gospodinelor din Reghin le vine ameţeala cînd se gîndesc că trebuie să pregă­tească de mîncare. Jos, la depozitul O.R.V.L.F. i-am găsit pe tovarăşii Marton şi Enciu, merceolog, respectiv ma­gaziner. Marfă — un morman de varză şi o grămăjoară de ceapă verde. — Altceva? — Aţi nimerit într-o zi mai sla­bă. Să ştiţi, însă, că de acum nu mai e o problemă aprovizionarea la noi. Avem trimisă o maşină la Bucureşti, aşteptăm şi un vagon de cartofi, de mîine aducem şi de la întreprinderea agricolă de stat, de la C.A.P.-uri. Avem un şir de sate pline cu cireşe, o să avem încă prea multe. De altfel, am a­­vut şi o să avem şi mîine, ridichi, salată verde. Am avut fasole ver­de. Ieri am avut chiar şi căpşuni. Fiecare magazin îşi primeşte zil­nic cota. Oamenii îmi dau informaţii cu amabilitate, vorbesc cursiv, cu zîmbetul pe buze. încep să mă-n­­doiesc de adevărul complet al ce­lor relatate. I.A.S., C.A.P.-urile sînt chiar în localitate sau foarte aproape, iar mijloace de transport există. Atunci de ce „de mîine“, „de săptămîna viitoare“ și nu „de as­tăzi“, „de acum“? De ce nu rit­mic, zi de zi? De ce o dată cu grămada și altă dată deloc? De ce atunci cînd întîmplător au marfă o distribuie numai la cen­tru, iar la alte unităţi nu? Din Reghin să fii, că întrebări îţi poţi pune cu grămada. Cine îţi răs­punde? După patru ore de investigaţii, sătul de ... căutări zadarnice, m-am întors la casa amicului cu mina goală. I-am lăsat un bile­ţel: „Dragul meu, m-am lăudat de­geaba. Vă înţeleg. Nu­­fiţi îngri­joraţi. Săptămîna viitoare soseşte un vagon cu cartofi. Anunţaţi­­mă telegrafic. Vin cu plăcere la o tocăniţă“. CORNEL TRIFU ■ căutări zadarnice Praid e o localitate mică dar importantă, fiind un centru indus­trial și balnear. Iată un grup de clădiri moderne, construite a­­colo în ultimii ani. Aşa arată Iaşul, dacă-l priveşti din Turnul Golia. In fund Palatul culturii, adăpostul a nume­roase opere de artă de mare valoare. C­INEMA SIMBATA 1 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Printre vulturi. „Luceafărul”: fil­mul Printre vulturi. Progresul: filmul Doctorul Protorius. Stea­gul roşu: filmul A dispărut un ,,Fragonard“. Tineretului: filmul Weekend la Zuydcoote. Muncito­resc: filmul Vinătoarea. Flacăra: filmul Dimineţile unui băiat cu­minte. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Tudor. Luduş — Flacăra: filmul Evadare în tăcere. Miercu­rea Ciuc — Harghita: filmul Ce­le 4 zile ale oraşului Neapoli. O­­dorhei — Muncitoresc: filmul Gentlemanul din Cocody. Re­ghin — Patria: filmul Bumeran­gul. Victoria: filmul Stolul cap­tiv. Tîrnăveni — Melodia: filmul Un film cu o fată fermecătoare. Topliţa — Muncitoresc: filmul Balada steagului roşu. TEATRU Teatrul maghiar de stat din Cluj prezintă azi, la orele 16,30 şi 20,30, „Crinul galben“ de Biró Lajos. TELEVIZIUNE I SIMBATA 1 IULIE 18,00 — Vă aşteptăm la ora 61 Emisiune pentru femei; 18,30 — Pentru tineretul şcolar: Filmul „La pîndă”; 18,40 — Noile aven­turi ale echipajului Val-Vîrtej: „Primejdioasa călătorie în primul molar” — de Octavian Sava; 19,30­­ — Telejurnalul de seară; 19,50 — Buletinul meteorologic. Publicita­te; 20,00 — Tele-enciclopedia; 21,00 — „Opt exerciţii pe 625 de linii”. Film