Steaua Roşie, mai 1969 (Anul 20, nr. 102-126)

1969-05-01 / nr. 102

1 Mai, sărbătoarea oamenilor muncii de pretutindeni. De zeci de ani, vestea sosirii lui 1 Mai mobilizează, ca un semnal de goarnă, solemn, oamenii muncii in fiecare an la sărbătorescul ri­tual al primăverii. Ziua de Armin­den, de 1 Mai a devenit o da­tină scumpă, legată de izbucnirea primăverii întru vegetaţia inun­dată de flori şi frunze, o datină cu rădăcini adinei. întâi mai a însem­nat dintotdeauna pentru oame­nii muncii numai nădejdi şi îm­pliniri. In timpurile vitrege, mun­citorii din ţara noastră au făcut din ziua de Arminden prilej de manifestare hotărită a voinţei lui­de a lupta pentru o viaţă mai bu­nă, drepturi democratice şi progres social. La Tg.-Mureş, ziua de 1 Mai s-a sărbătorit pentru prima dată în anul 1897. De atunci în fiecare an, o dată cu soarele ce mîngîie pămintul trezit la viaţă de primă­vară, în prima zi de mai oamenii s-au adunat şi au sărbătorit săr­bătoarea sărbătorilor. Despre a­­ceasta vorbeşte presa vremii, vor­besc documentele îngălbenite, vor­besc şi oamenii. Iată, bunăoară, numărul 4 din 1929 al gazetei „Tînărul luptător“, gazetă a tinerilor muncitori şi ţă­rani. In chemarea intitulată: „Trăiască 1 Mai roşu“, gazeta în­deamnă tineretul de la oraşe şi sate să participe la sărbătorirea zilei de 1 Mai. „înapoi nici un pas. Fără preget înainte. De întîi Alai trebuie să ieşim cu toţii să demonstrăm împotriva burgheziei, împotriva războiului imperialist, pentru Partidul Comunist, pentru Uniunea Sovietică" — se spune în încheierea chemării. Şi fără doar şi poate, manifes­taţiile fiind îndreptate împotriva lor, burghezia şi moşierimea, prin organele lor represive, căutau să împiedice sărbătorirea zilei de 1 Mai. Am în faţă un ordin al Mi­nisterului de Interne, Direcţiunea poliţiei şi siguranţei. Ordinul poartă numărul 26181 din 25 a­­prilie 1929, transmis prefectului judeţului Mureş. Din el citim, printre altele: „Organizaţiilor muncitoreşti afiliate la Uniunea Sindicatelor Unitare (organizaţii comuniste) nu le sunt autorizate nici serbări cîmpeneşti, nici răs­­pindirea de insigne, cărţi poştale, ziare, broşuri sau manifeste. Veţi lua măsuri energice şi cu tact pen­tru a împiedica orice încercare a comuniştilor şi unitarilor, pen­tru a nu se deda la excese pe ziua­ ­ Tilai de­­ Alai şi severe măsuri pentru asigurarea şi menţinerea ordinii*. Asemenea ordine s-au dat în fiecare an. Şi de fiecare dată s-au luat măsuri severe. In ziua de 28 aprilie 1933, de pildă, răs­­punzînd ordinului nr. 26886 din 25 aprilie al ministrului de inter­ne, prefectul judeţului Mureş ra­portează, cu nr. 37, că s-a convo­cat pentru ziua de 29 aprilie, la ora 9 o consfătuire la prefectura judeţului pentru luarea măsurilor preventive pentru ziua de 1 Mai. Cu toate măsurile preventive luate de autorităţi, muncitorii din Tg.-Mureş, cei de pe valea Mu­reşului şi din alte părţi ale jude­ţului au sărbătorit ziua de 1 Mai, manifestând împotriva exploatării şi asupririi, pentru o viaţă ome­nească. Dar să dăm cuvîntul par­ticipanţilor la manifestaţii. SIMION FUCHS, cercetător ştiin­ţific la Baza de cercetări din Tg.