Steaua Roşie, noiembrie 1967 (Anul 18, nr. 257-282)

1967-11-03 / nr. 259

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE La Moscova a fost dezvelit Monumentul lui Vladimir Ilici Lenin MOSCOVA 2. — Corespondenţii noştri la Moscova, S. Podină şi N. Cristoloveanu, transmit: Joi la Moscova a fost dezvelit Monu­mentul lui Vladimir Ilici Lenin, ridicat în incinta Kremlinului. La mitingul care a avut loc cu acest prilej au participat Leonid Brej­­nev, Alexei Kosîghin, Nikolai Podgornîi şi alţi conducători de partid şi de stat sovietici. Au fost de faţă delegaţiile de partid, gu­vernamentale ale ţărilor socialiste, ale partidelor comuniste şi mun­citoreşti şi alte delegaţii sosite la Moscova pentru a lua parte la festivităţile legate de semicente­narul Ma­ii Revoluţii Socialiste din Octombrie. A participat delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. In tribuna o­­ficială se aflau tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Mau­rer. Erau prezente, de asemenea, de­legaţiile veteranilor mişcării re­voluţionare din România, Consi­liului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Comitetului Cen­tral al Uniunii Tineretului Comu­nist şi Consiliului Naţional al Fe­­­eilor. Monumentul, care reprezintă figura turnată în bronz a lui V. I. Lenin, cu înălţimea de 3,5 metri, pe un piedestal de granit, a fost dezvelit de Leonid Brej­­nev, care a rostit o cuvîntare, în care a evocat uriaşa personalitate a aceluia care a fost nu numai un teoretician de seamă al revo­luţiei, dar a condus şi a dus la victorie cea mai mare revoluţie din istorie. A luat, de asemenea, cuvîntul acad. Konstantin Ostrovitianov, membru al P.C.U.S. din 1914. Vorbitorul a arătat că victoria ideilor marxism-leninismului este întruchipată în înfăptuirile po­poarelor din ţările socialiste, că ideile lui Octombrie luminează ca­lea spre eliberare a tuturor oame­nilor munciți din lume. Cuvintarea conducătorului delegaţiei române in Comitetul celor 18 state dezarmate pentru GENEVA 2. — Corespondentul Agerpres, Horia Liman, transmi­te: In şedinţa de joi, 2 noiembrie, a Comitetului celor 18 state pen­tru dezarmare, în cadrul căreia au continuat dezbaterile cu privi­re la proiectul de tratat pentru nediseminarea armei nucleare, a luat cuvîntul conducătorul dele­gaţiei române, ambasadorul NI­COLAE ECOBESCU. După ce a subliniat că tratatul de neproli­­ferare a armelor nucleare nu poa­te avea alt obiectiv decît acela de a asigura condiţii egale de pace şi securitate pentru toate state­le, reprezentantul ţării noastre a spus printre altele: „Dintr-o ase­menea preocupare izvorăşte pro­punerea conţinută în documentul de lucru­­ prezentat de delegaţia română, potrivit căreia părţile ca­re posedă arme nucleare se vor obliga în mod solemn că nicioda­tă şi în nici o împrejurare nu vor folosi arme nucleare şi nu vor ameninţa cu folosirea acestor ar­me împotriva statelor care nu po­sedă arme nucleare şi care se an­gajează să nu producă şi să nu dobîndească arme nucleare". Aderînd la un tratat de neproli­­ferare, fiecare ţară nenucleară a­­re nu numai dreptul dar şi o înal­tă datorie faţă de propriul popor să vegheze ca angajamentul de neînarmare atomică pe care şi-l ia să nu aibă ca efect, în nici un caz, diminuarea securităţii sale, ci, dimpotrivă, întărirea acestei securităţi. Asumîndu-şi o aseme­nea obligaţie, este cu totul îndrep­tăţit