de varietăţi realizat de Radu Anagnoste şi Valeriu La­­zarov; 21,30 — Filmul serial „Sfîntul”; 22,20 — Concurs inter­naţional de dans; 23,00 — Filmul documentar „Oameni în preerie“; 23,20 — Telejurnalul de noapte; 23,35 — Telesport; 23,50 — închi­derea emisiunii. R­A­D­I­O DUMINICA 2 IULIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 7,18 — Muzică uşoară; 8,00 — Teatru radiofonic pentru copii; 9,15 — Transmiteri pentru sate; 10,30 — Itinerar folcloric­ ; 11,03 — Ilustrate muzicale; 12,00 — De toate pentru toţi; 13,10 — Estrada duminicală; 14,15 — Programul orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii; 14,40 — Muzică uşoară; 15,30 — Melodii populare; 16,30 — Mo­zaic muzical; 17,00 — Transmi­siune sportivă: Finala Cupei Ro­mâniei la fotbal; 19,30 — Progra­mul orchestrei de estradă a Ra­dioteleviziunii; 20,10 — Noutăţi folclorice prezentate de Maria Peter; 20,30 — Teatru: Premiera „Un reghiment de antiterie“ de I. Al. Brătescu-Voineşti; 21,15 — Muzică de dans. Programul 11: 7,00 — Cîntece şi jocuri; 7,35 — Melodii popu­lare; 8,00 — Caleidoscop muzical; 9,00 şi 10,40 — Muzică uşoară; 11,00 — Concertul orchestrei sim­fonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“; 13,18 — Con­cert de prînz; 14,10 — Melodii de pretutindeni; 14,45 — Cîntă An­gela Moldovan; 16,05 — Melodii ascultate cu plăcere; 16,30 — Cîn­tece și jocuri; 17,38 — Opereta „Veronique“ de Messager (mon­taj muzical-literar); 19,05 — Mu­zică uşoară de Radu Şerban; 20,30 — Melodii româneşti; 21,10­­ — Alegeţi ritmul preferat; 21,40 — Romanţe; 22,39 — Din nou dans. L­OTO La tragerea Loto din seara zilei de 30 iunie a. c. au fost extrase numerele: 89, 87, 17, 67, 76, 37, 2, 39, 86, dle 53, 7 Fond de premii: 849.648 lei. Vă invităm să participaţi la tradiţionalul „Tîrg al cireşe­lor", care va avea loc la Brîn­­coveneşti, raionul Reghin, în ziua de duminică 2 iulie 1967, unde puteţi petrece o zi plă­cută. Cooperaţia de consum vă o­­feră un sortiment bogat de: — PREPARATE LA GRĂTAR — BĂUTURI ALESE — PREPARATE DE COFE­TĂRIE — RĂCORITOARE. BRAŞOV SERVICIUL ÎNTREŢINERE BRAŞOV, str. 7 Noiembrie nr. 36, et. II. ANGAJEAZA PRIN CONCURS: — un maistru constructor clădiri civile şi industriale, pentru Tg.-Mureş ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — doi electricieni mecanici, pentru Tg.-Mureş. Concursul pentru maistru va avea loc la data de 15. VII. 1967 la serviciul întreţinere Braşov. Solicitanţii vor trebui să îndeplinească condiţiile din H.C.M. Nr. 875, 1960. Informaţii suplimentare se pot obţine la Secţia de în­treţinere C.F.R. Tg.-Mureş, str. Griviţa Roşie nr. 52, m mm Direcţiunea întreprinderii comunale din Tg.-Mureş adu­ce la cunoştinţa publicului consumator şi a întreprinderilor că în ziua de 2 iulie a. c. (duminică) se va sista furnizarea apei pe tot teritoriul oraşului între ora 0­0 pînă la ora 6 dimineaţa, din cauza executării unor lucrări la uzina de apă. întreprinderea de industrializare a cărnii ARAD ANGAJEAZA: muncitori necalificaţi pentru îngrăşătoriile de bovine din A­­rad şi Timişoara. Cei interesaţi să se prezinte la întreprinde­rea de industrializare a cărnii Arad (abator), str. Feleacu­­lui nr. 1/S, la serviciul personal.

Next