Steaua Roşie, iunie 1968 (Anul 19, nr. 129-154)

1968-06-06 / nr. 133

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Atentat împotriva senatorului­­LuPe ROBERT KENNEDY LOS ANGELES 5 (Agerpres). La 4 ani şi jumătate de la a­­sasinarea fratelui său şi la 2 luni de la asasinarea lui Martin Lut­her King, senatorul Robert Ken­nedy a fost victima unui atentat miercuri noaptea la hotelul Am­basador din Los Angeles, la cî­­teva secunde după ce rostise un discurs în care anunța victoria sa electorală în statul California. Kennedy terminase discursul, îndelung aplaudat. In spatele podiumului mascat de o cortină verde, senatorul, înconjurat de cîțiva dintre colaboratorii săi apropiaţi, se îndrepta spre as­censorul de serviciu pentru a a­­jung­e în apartamentul său. In acel moment şi-a făcut apariţia un bărbat care a tras mai mul­te focuri, două gloanţe lovindu-1 pe Kennedy, unul în frunte, iar celălalt sub urechea dreaptă. Alte trei persoane au fost ră­nite, doi bărbaţi şi o femeie. Se­natorul se află în stare gravă. Atentatorul şi o altă persoană, complicele său, au încercat să fugă, dar au fost prinşi de un grup de susţinători ai lui Robert Kennedy, printre care se afla şi fostul campion olimpic de de­catlon Rafer Johnson. Senatorul s-a prăbuşit la pă­­mînt şi a primit primele ajutoa­re din partea unui medic aflat in sală. Mai tîrziu, răniţii au fost evacuaţi cu trei ambulanţe. Intre timp, în faţa camerelor de televiziune zeci de martori pre­zentau versiunii confuze, deseori contradictorii, în legătură cu a­­tentatul. Unul din martorii ocu­lari a trebuit să fie scos din sa­lă pe targă ca urmare a unei cri­ze cardiace. Cei prezenţi la ho­telul „Ambasador“ au organizat din proprie iniţiativă un servi­ciu de ordine pentru a împiedi­ca fuga asasinilor. In ce priveş­te poliţia, aceasta a venit mult mai tîrziu. Transportat la spitalul „Bon Samaritien“ Kennedy a fost su­pus unei operaţii efectuate de şase chirurgi neurologi. Medicii au declarat că unul din gloanţe se află localizat în creierul lui Robert Kennedy iar alt glonte a pătruns pe lîngă urechea dreap­tă. Starea sănătăţii sale este a­­preciată ca fiind „extrem de critică". „..4„ ^ Intre timp, ultimele rezultate ale alegerilor preliminare din statul California arată că Ro­bert Kennedy a obţinut 45 la sută din voturile alegătorilor democraţi, iar Eugene Mc Cart­­hy, 42 la sută. LOS ANGELES 5 (Agerpres). Un buletin medical publicat la ora 17:30 G.M.T. de spitalul „Bunul Samaritean" din Los Angeles, arată că starea sănătă­ţii lui Robert Kennedy continuă să rămînă critică, după ce i s-au extras din creier cîteva frag­mente de os antrenate de glon­­tele ce i-a pătruns în craniu. Medicii au declarat că un frag­ment de os a rămas în creier ceea ce ar putea necesita o nouă intervenţie chirurgicală. Intre timp, poliţia din oraş a stabilit identitatea suspectului care a tras asupra senatorului. Este vorba de un oarecare Sir­­han Sirhan, care a fost recunos­cut de fratele său Abel. El a a­­vut domiciliul la Pasadena, in statul California. NEW YORK 5. — Trimisul special Agerpres, Nicolae Iones­­cu transmite: Am văzut secvenţele înregis­trate de operatorii de la C.R.S. în momentul atentatului şi am ascultat explicaţiile comisarului care conduce ancheta. Iată ce se ştie pînă în prezent: După ce a ţinut o cuvîntare puţin după ora două noaptea (ora New York) în salonul ho­telului „Ambasador", Robert Kennedy s-a îndreptat, urmat de sute de admiratori entuzias­maţi de această nouă victorie, spre camera presei, unde urma să acorde un interviu. Ca să a­­jungă acolo a trebuit să treacă printr-o cameră de serviciu sau mai curînd un fel de coridor. Aici s-a produs drama. In timp ce senatorul s-a apropiat să dea mina cu cineva, din mulţime (camera era arhiplină), s-a a­­propiat de el un individ tînăr, brunet, de aproximativ 25—28 de ani, care de la mai puţin de un metru a început să tragă. In