Steaua Roşie, septembrie 1967 (Anul 18, nr. 205-230)

1967-09-01 / nr. 205

Iosif Rangheţ militant de seamă al mişcării comuniste din România Filele calendarului consemnează în paginile sale, comemorarea la 1 septembrie, a 15 ani de la moartea lui Iosif Rangheţ, militant de frunte al mişcării comuniste, fiu credincios al clasei muncitoare din România, pentru ale cărei idealuri a luptat cu dîrzenie şi abnegaţie pînă la sfîrşitul vieţii sale. Iosif Rangheţ s-a născut la 7 august 1904, în familia nevoiaşă a unor ţărani din satul Olari (fostul judeţ Arad). In anii copilăriei şi adolescenţei a înfruntat numeroase greutăţi materiale. Curind după moartea tatălui său, pentru a-şi cîştiga existenţa, pleacă la Arad şi se angajează ca muncitor. Incepînd cu anul 1920, tînărul muncitor Iosif Rangheţ intră în sindicat şi participă la mai multe acţiuni greviste, organizate sub conducerea partidului. Alăturîndu-se luptei partidului pentru apărarea intereselor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, pentru făurirea unităţii mişcării sindicale pe baza principiilor luptei de clasă şi a solidarităţii proletare, Iosif Rangheţ se face tot mai cunoscut în rîndurile muncitorilor. Pentru meritele sale, pentru experienţa sa revoluţionară, este ales delegat la Congresul din Timişoara al Sindicatelor unitare, ale cărui lucrări s-au desfăşurat sub conducerea P.C.R. Incepînd cu anul 1930, cînd devine membru al Partidului Comunist Român, Iosif Rangheţ participă la marile bătălii de clasă organizate şi conduse de partid, împotriva intensificării exploatării maselor populare, împotriva ,,curbelor de sacrificiu“, a politicii reacţionare, antipopulare a guvernului burghezo-moşieresc de a arunca urmările crizei economice din 1929—1933 pe spinarea oamenilor muncii. In acelaşi timp, în condiţiile grele de adîncă ilegalitate i se încredinţează sarcini importante: în 1931 este membru al Comitetului judeţean Arad al P.C.R., în 1932 — secretar al Comitetului judeţean de partid Oradea, în 1933—1934 — secretar al Comitetului regional Cluj şi apoi al Comitetului regional P.C.R. Banat şi Valea Jiului -4- sarcini pe care Ie-a îndeplinit cu un spirit şi devotament nemărginit pentru cauza partidului, a poporului muncitor, a libertăţii şi independenţei patriei. In octombrie 1934 a organizat şi condus, din însărcinarea partidului, răscoala ţăranilor săraci români şi maghiari din Valea Ghimeşului, din comunele Lunca de Mijiaa, şi de Sus- Ghimeş-Făget şi Palanca. In timpul sîngeroasei dictaturi militaro-fasciste, cînd ţara a fost impozită de închisori şi tîrîtă, împotriva voinţei poporului, în războiul antisovietic, Iosif Rangheţ organizează numeroase acţiunî patriotice de sabotare a războiului, mobilizează oamenii muncii la lupta împotriva cotropitorilor hitlerişti şi a slugilor lor antonesciene. Fiind cooptat in 1943 în Comitetul Central al P.C.R., Iosif Rangheţ ia parte la demascarea şi înlăturarea din conducerea partidului a elementelor trădătoare şi capitularde în frunte cu Foriş, participă activ, alături de tovarăşii Constantin Pîrvulescu şi Emil Bodnaraş, la asigurarea conducerii operative a activităţii partidului, pentru realizarea sarcinilor legate de înfăptuirea insurecţiei naţionale antifasciste din august 1944. In anii luptei ilegale a partidului a fost de mai multe ori arestat şi schingiuit de organele de siguranţă ale regimului burghezomoşieresc. După eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, la Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1945, a fost ales membru al Comitetului Central, iar la Congresul din februarie 1948 a fost ales membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al