­­Mureş a Academiei Republicii So­cialiste România. — Unul din e­­pisoadele cele mai hotăritoare ale vieţii mele a fost la 1 Mai 1923 cînd, ca tînăr muncitor, în vîrstă de 16 ani, am participat la mi­tingul de la Palatul culturii, orga­nizat de Partidul Comunist Ro­mân. A vorbit Elek Köblös, secre­tar al Comitetului Central. In anii următori, după scoaterea partidu­lui în ilegalitate, autorităţile au în­cercat să împiedice sărbătorirea zilei de 1 Mai. Iuni amintesc cum într-un an, tocmai la 1 Mai, auto­rităţile au organizat la Platoul Corneşti, locul tradiţional al ser­­bărilor cîmpeneşti pentru tirgu­­mureşeni, o instrucţie militară, păzindu-se toate intrările în pă­dure. Muncitorii, şi alături de ei alţi cetăţeni din oraş, nu s-au in­timidat, găsind portiţe şi inun­­dind pădurea. In grupurile adu­nate in pădure, comuniştii au ţi­nut discursuri, s-au răspîndit ziare, manifeste, insigne, sărbătorirea zilei de 1 Mai constituind un prilej pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti. IO­AN BOB, pensionar: Cu toa­tă teroarea, cu toate măsurile lua­te de autorităţi în timpurile vitre­ge, aproape de fiecare dată, în di­mineaţa zilei de 1 Mai la Tg.-Mu­reş fluturau in adierea vântului steagurile roşii ale luptei proleta­re. In actualul cartier 7 Noiem­brie, la Obor, era un horn foar­te înalt al unei foste fabrici de cărămizi. De obicei aici se înălţa steagul roşu. In unul din ani, în preajma zilei de 1 Mai poliţia a organizat pază. Totuşi, în diminea­ţa de 1 Mai drapelul fîlfîia în vîrful hornului şi a fîlfîit citeva zile. Pentru a înălţa steagul, un grup de tineri au organizat la miezul nopţii în apropierea turnu­lui o mare ceartă, strigind ajutor, făcînd astfel ca santinela să pără­sească postul. In acest timp, alţi tineri au înălţat steagul. A­IARTIN LOBL, pensionar. Am participat pentru prima dată la manifestaţia de 1 Mai in anul 1927 cind, terminind ucenicia, am devenit muncitor. Pe atunci nu e­­rau demonstraţii de stradă. Sărbă­torirea zilei de 1 Mai se organiza în cluburi şi la Platoul Corneşti. După 7 aprilie 1929, când a avut loc Congresul indicatelor la Ti­mişoara, cluburile sindicatelor au fost închise. Totuşi, în fiecare an, muncitorimea din Tg.-Mureş, cea de pe valea Mureşului şi din alte părţi, mobilizată de Partidul Co­munist Român, a făcut din 1 Mai o zi de luptă împotriva exploată­rii, împotriva războiului, pentru socialism și pace. In zilele noastre, 1 Mai a primit strălucire nouă, conferită de mun­ca liberă a oamenilor liberi, ziua de Arminden a devenit ziua împli­nirilor. Incepînd din anul 1945, în fiecare an, cu optimism şi în­credere nestrămutată în viitorul de aur al patriei socialiste, po­porul nostru aduce omagiul său fierbinte primei zile de mai, simbol al înfrăţirii şi solidarităţii internaţionale a tuturor celor ce muncesc, al luptei pentru liberta­te, pace şi socialism. P. POPSOR d­e altădată ÎSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSGISSSSSSSSSSSSSSSS Li COTELE illLTE (Urmare din pag. 1) muncitor s-a declanşat o acţiuni, susţinută in direcţia înlăturării neajunsurilor. Pe baza unor studii profunde ale literaturii de specia­litate din mai multe ţări cu expe­rienţă, pe baza unor cercetări pro­prii efectuate cu multă judecată, am reuşit să perfecţionăm tehno­logia de fabricaţie. In primul rind aş remarca trecerea la răcirea treptată a izolaţiei de polietilenă care a permis eliminarea a­bulelor care provocau străpungerea con­ductorilor la înaltele tensiuni­ de 15.000—20.000 v la care erau su­puşi. La aceasta se adaugă lucrul in condiţii foarte curate. Se urmă­reşte permanent ca în masa izola­ţiei să nu intre nici un corp străin care ar putea periclita calităţile tehnice ale conductorului. — La ce alte produse aţi mai obţinut performanţe calitative ca­re au creat premisa ca ele să fie exportate şi în străinătate? — Un produs pretenţios care a fost perfecţionat este cordonul ex­tensibil pentru telefon. In anul trecut acest cordon se fabrica cu rebuturi, lucru ce ne-a pus serios pe gînduri. Care era cauza insuc­cesului? Se întîmpla ca firul ieo­­nic, sau unele spire ale lui, să se întrerupă, lucru ce provoca o funcţionare defectuoasă a cordoa­­nelor, urmate de anumite zgomote im.