ca statele neposesoare de ar­me nucleare să primească garan­ţii corespunzătoare că nu vor fi victime ale atacului nuclear sau ale ameninţării nucleare. Arătînd că o atare stipulaţiune ar avea caracterul celei mai autentice şi mai elocvente dovezi în privinţa dorinţei şi intenţiei statelor nu­cleare de a dezarma, N. Ecobescu a declarat că un asemenea anga­jament ar avea pentru ţările ce nu posedă arma nucleară valoa­rea unei întreite paveze: juridică, politică şi morală. Conducătorul delegaţiei româ­ne a subliniat că acceptarea de către puterile nucleare, prin tra­tatul de neproliferare, a angaja­mentului de a nu recurge la ame­ninţarea cu folosirea şi la utiliza­rea armelor nucleare contra ţări­lor ce nu deţin asemenea arme, ar fi într-o perfectă concordanţă cu stipulaţiile Declaraţiei cu pri­vire la interzicerea folosirii arme­lor nucleare şi termonucleare, a­­doptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 24 noiembrie 1961. . Referindu-se la propunerea con­ţinută în documentul de lucru prezentat de delegaţia română la 19 octombrie referitoare la obli­gaţia puterilor nucleare de a în­treprinde măsuri concrete de dez­armare, vorbitorul a arătat că a­­cest lucru este cu totul logic, de­oarece garanţia supremă de asi­gurare a păcii şi de înlăturare a ameninţării nucleare rămîne, fără putinţă de tăgadă, încetarea fa­bricării armelor atomice, distru­gerea mijloacelor materiale de du­cere a războiului , armamentele nucleare şi vehiculele de trans­portare a lor la ţintă. In acest context, a spus el, am dori să sub­liniem importanţa deosebită pe care ar avea-o înfăptuirea pînă la capăt, integrală, a conceptului de neproliferare a armelor nuclea­re. Aceasta cere în mod imperios să se realizeze, ca unul din primii pași în domeniul dezarmării, re­tragerea tuturor armamentelor a­­tomice de pe teritoriul altor sta­te, lichidarea bazelor militare de pe teritorii străine și retragerea trupelor în limitele graniţelor na­ţionale. Este foarte greu de con­ciliat prezenţa armelor nucleare pe teritoriul altor ţări cu scopurile tratatului de neproliferare. N. Ecobescu a subliniat că pro­punerea României privind inter­zicerea ameninţării cu folosirea armelor nucleare şi a utilizării a­­cestora împotriva­ statelor nenu­cleare semnatare ale tratatului, ar avea asupra tratatului un efect în­tăritor, conferindu-i de la înce­put trăinicie şi stabilitate. După ce s-a referit la aspecte­le multiple legate de utilizarea ştiinţei, tehnologiei şi energiei nu­cleare în scopuri paşnice şi la e­­forturile întreprinse de ţările lu­mii pentru a pune ştiinţa şi teh­­niica în ser­viciul împlinirii aspira­ţiilor lor de bunăstare şi progres, ambasadorul român a declarat că folosirea paşnică a energiei nu­cleare, în cele mai variate dome­nii de activitate, a devenit o pîr­­ghie indispensabilă a avîntului ge­neral, economic şi social al ori­cărei ţări. Vorbitorul a prezentat nume­roase exemple din care rezultă decalajul care separă din punct de vedere economic ţările în curs de dezvoltare de ţările puternic industrializate, precum şi decala­jul ştiinţific şi tehnic între aceste ţări, disproporţiile în consumul de energie, în special decalajul în domeniul folosirii energiei nuclea­re în scopuri paşnice. O primă ce­rinţă fundamentală, determinată de această stare de lucruri — a spus el — este aceea că tratatul de nediseminare să