pa­nica care s-a creat, nimeni nu a reuşit să-şi revină la timp pen­tru a împiedica pe asasin. Robert Kennedy s-a prăbuşit atins de trei gloanţe. Unul în partea dreaptă a craniului, du­pă ureche, altul în umăr şi un al treilea i-a produs o rană su­perficială. Medicii care i-au a­­cordat pe loc primul ajutor nu au putut să aprecieze cu exacti­tate numărul rănilor pentru că nu au vrut să rişte supunînd cor­pul rănitului la mişcări. Conclu­zia lor, confirmată ulterior la spital, a fost că datorită rănii de la creier, Kennedy se află „într-o stare foarte critică". Craniul i-a fost străpuns de un glonte care i-a rămas în creier. Este greu de redat în cuvinte ce s-a petrecut în acea cameră­­coridor în minutele care au ur­mat. In primele clipe, toţi ră­măseseră înmărmuriţi, nevenin­­du-le să creadă că ceea ce s-a întîmplat e adevărat. In cele din urmă, cîteva persoane l-au imo­bilizat pe asasin, dîndu-1 ulte­rior pe mîna poliţiei. Cei mai mulţi s-au îndreptat spre Kenne­dy, care era prăbuşit la pămînt dar nu-şi pierduse încă cunoş­tinţa. Strigăte de revoltă, de du­rere, strigătele celor care che­mau doctori, plînsul disperat al soţiei senatorului şi al altor fe­mei — toate acestea au consti­tuit elementele unor scene de un tragism copleşitor care au putut fi în scurt timp urmărite pe micile ecrane de toţi locuito­rii Americii. Şi toţi şi-au amin­tit fără îndoială de acele mo­mente similare din toamna anu­lui 1963 cînd a fost asasinat John F. Kennedy. Robert Kennedy a fost trans­portat în cele din urmă la spi­talul Bunul Samaritean, unde a fost pus imediat pe masa de o­­peraţie. Deşi rana părea fatală, speranţele medicilor au început să crească după ce au constatat că inima continuă să funcţione­ze bine şi că a supravieţuit e­­fortului la care a fost supus în timpul transportării. După o o­­peraţie care a durat aproape pa­tru ore, medicii au reuşit să-i extragă glontele din creier. Ce­lălalt glonte nu a fost extras. Potrivit declaraţiei medicilor, starea lui Kennedy continuă să fie „extrem de critică". Ei apre­ciază că următoarele 36 de ore vor fi hotărîtoare. In legătură cu asasinul, poli­ţia păstrează deocamdată cea mai deplină tăcere. S-au emis unele păreri, au circulat cîteva nume, însă confuzia continuă să domnească. S-a anunţat că aten­tatorul nu a făcut pînă acum nici o declaraţie, răspunzînd doar o singură dată printr-un „da" la întrebarea dacă recu­noaşte că a tras în Kennedy. Desigur, deocamdată nu pot fi făcute decît presupuneri căci nu există încă nici un fel de ex­plicaţii directe. La un moment dat, în cursul dimineţii a circu­lat zvonul că au mai fost făcute unele arestări în legătură cu a­­cest atentat („New York Ti­mes"). Dar, la amiază poliţia din Los Angeles a declarat că „nu s-a descoperit nici un indi­ciu cu privire la existenţa unui complot". Opinia publică americană a fost cutremurată de această nouă acţiune criminală. Starea ei de spirit a fost sugestiv re­dată de comentatorul postului de televiziune N.B.C., care se în­treabă: „Unde va ajunge Ame­rica? Ce fel de ţară este aceas­ta, în care într-un interval scurt de timp a fost asasinat un preşedinte, a fost omorît Martin Luther King, iar acum a fost comis şi acest atentat criminal împotriva celei mai proeminen­te personalităţi politice america­ne, Robert Kennedy?“ „Shame" (Ruşine) —­ este sin­gurul cuvînt şi unicul comenta­riu al unei rețele de televiziune newyorkeze la deschiderea emi­siunilor sale de miercuri dimi­neața. Imaginea fixată pe un pe­rete pe care era scris acest cu­vînt a fost mai elocventă decît orice discurs. . •; ty/tfy//-, .'"k,' -V­-//•,. XsA’ ■­­- -zz. vVc.| V ' - " .' k ' ■ sî-; .',;v tríctvicp;-;:-v vr -o R.P. BULGARIA. — Complexul sportiv „Diana" din Sofia, unde au fost construite blocuri noi cu cîte 16 etaje. In ele vor fi ca­zaţi participanţii la cel de-al 9-lea Festival mondial al tinere­tului şi studenţilor de la Sofia. Majoritatea apartamentelor au şi fost amenajate. 