-telefon. In urm­a unor ample cercetări u­­zinale la care şi-au adus contribu­­ţia serviciile: constructor-şef şi tehnolog-şef, s-a pus la punct o tehnologie perfecţionată. Astfel, s-a introdus un fir de rezistenţă din telon care nu mai permite rupe­rea firelor leonice. De asemenea, înrolarea cordonului nu se mai face, ca înainte, pe un tambur, ci se realizează prin căderea liberă într-un container. — Desigur, in ajutorul specialiş­tilor au venit şi mijloacele tehnice de control şi încercare, pe care, după cite am observat, le utilizaţi din plin? — Intr-adevăr. Cordoanele „Shu­­ka“ (fişe şi prize cu contact de protecţie) care se folosesc la fri­gidere, sunt controlate cu deose­bită exigenţă. In acest scop s-a construit o stație pentru verifica­rea la înaltă tensiune. Cu această aparatură s-a pus la punct contro­lul, eliminindu-se orice surpriză în utilizarea acestor conductori. Cu ajutorul mijloacelor tehnice de care dispune laboratorul, prin reorganizarea controlului de cali­tate, prin exigenţa şi competenţa specialiştilor din serviciu putem a­­firma că a sporit competitivitatea produselor noastre. Remarc faptul că actualmente conductorii de ti­pul INTENC, AFY şi FY merg in cantităţi apreciabile la export. Be­neficiarii externi îi apreciază, fapt oglindit prin comenzile numeroase pe care le primim. In acelaşi timp fabrica noastră a oferit în acest an­­o gamă largă de conductori indus­triei din ţară, lucru ce a condus la diminuarea însemnată a importu­rilor. Pe şantierul Fabricii de geamuri din Tirnăveni. Se lucrează la montarea stîlpi­­lor prefabricaţi de la uzina nr. 3, cu ajutorul macaralei PH. Stilpii au o înălţime de 21 de metri şi o greutate de 31 de tone. Cu ajutorul a­­cestei macarale care are o forţă de 75 de tone, se pot ridica şi monta piese de o greutate de 13 tone, la înăl­țimea de 75 de metri. LITERATURĂ SI ♦ CONTEMPORANEITATE (Urmare din pag. 1) la caz , literatura sau tendin­ţă realistă. Această literatură răsare întotdeauna din mediul din care face parte scriitând şi care-i oferă şi materialul faptic, trăirile. Desigur, se re­marc­ă, in cadrul acesteia, nu­meroase stiluri, strădanii me­todologice. Aceasta insă e trea­ba individuală, personală a scriitorului. Felul in care va fi apreciat fiecare de cititor a­­parţine deja de domeniul gus­­turilor. Sunt scriitori cu încli­naţii spre baroc sau spre puri­tanismul neornat; există scri­itori care ţin să dez­volte tradiţiile realismului din literatura autohtonă sau uni­versală, după cum există şi din aceia care pledează pentru inovaţii, căutind noi forme de expresie (deşi, abia se găseşte ceva nou sub soare, fiind vor­ba chiar şi de stafiile pămîn­­tene ale literaturii). Şi in li­teratura noastră asistăm la dis­puta celor m­ai diferite încer­cări privind forma de expre­sie. Ca să mă refer doar la tineri, un Nicolae Breban dă cu totul altă expresie prozei sale decit Ion Lăcrănjan iar Fănuş Neagu foloseşte la rindul său alte modalităţi de expresie de cit D.R. Popescu sau Vasile Rebreanu... şi ca să exempli­fic şi din literatura naţionalită­ţii maghiare din ţara noastră, un Kocsis István se deosebeşte radical, înt in ce priveşte te­matica preferenţională, cit şi mijloacele de expresie, de pil­dă, de tîrgumureşeanca Varró Horn. Dar, in pofida acestei mari varietăţi, care indică toc­mai diferenţierea şi îmbogăţi­rea literaturii noastre, aceşti