partidului. Preţuind activitatea plină de energie şi devotament a lui Iosif Rangheţ faţă de cauza partidului şi a poporului nostru, în anii puterii populare partidul i-a încredinţat munci de răspundere pe linie de partid şi de stat. Amintirea lui Iosif Rangheţ, aprig luptător pentru triumful ideilor de luptă ale partidului nostru, pentru libertatea şi fericirea poporului român, exemplu viu de înaltă principialitate comunistă, va dăinui totdeauna în inimile noastre. „Astăzi, — scria Iosif Rangheţ intr-un articol publicat în „Scînteia“ din 27 aprilie 1951, referindu-se la momentele din lupta partidului din anii 1932—1934 — cînd suim prin muncă spre culmile socialismului, amintirea bătăliilor purtate îni trecut de partidul nostru ne este scumpă, deoarece aceste bătălii au pregătit cucerirea vieţii noastre de azi; ele slujesc şi azi la educarea socialistă a oamenilor muncii şi îndeosebi a tineretului“. Un copil fuge ■ ■ ■ Copiii. Cite eforturi depun părinţii pentru a-i creşte, cite nopţi nedormite şi emoţii. Fiecare părinte e în stare să facă orice pentru a-şi vedea copilul sănătos. Şi, desigur, crescînd mari, sănătoşi şi bine dezvoltaţi, copiii aduc în fiecare familie bucurii, satisfacţii şi zîmbete în fiecare zi, în fiecare ceas. Ei reprezintă viitorul de aur al ţării, avînd menirea să ne ia locul, să-şi aducă aportul la dezvoltarea patriei şi a societăţii. De aceea, eforturilor depuse de părinţi li se adaugă cele depuse de stat, de societate. Dar iată că un copil, pentru care părinţii au fost în stare să facă totul, numai să-l vadă viguros, traversează strada. Un autovehicul, circulînd în mare viteză, îl surprinde. Fiinţa firavă, nevinovată, cade victimă, pierzîndu-şi viaţa. Iosif Boldizsár împlinise 15 ani. A venit la Tg.-Mureş în ziua de 3 august dintr-un sat, împreună cu mama sa, pentru a se înscrie la şcoală. Coborînd din autobuz a încercat să traverseze strada în fugă. Dar nu a reuşit, fiind lovită mortal de un autovehicul. Mortal a fost accidentată şi Maria Duma, în vîrstă de 7 ani, fiind lovită de un autoturism pe cînd traversa în fugă strada Mihai Viteazul, la capătul Bulevardului 1 Mai. Recent, mai precis la 14 august, Ștefan Vaida, în vîrstă de 6 ani, domiciliat în strada Cuza Vodă nr. 109 este trimis de mama lui la „Alimentara“ pentru a cumpăra un kilogram de făină. Copilul, ca toţi copiii, cu gîndul la jucării, a considerat, poate, însărcinarea primită de la mamă ca o joacă. Astfel, traversînd strada neatent, a fost accidentat de o motocicletă. Au fost grav accidentaţi şi Mariana Ungur, în vîrstă de 7 ani, Alexandru Szöcs în vîrstă de 5 ani, şi alţi copii de seama lor, care au traversat pe stradă prin locuri nepermise, nesupravegheaţi. Fără doar şi poate, fiecare mamă sau tată, ţinînd la viaţa şi la sănătatea copilului lor mai mult decit la ochii din cap, nu-i zi în care să nu-i atragă atenţia ca să fie atent pentru a nu-i călca vreo maşină. Dar simpla lozincă „fii atent cum traversezi strada“, nu ajută la toţi copiii. Este necesară o preocupare mult mai mare, in raport cu posibilităţile de percepere, cu aptitudinile, cu vîrstă şi temperamentul fiecărui copil. Intr-un fel va înregistra sfatul părintelui sau al educatorului un copil liniştit, ascultător, şi în altul va înregistra unul zburdalnic sau unul indisciplinat. Viaţa confirmă că cea mai eficace metodă de educaţie este explicarea practică, demonstraţivă a unui fenomen sau altul, în cazul nostru arătarea pe unde şi cum trebuie traversată strada, explicîndu-i-se ce se poate întîmpla dacă nu sînt respectate regulile de circulaţie. Cu regret trebuie să arătăm că mai există încă numeroşi părinţi şi educatori care chiar şi ei traversează strada pe locuri nepermise, expunîndu-se la accidente. Şi nu singuri, ci însoţiţi de copii. De exemplu dau ei oare copiilor? Cu ocazia unui control pe care l-am efectuat pe raza oraşului Tg.