0 declaraţie a Biroului Politic al P.C. Francez PARIS 5 (Agerpres). — Biroul Politic­­ al Partidului Comunist Francez a dat publicităţii o de­claraţie in care sunt respinse atacu­rile la care a fost supus P.C.F. din partea primului ministru Pompidou. Declaraţia subliniază că oamenii muncii, împreună cu C.G.T. şi sprijiniţi de Partidul Comunist Francez, duc lupta lor revendicativă in coeziune şi or­dine, dejucînd toate provocările”. In declaraţie se menţionează că „Partidul Comunist, întărit de în­crederea pe care­­ o acordă milioa­ne de francezi datorită luptei juste pe care o duce alături de ei, va­ face faţă acestor atacuri cu singe rece şi hotărire. El va con­tinua lupta pentru satisfacerea re­vendicărilor oamenilor muncii, studenţilor, corpului didactic, tu­turor păturilor muncitoare de la oraşe şi sate, pentru un guvern de uniune democratică, cu parti­cipare comunistă. Realizarea aces­tor obiective impune unirea tutu­ror forţelor de stingă, a tuturor forţelor muncitoreşti şi democra­tice”. Declaraţia cheamă pe toţi oa­menii muncii la o puternică miş­care de apărare a libertăţii, pen­tru victoria în alegeri a candida­ților comuniști. 0 Ansamblul de cîntece şi dansuri al Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi-a încheiat miercuri turneul în Tunisia. Mesagerii li­teri popu­lare româneşti au susţinut timp de zece zile spectacole în mai multe oraşe tunisiene. Re­prezentaţiile artiştilor români au fost urmărite cu interes de un numeros public, de perso­nalităţi ale vieţii culturale şi artistice, bucurîndu-se de mult succes. In continuarea turne­ului început la 9 mai în Al­geria, membrii ansamblului vor fi oaspeţii publicului din Republica Arabă Unită, în fa­ţa căruia vor prezenta timp de mai multe zile frumuseţea cîntecului­ şi dansului popular românesc.­­ La Varşovia s-a deschis cea de-a doua ediţie a bienalei afişului la care sunt expuse peste 650 de lucrări din 33 de ţări, printre care şi din Româ­nia.­­ In cadrul vizitei pe care o face în Uruguay, acad. Şte­fan Bălan, ministrul învăţă­­mîntului, a fost primit de ministrul de externe, Vanan­­cio Flores, cu care a avut convorbiri cordiale în legă­tură cu dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Acad. Ştefan Bă­lan a avut, de asemenea, con­vorbiri oficiale cu ministrul culturii din Uruguay, doamna Alba Roballo, referitoare la cooperarea româno-uruguaya­­nă în domeniul învăţămîntu­­lui şi culturii. D­intr-un comunicat dat pu­blicităţii marţi de Ministerul E­­conomiei şi Finanţelor al Fran­ţei se arată că în cursul lunii mai rezervele publice franceze de aur şi devizele convertibile au scăzut cu 1.514.000.000 franci. La sfîrşitul lunii mai rezervele franceze de aur se ridicau la 28.242.000.000 franci.­­ Agenţiile de presă trans­mit că generalul , Nguyen Khang şi-a prezentat miercuri demisia din funcţiile de coman­dant al celei de-a treia regiuni tactice şi de guvernator mili­tar al Saigonului.­­ La 4 iunie s-a deschis la Tel-Aviv un tîrg internaţional la care participă 32 de ţări, printre care şi România. Pavilionul Republicii Socia­liste România a fost vizitat de către preşedintele statului, Z. Shazar, ministrul industriei şi comerţului, Z. Sharef, alte oficialităţi, ziarişti şi şefi ai misiunilor diplomatice.­­ Trei copii negri au fost răniţi cu focuri de armă trase de doi albi dintr-un automobil în mers in oraşul Mobile (Ala­bama). In acelaşi oraş au fost rănite trei persoane, dintre care un copil negru în vîrstă de 10 ani. Poliţia consideră că vino­vaţii sunt aceleaşi persoane care au rănit pe cei trei copii. Atentatorii nu au fost prinşi.­­ La 5 iunie a încetat din viaţă, în vîrstă de 79 de ani, Francisco Pintos, unul din ve­teranii mişcării muncitoreşti de pe continentul latino-ameri­­can. Francisco Pintos, cunoscut scriitor, ziarist şi istoric, a fost unul din întemeietorii Partidu­lui Comunist din Uruguay şi a deţinut mulţi ani funcţii de răspundere în cadrul Comite­tului Central al partidului şi al Comisiei de revizie.