scriitori au găsit cu toţii dru­­mul spre inimile cititorilor, toc­mai datorită faptului că ope­rele lor îşi trag seva­ din pro­blematica vieţii poporului nos­tru, fapt pentru care ne sunt apropiaţi, ii iubim şi ii apre­ciem. — Raportul dintre scriitor­­cititor. Despre cultivarea este­tică a cititorului? — Veriga la portidul dintre scriitor­ cititor e însăşi opera, creaţia. Scriitorilor şi, in gene­ral, activiştilor culturali, pro­fesorilor şi învăţătorilor le re­vine nobila îndatorire să tre­zească dragostea pentru litera­tură în pături cit mai largi ale populaţiei. In acest scop, desi­gur, se simte nevoia educării estetice a maselor. Pentru for­marea gusturilor cititorului, re­vistele şi ziarele noastre au fă­cut şi continuă să facă mult; s-au dovedit utile şi întilnirile dintre scriitori şi cititori, care de obicei au atras asistenţe mari. Formarea gustului estetic al maselor e insă un proces complex, multilateral, legat im­plicit de lărgirea necontenită a sferei cititorillor. După părerea mea însă baza acestui proces o constituie şcoala, invăţămin­­tul, încă din băncile primelor clase trebuie stirnit interesil tinerelor generaţii faţă de lec­tură, faţă de literatură. Tot în şcoala se modelează, in linii mari, gustul estetic al indivi­dului, capacitatea de a deose­bi frumosul de arât, bunătatea de răutate. O dată cu introdu­cerea invăţămîntului obligato­riu de zece clase, trebuie să ne aşteptăm şi la o creştere verti­ginoasă a taberei cititorilor, ceea ce va reclama, desigur, un număr mai mare de romane, nuvele, poezii şi piese de bună calitate de la scriitorii noştri şi tiraje mai mari ale operelor clasice române şi universale. — Să încercăm o trecere in revistă a scrisului nostru in perioada sfertului de veac so­cialist.­ — In ultimul sfert de secol literatura noastră autohtonă, inclusiv cea a naţionalităţilor conlocuitoare, a înregistrat pro­grese fără egal in cursul isto­riei poporului nostru. încă din primii ani de după eliberare, au început să apară un şir în­treg de opere remarcabile, care pot fi înşirate pe drept cuvint intre valorile noastre clasice. (In ciuda vîrstei sale înaintate, încă în primii ani, Mihail Sadoveanu a creat un şir întreg de aseme­­nea opere, care s-au ridicat intr-adevăr la nivelul inestima­bilelor valori ale contempora­­neităţii, vestind transformările de importanţă istorică ale vie­ţii poporului nostru­. Vorbind la modul general, generaţia virstnică a dat intr-adevăr e­­xemple meritorii celor urmă­toare, pentru ca apoi să se a­­firme şi tinerii. Natural, nu se admite să privim şi să evaluăm literatura, creaţia, rupte de procesele istorice, de dezvolta­re, de transformările survenite în viaţa socială. Este firesc că azi scriitorii noştri au alte preo­cupări, alte probleme decit cu zece sau douăzeci de ani mai înainte; ei sunt interesaţi acum de raporturi sociale şi umane de altă natură. Aceasta e de altfel o lege a dezvoltării. De­mocratizarea multilaterală, al cărei motor in viaţa noastră , Partidul Comunist Român, e­­xercită o influenţă binefăcătoare, fecundă, stimulatoare şi asupra literaturii noastre. Precum şi în viaţă apar azi cu totul alte probleme decit cu ani înainte, reflectind uriaşul progres mar­cat în construirea socialismului, in domeniul social-economic, natural toate acestea au o in­fluenţă decisivă şi în sferele creaţiei literare. In acest con­text mă refer, desigur, din nou la contemporaneitate. — Şi acum, o ultimă între­bare: la ce lucraţi? — Despre propriul şantier literar doar a­tit­ de ani de zile lucrez la un roman mai void minos, care se referă