-Mureş am întîlnit numeroşi părinţi care, însoţiţi de copii, au încălcat regulile de circulaţie stabilite pentru pietoni. Printre aceştia se numără şi Liviu Bogdan din Aleea Carpaţi bloc 33, László Sipos din strada Lavandei nr. 3, şi alţii. Legea spune că pietonii sunt obligaţi să traverseze strada numai prin locurile marcate pentru traversare, iar acolo unde asemenea marcări lipsesc, traversarea se va face perpendicular, după ce s-au asigurat că nu există vreun pericol, să nu traverseze strada la lumina roşie sau galbenă a semaforului. Bineînţeles, pentru a convinge un copil de necesitatea respectării acestor reguli nu e suficient să i se citească textul de mai sus. Copiilor trebuie să li se explice cu răbdare, în raport cu capacitatea fiecăruia, care este rostul acestor măsuri, să fie învăţaţi cum să circule. O mare primejdie pentru viaţa şi sănătatea copiilor o constituie jocurile cu trotinetele, cu săniuţele sau cu patinele pe locurile destinate circulaţiei autovehiculelor, jocul cu mingea pe străzi sau în imediata apropiere a străzilor. Nu puţine au fost cazurile cînd, alergînd după minge pe stradă, jucindu-se cu săniuţa, circulînd cu bicicleta, copiii şi-au pierdut viaţa ori s-au accidentat grav, rămînînd cu urme pentru toată viaţa. Accidentele de circulaţie seceră anual multe vieţi omeneşti. Şi nu numai în rîndul adulţilor, ci şi a copiilor. Dacă o epidemie ar lua viaţa la un număr aşa mare de oameni, credem că s-ar mobiliza forţe uriaşe, atît umane cit şi materiale, antrenîndu-se în lupta împotriva morţii nu numai medicii şi celelalte cadre sanitare, ci întreaga societate. De ce nu se mobilizează oare şi în această ,,epidemie“ a accidentelor de circulaţie? Aici nu e nevoie de mijloace materiale, ci de muncă educativă, de atenţie pentru respectarea regulilor de circulaţie. Exemplele citate mai sus şi încă multe altele, cunoscute de populaţia oraşului nostru, le-am dat pentru a atrage atenţia părinţilor asupra pericolului ce-l reprezintă nesupravegherea copiilor, neinstruirea lor de felul cum să circule pe străzi, de felul cum să se joace şi unde să se joace. Peste puţin timp începe noul an şcolar, cind atît dimineaţa, cit şi la prînz şi seara mii şi mii de copii se vor îndrepta spre şcoli sau de la şcoli acasă. Avînd în vedere că circulaţia autovehiculelor este pe zi ce trece tot mai intensă, crescînd pericolul accidentelor, este necesar ca în şcoli, profesorii şi învăţătorii să se ocupe îndeaproape, zi de zi, de educarea elevilor privind respectarea regulilor de circulaţie pentru prevenirea accidentelor, pentru apărarea vieţii şi sănătăţii copiilor. Nu trebuie precupeţit nici un efort cînd e vorba de copii, pentru a căror sănătate, viaţă şi viitor fericit luptă întreaga noastră societate. Concomitent cu dota-I ŞTEFAN ERDELYI căpitan de miliţie Ingrăşarea bovinelor, resursă insuficient valorificată (Urmare din pag. 1) tara in bazele de colectare. Au fost cazuri cînd animalele contractate nu au fost preluate la timp. Atitudinea de nepăsare sau inactivitatea unor recepţioneri de sector ca Oroian Nicolae, Orosfăian Tănase şi Bükösi Bela ar trebui mai bine analizată de organele de conducere ale întreprinderii şi să ia măsuri de sancţionare. Trebuie să recunoaştem că pînă in prezent în cooperativele agricole din raionul Luduş nu a fost supus unei îngrăşări organizate şi pe bază de raţii furajere decit tineretul