nu zăgăzuiască accesul ţărilor nenucleare la folo­sirea paşnică a energiei nucleare. Orice îngrădire a posibilităţilor de utilizare în scopuri paşnice a energiei nucleare, ar duce la o gravă rămînere în urmă din punct de vedere industrial şi ştiin­ţific, ar ştirbi dreptul inalienabil al fiecărui popor de a beneficia din plin de marile cuceriri ale ci­vilizaţiei moderne. Dimpotrivă, prin prevederile sale, tratatul de neproliferare trebuie să asigure drepturi şi posibilităţi nelimitate, pentru toate ţările, pe bază de egalitate şi fără nici o îngrădire de a face cercetări în acest dome­n­i I I I I niu, de a folosi realizările ştiinţei şi tehnologiei nucleare în scopul dezvoltării lor paşnice. Ambasado­rul român a declarat că propune­rea ţării noastre în acest domeniu dă expresie principiului egalităţii în drepturi a tuturor statelor, a cărui respectare scrupuloasă se impune ca o condiţie fundamen­tală în ansamblul relaţiilor inter­naţionale. Raţiuni similare — a declarat vorbitorul — motivează şi noul paragraf pe care îl propunem să fie inclus în preambulul tratatu­lui. Esenţa acestuia constă în a­­firmarea clară — fără echivoc — a dreptului deplin al tuturor sta­telor, atît cele posesoare, cît şi cele neposesoare de arme nuclea­re de a efectua cercetări asupra aplicaţiilor paşnice ale energiei nucleare şi de a utiliza energia nucleară în scopuri paşnice, atît în prezent, cît şi în viitor, pe bază de egalitate şi fără nici o discri­minare. Noi incidente intre patrioţii arabi şi trupele britanice din Aden ADEN 2 (Agerpres).­­ Pe străzile Adenului au avut loc miercuri noi incidente între patrioţii arabi şi trupele brita­nice, anunţă agenţia U.P.I. Schimburile de focuri s-au înre­gistrat, îndeosebi, pe străzile din cartierul Tawahi, din apro­pierea portului. Nu se precizează numărul victimelor. Luptele de miercuri din Aden între forţele patriotice arabe şi trupe brita­nice — remarcă agenţia citată — au izbucnit în momentul cînd la Londra era anunţată o importan­tă declaraţie referitoare la Fe­deraţia Arabiei de sud pe care ministrul de externe al Marii Britanii, George Brown, trebuia s-o rostească în parlament. Sur­se diplomatice informate din Londra, scrie U.P.I., consideră că guvernul englez se gîndeşte cu seriozitate în momentul de faţă la posibilitatea retragerii trupe­lor britanice din Aden luna vii­toare, în loc de ianuarie, cum fusese hotărît inițial. Stare de încordare în capitala Ecuadorului GUAYAQUIL 2 (Agerpres).­­ Forţele armate şi poliţia ecua­­doriană controlează, începînd de miercuri după-amiază, oraşul Guayaquil, unde au avut loc in­cidente violente între studenţi şi poliţie, soldate cu un mare nu­măr de răniţi. Studenţii protestea­ză împotriva autorizaţiei date po­liţiei de primarul oraşului de a pătrunde în clădirea universităţii pentru a aresta mai mulţi colegi acuzaţi de a fi participat la de­monstraţii antiguvernamentale. Miercuri, sute de studenţi au atacat clădirea primăriei şi sediul central al poliţiei, aruncînd cu pietre şi bombe incendiare de fa­bricaţie rudimentară. La faţa lo­cului au fost aduse unităţi de po­liţie chemate de urgenţă care au împrăştiat pe manifestanţi, folo­sind grenade cu gaze lacrimogene şi trăgînd focuri de armă în aer. In cursul celor trei zile de tulbu­rări, 10 studenţi şi mai mulţi po­liţişti au fost răniţi. Studenţii din numeroase centre universitare