la viaţa ţărănimii şi intelectualităţii sa­tului trecut pe calea socialis­mului. Intre timp, mă preocup necontenit de ajustarea opere­­lor mele mai vechi. CARNAVALUL TINERETULUI Comitetul municipal U.T.C. or­ganizează în ziua de 2 mai pe sce­na Teatrului de vară de la Platoul Corneşti, trecerea în revistă a for­maţiilor cultural-artistice din licee, şcoli profesionale şi tehnice. Car­navalul tineretului va avea loc la ora 20, la Ştrandul 1 Mai. In caz de timp nefavorabil, pro­gramul artistic se va ţine la clu­burile „Alimentara" si T.J.C.M., iar carnavalul la restaurantul „Bradul“. LA BAHNEA, I. M. A. La începutul acestui an în jude­ţul nostru, la Bahnea, şi-a început activitatea de producţie — cea de-a opta întreprindere pentru mecanizarea agriculturii. Noua în­treprindere, cea mai tinără din ju­deţ, deserveşte 13 cooperative a­­gricole, cele mai multe fiind si­tuate pe valea Tirnavei Mici. Pen­tru a-şi realiza cit mai operativ sarcinile de producţie, raza de ac­tivitate a fost împărţită pe 9 sec­ţii, care dispun de 143 de tractoa­re, precum şi de un mare număr de maşini agricole. De la începutul activităţii, ing Nicolae Vigă, directorul întreprin­derii, Victor Vulea, inginerul-şef Vasile I. Hîncu, economistul-şef şi alţii din conducere, au acordat o deosebită atenţie organizării acti­vităţii şi îndrumării muncii pe te­ren , a secţiilor de mecanizare. Era şi necesar, deoarece cartea de vizită a noii întreprinderi tre­buia să creeze de la început o bu­nă impresie in rîndul cooperative­lor agricole care contractează efec­tuarea unei game largi de lucrări mecanizate, pe o suprafaţă de a­­proape 10.000 de hectare. Cu toate că primăvara a sosit cu destulă întîrziere şi pe melea­gurile Tirnavei Mici, prin folosi­rea judicioasă a fiecărei ore şi zile bune de lucru, chiar şi a celor de duminică, la arat, pregătirea terenului şi însăminţări, s-a reuşit ca planul valoric al lucrărilor e­­fectuate în trimestrul întîi să fie realizat şi depăşit cu peste 460.000 lei. Acelaşi ritm a fost menţinut şi in trimestrul II. In primele două decade din luna a­­­prilie, ca urmare a hărniciei meca­nizatorilor, s-a reuşit să se reali­zeze peste 51 la sută din planul de venituri pe întregul trimestru. In rindul acelora care au contri­buit la realizarea unui asemenea indice ridicat din plan se înscrie numele mecanizatorilor Ioan Ro­man, Ironim Şandor şi Ştefan Că­­tană de la secţia din Coroi, Ioan Truţă, Bordoş Carol — Agriştea, Simion Boar de la Tirimia şi ale altora, care şi în aceste zile mun­cesc cu acelaşi interes şi la insă­­mînţarea porumbului. Un alt as­pect din activitatea acestei între­prinderi este că deşi în primăvara aceasta s-a lucrat şi se munceşte încă în condiţii mai grele decit în alţi ani, intre noua întreprindere şi cooperativele agricole s-au sta­tornicit relaţii bune de colaborare dobindite prin faptul că acestea din urmă nu au venit cu nici un fel de reclamaţii privind calitatea lucrărilor. Pe lingă problemele de produc­ţie, care absorb cea mai mare parte a timpului de lucru, condu­cerea întreprinderii urmăreşte cu atenţie şi modul cum progresează lucrările la noul centru tehnico­­administrativ, care după cum se vede şi în fotografie, este un curs de construcţie, unele obiective a­jungînd la faza de finisare. Deşi termenul de predare la „cheie“ cum se mai spune, a obiectivului în ansamblu este de 30 iunie, to­tuşi, faţă de stadiul lucrărilor, con­structorul, adică Trustul de con­­strucţii-montaj Tg.