bovin mascul. Boii, vacile şi tineretul femei reformat se livrau la Oficiul regional I.R.I.C. la voia întîmplării. Unele cooperative agricole ca cele din Pogăceaua, Sărmaş, Aţintiş, Singer, Şincai deşi aveau efective de bovine adulte cuprinse între 20 şi 50 de capete, le-au vîndut la calitate inferioară, neingrăşate şi în mod cu totul neeconomicos. In unele cazuri vacile au fost mulse pînă în ultima zi, sau au fost folosite la jug. „ Pentrutineretul bovin exista îngrăşătorii organizate în toate unităţile din raion, unde furajarea se face pe bază de fibroase, concentrate, grosiere preparate, suculente şi în ultimul timp prin utilizarea adausului de melasă şi uree. In raionul Luduş există în balanţa furajeră un excedent de furaje grosiere. Cooperativele agricole au deja o bună experienţă în prepararea cocenilor de porumb, paielor şi plevii, prin tocare, în amestec cu borhot şi melasă în bucătării furajere, unde sunt ţinute pentru omogenizare şi fermentare. O altă operaţiune practicată de echipele de furajare este utilizarea concentratelor in amestec: porumb măcinat cu ştiuleţi cu tot, gazuri valoroase, mazăre, reziduuri de la selectarea cerealelor şi cu adaus de uree. Ureea sintetică, ca sursă valoroasă de proteină în îngrăşarea bovinelor, a intrat în raţia de alimentaţie la multe cooperative agricole cum sunt cele din Sînpaul, Ogra, Luduş, Zau, Cheţani şi altele, unde eficienţa metodei de îngrăşare s-a dovedit cu prisosinţă. Potrivit recomandărilor Consiliului Superior al Agriculturii şi Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie s-a trecut şi in raionul Luduş la organizarea mai judicioasă a îngrăşătoriilor de bovine şi rentabilizarea lor prin valorificarea celor mai ieftine nutreţuri, a tuturor produselor secundare obţinute din culturile cerealiere şi din plantele industriale cu cheltuieli reduse, prin livrarea de carne la calitate superioară, eşalonat în mod echilibrat pe tot timpul anului şi la preţuri avantajoase. Sunt condiţii ca 80 la sută din materialul supus îngrăşării să poată fi livrat pentru export. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, preşedinţii şi vicepreşedinţii, brigadierii zootehnici, inginerii din unităţi şi medicii veterinari au datoria să pună în valoare toate posibilităţile existente în fiecare gospodărie. In acest scop vor trebui aplicate toate metodele ştiinţifice de îngrăşare ce stau la îndemîna specialiştilor urmărindu-se aspectul economic al acestei acţiuni. Pe măsură ce s-au creat în fermele de bovine loturi de prăsilă, de producţie, de muncă şi de îngrăşare, sunt posibilităţi de creştere şi furajare diferenţiată a animalelor din primele zile după naştere. Stabilirea individuală a sporului în greutate, repopularea efectivelor din loturile de îngrăşare, folosirea unor raţii furajere în funcţie de cerinţele şi resursele existente, urmărirea graficelor de livrare, retribuirea muncii după producţiile obţinute şi retribuirea suplimentară acordată după depăşirile de plan, sunt sarcini ce trebuie să stea permanent în atenţia conducerii unităţilor cooperatiste, a brigadierilor zootehnici şi a specialiştilor. I 1 I Una din liniile de transport la staţia de flotare de la Bălan Punct sanitar la Dileul Vechi Răspunzînd propunerilor făcute de cetăţeni cu prilejul întîlnirilor cu deputaţii, Comitetul executiv al Sfatului popular comunal din Ogra, împreună cu secţia de sănătate a Sfatului popular raional Luduş, au luat măsuri pentru înfiinţarea unui punct sanitar în satul Dileul Vechi. In prezent se lucrează la clădirea unde va funcţiona punctul sanitar şi care va cuprinde o sală de aşteptare, o sală de consultaţii şi un punct