ecuadoriene au hotă­rît să desfăşoare o campanie de solidaritate cu lupta studenţilor din Guayaquil. Preşedintele Ecuadorului, Otto Arrosemena Gomez, a reunit pe membrii înaltului comandament militar pentru a elabora un plan de intervenţie de urgenţă în ca­zul unei noi agravări a situaţiei. . O importantă scădere a cursului acţiunilor a fost în­registrată miercuri la bursa din New York. Indicile valorilor in­dustriale a scăzut cu peste 12 puncte, cel mai important de­clin înregistrat de la 5 iunie, data începerii conflictului iz­­raelo-arab. Aceasta face ca scă­derea înregistrată de la înce­putul săptăminii să fie de pes­te 21 puncte. • James Clark Chid, fost pilot în forţele armate ale S.U.A., a anunţat că a înapoiat ministrului apărării, McNama­ra, o medalie primită pentru participarea sa la războiul din Vietnam, deoarece „aceasta re­prezintă un lucru de care nu sunt de loc mîndru“.­­ Criza guvernamentală din Uruguay, care a durat aproape trei săptămîni, a luat sfîrşit. După consultări îndelungate a­­le preşedintelui Oscar Gestido cu conducerea partidului de guvernămînt Colorado, în cer­curile politice din Montevideo s-a anunţat că a fost format un nou cabinet, care sprijină în întregime pe preşedintele ţării. Ziarul „El Popular“ scrie că guvernul reprezintă cercurile de dreapta ale partidului Co­lorado.­­ Cu începere de joi, pe în­treg teritoriul Greciei vor fi a­­plicate importante restricţii în consumul de curent electric. Populaţia a fost invitată să-şi reducă cu 30 la sută consumul de electricitate. Firmele lumi­noase şi iluminatul vitrinelor vor fi, de asemenea, interzise. Iluminatul pe drumurile pu­blice va fi redus la jumătate, iar industria va trebui să-şi organizeze orarul de muncă în­tr-un asemenea mod încît aces­ta să se desfăşoare pe cît po­sibil noaptea.­­ Preşedintele R.A.U., Ga­mal Abdel Nasser, l-a primit pe preşedintele Yemenului, Abdullah Al Sallal, cu care a avut o convorbire — anunţă postul de radio Cairo. Convor­birea dintre cei doi oameni de stat s-a referit la situaţia din Yemen şi la evenimentele din Orientul Mijlociu.­­ După cum informează a­­genţia Reuter, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, a declarat că guvernul său a făcut un demers pe lîngă gu­vernul cipriot cerîndu-i să dis­pună eliberarea lui Rauf Denktash, preşedintele Ca­merei comunităţii turce din Cipru, care a fost ares­tat marţi în insulă. Denk­tash, exilat în Turcia în 1964, s-a reîntors clandestin la 21 octombrie în Cipru. Pe de altă parte, ciprioţii turci au a­­dresat guvernului din Nicosia o notă cerînd eliberarea ime­diată a liderului lor. • Printr-un decret semnat de preşedintele Argentinei, Juan Carlos Ongaria, a fost interzisă apariţia mai multor ziare de opoziţie, printre care „Azule Blanco“ şi „Prensa Confidencial“. Şeful statului argentinian a ordonat, de ase­­menea, adoptarea unor măsuri represive împotriva participan­ţilor la demonstraţiile ant­­ernamentale, devenite tot frecvente în ultimele săi mini. Ziarele interzise sunt­­­zate de a fi desfăşurat „act de subminare a guvernulu forţelor armate ale ţării“.