­­ Adoptînd legislaţia excep­ţională, Bundestagul a deschis calea spre instaurarea dictaturii in R.F. a Germaniei, se spune într-o declaraţie dată publici­tăţii marţi la Bonn de Henrich Werner, membru al Directora­tului partidului Uniunea gene­rală a­­păcii. In declaraţie se afirmă că deputaţii Budesta­­gului au adoptat această legis­laţie împotriva voinţei majori­tăţii populaţiei vest-germane şi că lor le va reveni răspunde­rea pentru consecinţele aces­tui act.­­ Potrivit unui comunicat oficial, publicat de direcţia spitalului Broussais, pacientul Daniel Boulogne, în vîrstă de 42 de ani, căruia in urmă cu trei săptămîni i-a fost trans­plantată o nouă inimă, a intrat începînd de marţi, în convales­cenţă. Starea sănătăţii sale este considerată satisfăcătoare. eie din Vietnamul de sud SAIGON 5 (Agerpres).­­ Agenţiile de presă relatează că în cursul nopţii şi în dimineaţa zilei de miercuri, forţele patrio­tice au atacat mai multe puncte strategice din centrul şi cartie­rele mărginaşe ale Saigonului. Cîteva obuze au căzut în apro­pierea palatului prezidenţial, omorînd cinci persoane şi ră­nind alte 21 — a anunţat un purtător de cuvînt militar al S.U.A. Au fost atacate, de ase­menea, şi alte obiective din ju­rul capitalei sud-vietnameze. Lo­calitatea Trang Bang, situată la 40 km nord-vest, a fost bombar­dată cu mortiere. Poziţii întări­te deţinute de unităţi de trupe americano-saigoneze, situate la Cuchi, la Vinh Binh, în delta fluviului Mekong, precum şi la Kien Gian au fost atinse de ti­rul puternic al mortierelor şi tunurilor fără recul al patrioţi­lor sud-vietnamezi. In partea de nord a Saigonu­lui, în districtul Gia Dinh, lupte­le care au început marţi noap­tea au continuat şi în timpul dimineţii de miercuri. In regiunea bazei americane de la Kho Sanh, unde luptele continuă cu înverşunare de cî­teva săptămîni în şir, avioane de tip B-52 au efectuat marţi şi miercuri mai multe raiduri de bombardament. In jurul­ oraşului Hue, la o de­părtare de 16 km nord-est de fosta capitală imperială, unităţi blindate ale Diviziei 1 de trupe aeropurtate americane şi trupe saigoneze au fost atacate de de­taşamente ale F.N.E. Lupta a durat peste cinci ore. In regiu­nea Platourilor înalte, după un calm relativ observat în ultime­le zile, un convoi american a că­zut într-o ambuscadă organizată de patrioţi. o.N.u. Din activitatea­­ președintelui Adunării Generale NEW YORK 5. — Trimisul special Agerpres, N. Ionescu, transmite: Preşedintele celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Ge­nerale, ministrul afacerilor ex­terne al României, Corneliu Mă­­nescu, a avut o întrevedere cu P. Hartling, ministrul afacerilor externe al Danemarcei. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de păreri în legătură cu desfăşura­rea lucrărilor actualei sesiuni. Preşedintele Adunării Genera­le a avut, de asemenea, convor­biri la Palatul Naţiunilor Unite cu lordul Caradon, reprezentant permanent al Marii Britanii, ambasadorul Armand Berard, reprezentantul permanent al Franţei, ambasadorul Celestin Kabanda, reprezentantul perma­nent al Ruandei, preşedinte pe luna iunie al grupului statelor afro-asiatice, ambasadorul Is­mail Fahmi (R.A.U.), preşedin­tele Comitetului Politic al Adu­nării Generale, şi ambasadorul Molina Urena, reprezentantul permanent al Republicii Domi­nicane.