farmaceutic. Puncul sanitar va deservi şi satele Vaidei şi Oarba de Mureş. MARIA CIRCA corespondent voluntar I ! Reflexe pe bile de rulmenţi. (Foto: V. MOLDOVAN) Metode matematice în proiectare In vederea introducerii şi extinderii folosirii metodelor matematice moderne şi a calculatoarelor electronice în domeniul proiectării, Comitetul de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare a organizat anul acesta un prim curs cu durata de 3 luni pentru pregătirea, în această direcţie, a cadrelor cu studii superioare, din institutele de proiectări. Primul curs, încheiat recent a fost absolvit de un număr de 70 de proiectanţi din 36 de institute aparţinînd mai mult ramurii industriale. Pe lingă cunoştinţele teoretice însuşite, cursanţii au avut posibilitatea verificării practice a acestora pe calculatoare de tip Cifa- 102. Este de menţionat faptul că, la terminarea cursului, participanţilor le-au fost date spre rezolvare programul de calcul pentru executarea, la calculatorul electronic, a unei lucrări specifice institutului în care lucrează. Astfel, o serie de proiecte au fost realizate cu ajutorul calculatorului electronic. Absolvenţii acestor cursuri vor putea să-şi aducă o contribuţie valoroasă la reducerea fondurilor de investiţii, prin determinarea soluţiilor optime de proiectare, la creşterea siguranţei construcţiilor, prin luarea în considerare a ipotezelor de calcul mai apropiate de realitate. In viitor, asemenea cursuri vor fi organizate şi pentru specializarea personalului tehnic cu pregătire superioară din ministerele executante, a personalului din cadrul trusturilor, întreprinderilor şi şantierelor de construcţii. Aşezare dacică din secolele lll-IV e.n. PITEŞTI. — Săpăturile arheologice efectuate în localitatea Maldăr, regiunea Argeş, au scos la iveală o aşezare dacică din sec. III—IV e. n. Au fost identificate cu acest prilej bordeie, vetre de foc şi gropi de provizii, unelte, arme, podoabe, fragmente de rîşniţă, oase de animale etc., care arată principalele ocupaţii ale locuitorilor străvechii aşezări — agricultura şi creşterea vitelor. Săpăturile arheologice de la Maldăr arată că populaţia din această zonă era de origine dacică. (Agerpres) I Contravenţii în pod La adăpostul pădurilor de pe valea Mureşului s-au statornicit nenumărate aşezări de oameni vrednici. Vecinătatea pădurii a constituit pentru ei totul, exploatarea şi prelucrarea lemnului fiind principala preocupare. Pădurea le-a oferit resurse bogate de hrană pentru animale, ea a fost leagănul multor legende. Oamenii au îndrăgit-o, au ocrotit-o, au protejat-o, au început să o regenereze. Folosirea ei este însă reglementată. Silvicultorii stabilesc masa lemnoasă ce urmează să fie extrasă, pășunile ce pot fi folosite. — S-au găsit insă şi unii locuitori de prin împrejurimi — ne spune Suceava Gavrilă, tehnician cu paza şi protecţia pădurii din cadrul ocolului silvic Lunca Bradului — care „confundă“ pădurea cu proprietatea lor personală şi fără forme, piti şi printre tufişuri, încearcă să taie arbori, să păşuneze animalele abu- CT ziv, în locuri nepermise, să facă foc în aceasta, să nu respecte termenele de exploatare etc. Şi nu rare sînt cazurile cînd ei sunt surprinşi asupra faptelor. Ujică Rozalia şi Hulea Ilie din Lunca Bradului au fost prinşi tăind pe ascuns arbori din pădurea statului. Popovici Vasile din Vătava, Coja Iacob din Filea, au păşunat pe terenuri nedestinate acestui scop. Primul a distrus prin păşunat peste 60 de puieţi de răşinoase. Pentru nereguli de exploatare, Moldovan Dumitru, maistru la I.F. Topliţa, a fost sancţionat în trei rînduri, cu o amendă de 300 lei. Cooperativa