­­ Preşedintele Consili şcolar din Elveţia, Jacob El­hardt, a declarat că apri­mativ 2.500 de ingineri şi meni de ştiinţă elveţieni crează în prezent în Statele­nite. Aproape 20 la sută intelectualii de elită ai E­tiei emigrează anual în s.l . Peste 1.500 de muncitor fabricii constructoare de an ment „Maremond Corporati din Saco (statul Maine) au d­arat grevă întrerupînd fal­iația mitralierelor „M-60“, iosite pe larg pentru dota trupelor americane din Vi­nani. Muncitorii au refuzat semneze noul contract de mi­ca in termenii redactaţi de tronat. Atelierele uzinelor Skoda din Plzen, 40.37 z Raportul lui U Thant adresat Consiliului de Securitate NEW YORK 2 (Agerpres). — Secretarul general al O.N.U., U Thant, a adresat Consiliului de Securitate un raport datat 31 oc­tombrie a. c. în care face cunos­cute propuner­ile sale privind mă­surile menite să întărească dis­pozitivul de supraveghere a înce­tării focului între Izrael şi ţările arabe. Raportul recomandă mări­rea numărului posturilor de ob­servare a încetării focului de-a lungul Canalului de Suez de la 9 la 18, sporirea numărului de observatori de la 43 la 90, înzes­trarea personalului misiunii O.N.U. cu patru şalupe şi patru elicoptere pentru facilitarea su­pravegherii şi instalarea unui bac care va fi folosit de personalul O.N.U. la traversarea Canalului de Suez. Secretarul general al O.N.U. adresează, pe de altă par­te, în raportul său, părţilor în conflict, cererea de a se abţine de la orice acţiuni care ar duce la violarea încetării focului şi de a recurge la dispozitivul instituit de O.N.U. S.U.A.Mişcări de protest Împotriva recrutărilor NEW YORK 2 (Agerpres). — Mişcările de protest ale studen­ţilor americani împotriva recrută­rilor efectuate chiar în incinta universităţilor de către C.I.A. (A­­genţia Centrală de Investigaţii) şi de forţele armate, iau amploare. Miercuri s-au produs incidente în trei universităţi. La Universitatea Iowa, peste 500 de studenţi au demonstrat împotriva prezenţei unor recrutori ai marinei milita­re. S-au produs incidente cu poli­ţia, peste 100 studenţi fiind ares­taţi. Manifestaţii asemănătoare au avut loc la Colegiul din Hamilton (statul New York) şi la Universi­tatea Stanford (California), unde agenţi ai C.I.A. încercau să re­cruteze tineri pentru serviciul de spionaj american. Pe de altă parte, pe întreg te­ritoriul Statelor Unite este difu­zat în prezent Un manifest, inti­tulat „Apel împotriva tăcerii“ ca­re cheamă poporul american să se pronunţe cu toată hotărîrea îm­potriva războiului din Vietnam. „Războiul dus de S.U.A. în Viet­nam este ilegal şi imoral" — se subliniază în manifest. f.In nume­le libertăţii noi am lansat teribi­lul arsenal al celei mai mari pu­teri militare din Occident împo­triva unei ţări mici, ucigînd, in­cendiind, mutilînd populaţia ei. In numele păcii noi creăm un de­şert. In numele securităţii noi riscăm o conflagraţie mondială“. Manifestul cere americanilor să semneze o petiţie care va fi pre­zentată secretarului general al O.N.U., U Thant, pentru a de­monstra opoziția populației S.U.A. față de războiul din Vietnam. Spania.Tensiunea manifestată în ultimele zile se menţine MADRID 2 (Agerpres).