★ GENEVA 5. — Coresponden­tul Agerpres, H. Liman, trans­mite: Comitetul special al Na­ţiunilor Unite pentru problemele definirii agresiunii, constituit de Adunarea Generală a O.N.U., şi-a început lucrările la Geneva. Delegaţia română este formată din Gheorghe Bădescu şi Ilie Tudor. Dezbaterile vor dura pî­nă la 5 iulie. Raportul adoptat de membrii Comitetului va fi examinat la cea de-a 23-a sesiu­ne a Adunării Generale a O.N.U., în toamna acestui an. A 52-a Conferinta Internaţionala a Muncii GENEVA 5. — Coresponden­tul Agerpres, Floria Liman, transmite: La Palatul Naţiunilor din Geneva au început mier­curi lucrările celei de-a 52-a Conferinţe Internaţionale a Muncii. Participă delegaţii din 118 state membre ale Organiza­ţiei Internaţionale a Muncii. De­legaţia română este condusă de ministrul muncii, Petre Blajo­­vici. Participanţii vor aborda în cadrul actualei conferinţe pro­bleme privind drepturile uma­ne ale muncitorilor, îmbunătăţi­rea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale lucrătorilor agricoli, precum şi revizuirea acorduri­lor din domeniul asigurărilor sociale. Directorul general al O.I.M., David A. Morse, va pre­zenta ca răspuns la cererea u­­nor state membre un raport cu privire la practicarea politicii de apartheid în Republica Sud- Africană. In şedinţa de miercuri, dr. Rubens G. de San Sebastian, ministrul muncii din Argentina, a fost ales preşedinte al actua­lei conferinţe. Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I. BELGRAD 5 (Agerpres).­­ Co­mitetul Executiv al C.C. al U.C.I., anunţă agenţia Tanjug, a exami­nat în şedinţa sa din 4 iunie o serie de probleme politice actuale, îndeosebi cele care a­u ieşit la iveală cu prilejul demonstraţiilor studenţeşti. Comitetul Executiv informează că o serie de cereri ale studenţilor cu privire la rea­lizarea reformei fundamentale a universităţii, soluţionarea proble­mei acute a angajării absolvenţi­lor şi altele sunt în studiul pentru a fi rezolvate. Comitetul Executiv subliniază că o asemenea soluţio­nare exclude metodele violente şi dezordinile de stradă. Skupstina orăşenească Belgrad a examinat situaţia creată în zile­le precedente şi a declarat că re­zolvarea problemelor deschise nu se poate obţine prin demonstraţii de stradă, dezordinea, abuzul şi metodele similare nu pot fi tole­rate. Secretariatul pentru Afacerile Interne al R.S. Serbia a dat o de­cizie prin care sunt interzise ma­nifestaţiile, mitingurile, demon­straţiile şi cortegiile pe străzi, în pieţe şi în alte locuri publice din Belgrad. La facultăţile de economie, drept şi filozofie ale Universităţii din Belgrad, anunţă agenţia Ta­­njug, au avut loc adunări la care au fost sprijinite cererile studen­ţilor, făcîndu-se apel ca ei să ră­mînă în clădirile facultăţilor. In cadrul adunărilor s-a exprimat o­­poziţia faţă de manifestările ex­tremiste. Negocierile preliminare turco-cipriote NICOSIA 5 (Agerpres). — Ne­gocierile preliminare directe dintre Rauf Denktash, preşedin­tele Camerei Comunale turcă şi Giafkos Kleridis, preşedintele Ca­merei Reprezentanţilor din Cipru, începute duminică la Beirut şi consacrate examinării divergenţe­lor existente intre comunităţile turcă şi greacă din insulă, vor continua săptămina viitoare la Nicosia, informează agenţia Fran­ce Presse, citind cercuri apropia­te reprezentantului special al O.N.U. în Cipru, Osorio Tafall. Negocierile de la Beirut s-au referit în special la modul în care va fi asigurată coexistenţa paş­nică a celor două comunităţi şi care va fi viitorul statut al Cipru­lui. In timpul convorbirilor au fost, de asemenea, analizate mo­dalităţile in care ar putea fi înlă­turate urmele crizei din noiem­brie anul trecut din insulă. Actualele negocieri de la Beirut, consideră cercurile politice din Ankara, au pregătit terenul des­tinderii pentru găsirea unei re­glementări definitive a problemei cipriote. Surse autorizate turce declară că in cazul unei reale destinderi, aceste convorbiri pre­liminare vor putea sfîrşi printr-o conferinţă lărgită la nivelul gu­vernamental la care să participe reprezentanţii Turciei, Greciei, ai celor două comunităţi din insulă şi Marii Britanii, consemnatară a tratatului cu Cipru. dacţia şi administraţia. Tg.-Mureş, piaţa Eroilor Sovietici nr. 3. Telefoane: 26458. 