agricolă de producţie din Filea, raionul Topliţa, a tăiat, ce-i drept de pe păşunea ce-i aparţine, aproape 100 de arbori, fără să aibă aprobarea organului silvic. Lista exemplelor de oameni care încearcă să prade pădurea ar putea fi continuată, personalul silvic însă nu-i lasă prea multe să greşească, îi depistează şi sancţionează, rugîndu-i să nu uite că pădurile şi păşunile au un stăpîn şi că folosirea lor este reglementată. V. MEGHEŞ paaure... STEAUA ROSIE PAGINA 3 Spectacolele operei maghiare de stat din Cluj la Tirgu- Mureş Opera maghiară de stat din Cluj prezintă in sala Palatului culturii din Tirgu-Mureş următoarele spectacole de operă şi operetă: La 1 septembrie, seara, opera „Tosca“ de Puccini. Din distribuţie fac parte: Albert Anamaria, Vida Victor, Szilágyi Ferenc, Lázár János, Brétán Imre. La 2 şi 3 septembrie, în matineu şi seara opereta „Silvia“ de Kálmán. Din distribuţie fac parte: Andrássy Márton şi Sas László, artişti emeriţi, Thuri Erzsébet, Varga Piroska, Puni Iulia. (Dirijor: Vasile Mureşan). La 4 şi 5 septembrie, opereta „Contele de Luxemburg“ de Lehár. Din distribuţie fac parte: Varga Piroska, Gáspár Istilván, Borbély Ferenc. (Dirijor: Vasile Mureşan). Eficienţa economică a măsurilor de organizare ştiinţifică a producţiei (Urmare din pag. I) iită această latură a activităţii. In cursul acestui an în întreprindere se vor executa de 5 ori mai multe proiecte ca în anul trecut. De fapt acest lucru ne-a permis ca în prima jumătate a anului în curs să punem în funcţiune — din credite de mică mecanizare — utilaje în valoare de peste 1.400.000 de lei. Din aceste credite s-au pus în funcţiune valţuri pentru cauciuc şi mase plastice, prese pentru cauciuc, maşini de injectat mase plastice ş.a.rea tehnică s-au introdus în fabricaţie şi noi produse. Talpa maflex (un produs nou pe ţară), fabricată de întreprinderea noastră are două mari avantaje pentru economia naţională. Tocul împreună cu talpa se vulcanizează în matriţă şi se decupează la dimensiuni exacte, iar pe de altă parte materialele din import se înlocuiesc cu materiale indigene. Din sucul „expres-răcoritor“ , sub formă de praf s-au vîndut pînă în prezent prin unităţile specializate ale comerţului circa 1 milion pachete. Lucrătorii întreprinderii noastre sînt preocupaţi in prezent cu întocmirea unor noi studii. E vorba despre combinaţii între cauciuc, mase plastice şi siliconi, introducerea în fabricaţie a pulberilor metalice ş. a. Ca urmare a aplicării măsurilor de comasare şi concentrare a producţiei s-au creat condiţii mai bune de lucru în halele de fabricaţie pentru: mase plastice, biscuiţi, covoare orientale, mobile, ţevi. La ora actuală se construieşte o nouă hală de 2.500 mp pentru reparaţii mecanice; se creează spaţii corespunzătoare pentru tîmplăria metalică etc. Luptînd pentru descoperirea de noi rezerve şi punerea lor în valoare, aplicarea măsurilor luate în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, conjugate cu hotărîrea colectivului de a valorifica în scopuri productive timpul de lucru, credem în dezvoltarea pe mai departe a rezultatelor obţinute în îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul în curs şi pregătirea tehnico-materială a producţiei anului viitor. m m Ai \ Wm ....„.....x. w. , v- * •••."v .'. ..■. -v! .yU-V-'v •. ’N V ^ ■ ' .ir-,....... - ,.j Vv\''u: .. . Iată şi o imagine mai puțin agreabilă din oraşul Tg- Mureş. Coiful străzii Podeni îndeplineşte de ani de zile funcţia de ,,depozit“ de piatră cubică. Ce părere au edilii oraşului despre acest aspect straniu? O fi oare un nou „punct turistic" pentru pietre? (Fotografie realizată de FL. KERESZTESI)