­­ Presa străină relatează că la Madrid tensiunea manifestată în ultimele zile se menţine şi după 27 octombrie, punctul culminant al „Săptămînii de luptă“ contra represiunilor politice şi a creşterii costului vieţii. Muncitorii, forţele democratice sînt ferm hotărîte să-şi accentueze presiunea faţă de guvernul franchist. Importanţa demonstraţiilor de la 27 octom­brie este reliefată de masiva par­ticipare a muncitorilor la aceste acţiuni. In minele din Asturia, peste 20.000 de muncitori au in­trat în grevă, încetarea lucrului a fost semnalată şi la Gijon, Bilbao, Biscaya. La Tarasa au avut loc ciocniri între poliţie şi manifes­tanţi cînd au fost arestate 30 de persoane. In timpul manifestărilor de la 27 octombrie, scrie ziarul ,,L‘Hu­­manité“, în capitala spaniolă au fost arestate peste 800 de persoa­ne. Muncitorii din 21 de între­prinderi madrilene protestează împotriva acestor acte represive, organizînd numeroase încetări ale lucrului. Potrivit agenţiei spaniole ,,Fiel“, peste 200 de lideri sindi­cali continuă să fie arestaţi. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 2. Telefoane: 26-88, 26-89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş. Comanda nr. 752 * din întreprinderi şi instituţii. COMANDA DE „FOC" DIN ISTORICA NOAPTE A LUI OCTOMBRIE 1917 Legendarul crucişător ,.Au­rora“, care în urmă cu 50 de ani a dat semnalul începerii Revoluţiei din Octombrie, a pă­răsit locul de ancorare, îndrep­­tîndu-se spre locul unde se afla în istorica noapte a lui octom­brie 1917. La 7 noiembrie ora 21:04, de la bordul navei se va da co­manda de „foc", exact aşa cum s-a întîmplat acum 50 de ani. Ca şi atunci, comanda va fi da­tă de primul comisar al cruci­şătorului, Alexandr Belîşev. COLECŢIE DE DISCURI CONSACRATE LUI LENIN O colecţie de discuri consa­crate lui Lenin a apărut la Moscova. Cîteva din ele conţin cuvîntări ale lui Lenin, impri­mate în anii 1919—1920, amin­tiri ale tovarăşilor săi de lup­tă. Un disc reproduce, pentru prima oară, cuvîntările Nadej­­dei Krupskaia, soţia lui Lenin. Alte imprimări conţin lucrări muzicale consacrate revoluţiei şi războiului civil: Simfonia a 12-a a lui Şostakovici, scene din operele „Octombrie“ şi „Marea prietenie“ de Vano Muradeki, din „Tragedia opti­mistă“ de Holminov, cantata „Fiii revoluţiei“ etc. LOCUL AL ŞASELEA IN LUME In prezent, flota comercială sovietică ocupă locul al şaselea în lume, tonajul ei ajungînd la 10 milioane tone. Pînă în 1970, VESTI DIN U.R.S.S. Uniunea Sovietică va dispune de nave de transport cu un to­naj total de 13 milioane tone. Flota comercială a U.R.S.S. este înzestrată în cea mai mare parte cu nave mari, între 13.000 și 50.000 tone, care rea­lizează viteze de peste 14 no­duri. Din ele, 80 la sută au fost construite în ultimii zece ani. SPOREŞTE PRODUCŢIA INDUSTRIALA A R.S.F.S.R. Producţia industrială globală a R.S.F.S.R. a sporit de 67 de ori în comparaţie cu cea a Ru­siei anului 1913, a relevat Mi­hail Iasnov, preşedintele Pre­zidiului Sovietului Suprem al Republicii, într-un articol pu­blicat în ziarul „Pravda“. In a­­ceeaşi perioadă, în R.S.F.S.R., care are o populaţie de 127 mi­lioane de locuitori, producţia mijloacelor de producţie a cres­cut de 162 de ori, iar cea a bunurilor de consum — de 22 de ori. In cinci zile, industria R.S.F.S.R. produce tot atît cit se producea într-un an întreg înainte de revoluţie. CONDUCTA DE ŢIŢEI UST-BALÎK-OMSK DATA ÎN EXPLOATARE A fost dată în exploatare conducta de ţiţei Ust-Balîk- Omsk din Siberia occidentală, lungă de 1.000 kilometri. Lu­crările de construcţie au fost terminate înainte de prevede­rile planului. Conducta asigură exploatarea în tot cursul anului a zăcămîntului de ţiţei de la Ust-Balîk. Pînă în prezent, ţi­ţeiul de aici era transportat numai în cursul verii cu ajuto­rul tancurilor petroliere. U.R.S.S. — Vedere din Alma-Ata, capitala R.S.S. Kazahă.

Next