-Mureş, prin Grupul de şantiere nr. 2 şi între­prinderea de instalaţii care lucrea­ză pe acest şantier ar trebui să-şi intensifice munca. Şi aceasta, de­oarece mai există un volum mare de lucrări cum ar fi: drumul de legătură, executarea instalaţiilor exterioare la toate obiectivele, ali­mentarea exterioară cu apă, lucră­rile de finisare etc. Toate acestea trebuie terminate­ cu un avans fa­ţă de termenul de predare, dare în folosinţă, deoarece în afară de a­­ceste lucrări, muncitorii mai au de instalat în ateliere un mare nu­măr de utilaje, sosite de mult pe adresa întreprinderii pentru meca­nizarea agriculturii Bahnea. Şi constructorii trebuie să ţină sea­ma de sarcinile contractuale, deoa­rece beneficiarul are de desfăşurat anumite activităţi nu numai pe ogoare, dar şi în ateliere. BEAIUS CARIPEAN CEA MAI TINARA DIN JUDET i . t­­ . 1ÍSI-SÉ? RAŢIONALIZAREA transportului intern La secţia a doua de la C.I.L. Re­ghin, în zilele acestea se dă în fo­losinţă un sistem raţionalizat al transportului intern. Acesta con­stă în executarea a 80 de containe­re pe roţi, remorcate de cărucioa­re crocodil, pe care se încarcă şi se transportă spre hala de asamblare lamelele pentru lăzi. In vederea unui transport operativ care să satisfacă în bune condiţii nevoile producţiei, între hala de debitare şi hala de asamblare s-a mai con­struit o pistă betonată pentru că­rucioarele crocodil şi un şopron metalic deschis, în care se stochea­ză semifabricatele care asigură rit­micitatea producţiei. Prin această lucrare executată din mica mecanizare, s-a eliminat transportul lamelelor pentru lăzi cu vagoneţi pe linii de covil, o­­peraţie cu un mare efort fizic, s-a realizat creşterea randamentului transportului și o economie anuală de 60.000 lei. A Intilnirea elevilor din clasele a XI­-a de la liceele din Tirgu-Mureş, cu cadre didactice din învâţămîntul superior In sala de festivi­­tarilor studenţi. Re­­stitutul de medicină taţi a Liceului Al. marcăm pe această şi farmacie din Tg.­­Papiu Ilarian din Tg.- cale prezenţa unor Mureş şi o serie de Mureş, a avut loc in cadre didactice care precizări privind des­­ziua de 29 aprilie o se bucură de o mare făşurare a examenelor întîlnire a cadrelor stimă din partea lor­ de admitere şi sarci­­didactice din învăţă- pului profesoral uni­­nile care vor sta in mîntul superior cu e­­versitar şi a studen- faţa viitorilor stu­­lerii fruntaşi din d­a­­ţiuii cum sunt: conf. denţi, a acelora care sele a Xll-a ale licee- univ. Tarţa Dumitru, doresc să devină me­­lor din Tg.-Mureş. In decanul Facultăţii de dici şi farmacişti. .­­ , . . . electromecanica din Salutămi pe această cadrul aceste, .nt.l- cluj, con­. univ. Moa­tale frumoasa iniţ.a. n.n la care au Parti­­canu Petru, decanul tivă a Comitetului cipat peste 250 de e- Facultăţii de matema­­levi şi un număr tică-mecanică a Uni­­mare de profesori, versităţii Babeş-Bo­­ş-au dezbătut proble-­lyat, prof. dr. Pop D. me privind admiterea Popa Ioan, prorecte­­în invăţămîntul supe­­rul Institutului de h­or, li s-au înfăţişat medicină şi farmacie profilele unor făcui­ din Tg.-Mureş. De un tăţi, posibilităţile de mare interes s­a­­u­­studiu pe care le pre­­curat expunerea prof.­ră institutele de in­ dr. Pop D. Popa loan, văţămînt superior vii­ care a prezentat In­municipal U.T.C., u­­nindu-le în acelaşi timp tuturor absol­venţilor liceelor, suc­ces la examenele de admitere în facultăţi. MIRCEA TIRNOVEAN sub redacţia „Vieţii studenţeşti“ Tg.-Mureş STEAUA ROSIE PAGINA 3 - M " -T- ertSSWjife.i­./r' fP-b-ii, •» ■ ■ .. --■''' .. sv PE ȘANTIERUL CUPTORULUI V CARBID DE LA COMBINATUL CHIMIC DIN TIRNAVEM SE LUCREAZĂ LA MONTAREA CONSTRUCȚIEI METALICE A CUPTORULUI.

Next