26­89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş. Comanda nr. 573. * ^ — Coment­ariu —. Destinul unei coaliţii Calendarul politic italian este precis: întrunirea noilor Camere ale Parlamentului şi alegerea preşedinţilor lor sunt, după un ritual stabilit de multă vreme, urmate de de­misia guvernului. De obicei, a­­ceastă demisie este pur for­mală; de data aceasta, insă ea are şanse serioase de a fi o demisie reală, şi încă una care să inaugureze, dacă nu o criză guvernamentală îndelungată, cel puţin o perioadă de insta­bilitate a guvernării. Hotărîrea socialiştilor de a se retrage din coaliţia de centru-stînga se află la originea acestei situaţii Aritmetica parlamentară indică faptul că, fără cele 91 de mandate de care dispune Partidul So­cialist Unificat in noua Cameră a Deputaţilor, un guvern de orientarea celui de pînă acum nu poate conta pe o majorita­te parlamentară şi nu poate deci obţine învestitura. Demo­­crat-creştinii dispun de 266 de mandate, iar partenerii lor secunzi — republicanii — de 9 mandate, ceea ce este cu mult sub cele 316 voturi­ care formează majoritatea in Came­ra Deputaţilor. In recentele alegeri, Parti­dul Socialist Unificat a apărut ca principalul învins. O parte importantă din alegătorii săi tradiţionali i-au întors spatele, dindu-şi votul unei stingi pe care o consideră autentic. Conducerea acestui partid a apreciat — şi pe bună drepta­te — că alegătorii pierduţi au fost dezamăgiţi de experienţa coaliţiei de centru-stînga şi ■ de compromisurile la care so­cialiştii au fost constrînşi in alianţa lor cu democrat-creşti­­nii şi republicanii. Concluzia imediată urma în chip logic: pentru a restabili încrederea sau măcar pentru a o păstra pe a acelora care nu i-au re­fuzat-o la recentele alegeri, P.S.U. trebuia să se retragă din coaliţie. Această retragere nu este însă însoţită de o renunţare completă şi critică la politica de centru-stînga, faţă de care, cel puţin o parte din condu­cerea socialistă, rămîne ataşată. Este o mutare ce se vrea sub­tilă într-o partidă puţin cam confuză. Socialiștii se declara gata să sprijine un guvern care ar desfășura o politică de cen­tru-stînga in limite care nu ar compromite programul funda­mental al P.S.U., păstrîndu-şi în același timp libertatea de a cenzura acelaşi guvern, atunci cî­nd ar prezenta parlamentului propuneri inacceptabile sau inconfortabile intereselor sale Este, după toate aparenţele, o variantă a povestirii despre goana după doi iepuri. P.S.U crede posibil ca, simultan, nici să nu compromită total formu­la centrului-stinga şi nici să nu lezeze sentimentele socialiste ale aderenţilor şi votanţilor săi. Posibilitatea practică a unei asemenea performanţe apare unor observatori drept iluzorie Pe de o­­parte, guvernul va trebui să execute un slalom politic foarte dificil şi să se expună în orice clipă înfrîn­gerii în parlament. Pe de altă parte, dacă vor dori să salveze cu orice preţ formula centru­­lui-stînga în noua înfăţişare, socialiştii vor fi nevoiţi din nou să facă concesii şi atunci prestigiul lor electoral va ră­mîne insensibil la tratamen­tul preconizat. Modul în care vor ieşi socia­liştii din această dilemă nu poate fi întrevăzut. In orice caz,­­pentru moment, menţine­rea ataşamentului lor faţă de politica de centru-stînga face mai puţin insurmontabilă pro­blema constituirii unui nou guvern. O coaliţie de centru­­dreapta solicită o reconversiu­­ne politică de mari proporţii şi greu de realizat în termen scurt. Iată de ce democrat-creş­tinii nu vor avea altceva de făcut decît să accepte spriji­nul limitat pe care i-l promit socialiştii şi să formeze un gu­vern „omogen”, fără recruta­rea unor miniştri din alte par­tide. Un asemenea guvern va obţine, după părerea majori­tăţii comentatorilor, învestitura, dar o guvernare îndelungată într-o astfel de formulă pare îndoielnică. Şi atunci unii — ca de pildă ziarul milanez „Paese Serra” — nu ezită să întrevadă eventualitatea unor noi alegeri pentru a ieşi din impas. N. RATEŞ 40.372

Next