Steaua Roşie, mai 1969 (Anul 20, nr. 102-126)
1969-05-01 / nr. 102
1 Mai, sărbătoarea oamenilor muncii de pretutindeni. De zeci de ani, vestea sosirii lui 1 Mai mobilizează, ca un semnal de goarnă, solemn, oamenii muncii in fiecare an la sărbătorescul ritual al primăverii. Ziua de Arminden, de 1 Mai a devenit o datină scumpă, legată de izbucnirea primăverii întru vegetaţia inundată de flori şi frunze, o datină cu rădăcini adinei. întâi mai a însemnat dintotdeauna pentru oamenii muncii numai nădejdi şi împliniri. In timpurile vitrege, muncitorii din ţara noastră au făcut din ziua de Arminden prilej de manifestare hotărită a voinţei luide a lupta pentru o viaţă mai bună, drepturi democratice şi progres social. La Tg.-Mureş, ziua de 1 Mai s-a sărbătorit pentru prima dată în anul 1897. De atunci în fiecare an, o dată cu soarele ce mîngîie pămintul trezit la viaţă de primăvară, în prima zi de mai oamenii s-au adunat şi au sărbătorit sărbătoarea sărbătorilor. Despre aceasta vorbeşte presa vremii, vorbesc documentele îngălbenite, vorbesc şi oamenii. Iată, bunăoară, numărul 4 din 1929 al gazetei „Tînărul luptător“, gazetă a tinerilor muncitori şi ţărani. In chemarea intitulată: „Trăiască 1 Mai roşu“, gazeta îndeamnă tineretul de la oraşe şi sate să participe la sărbătorirea zilei de 1 Mai. „înapoi nici un pas. Fără preget înainte. De întîi Alai trebuie să ieşim cu toţii să demonstrăm împotriva burgheziei, împotriva războiului imperialist, pentru Partidul Comunist, pentru Uniunea Sovietică" — se spune în încheierea chemării. Şi fără doar şi poate, manifestaţiile fiind îndreptate împotriva lor, burghezia şi moşierimea, prin organele lor represive, căutau să împiedice sărbătorirea zilei de 1 Mai. Am în faţă un ordin al Ministerului de Interne, Direcţiunea poliţiei şi siguranţei. Ordinul poartă numărul 26181 din 25 aprilie 1929, transmis prefectului judeţului Mureş. Din el citim, printre altele: „Organizaţiilor muncitoreşti afiliate la Uniunea Sindicatelor Unitare (organizaţii comuniste) nu le sunt autorizate nici serbări cîmpeneşti, nici răspindirea de insigne, cărţi poştale, ziare, broşuri sau manifeste. Veţi lua măsuri energice şi cu tact pentru a împiedica orice încercare a comuniştilor şi unitarilor, pentru a nu se deda la excese pe ziua Tilai de Alai şi severe măsuri pentru asigurarea şi menţinerea ordinii*. Asemenea ordine s-au dat în fiecare an. Şi de fiecare dată s-au luat măsuri severe. In ziua de 28 aprilie 1933, de pildă, răspunzînd ordinului nr. 26886 din 25 aprilie al ministrului de interne, prefectul judeţului Mureş raportează, cu nr. 37, că s-a convocat pentru ziua de 29 aprilie, la ora 9 o consfătuire la prefectura judeţului pentru luarea măsurilor preventive pentru ziua de 1 Mai. Cu toate măsurile preventive luate de autorităţi, muncitorii din Tg.-Mureş, cei de pe valea Mureşului şi din alte părţi ale judeţului au sărbătorit ziua de 1 Mai, manifestând împotriva exploatării şi asupririi, pentru o viaţă omenească. Dar să dăm cuvîntul participanţilor la manifestaţii. SIMION FUCHS, cercetător ştiinţific la Baza de cercetări din Tg.Mureş a Academiei Republicii Socialiste România. — Unul din episoadele cele mai hotăritoare ale vieţii mele a fost la 1 Mai 1923 cînd, ca tînăr muncitor, în vîrstă de 16 ani, am participat la mitingul de la Palatul culturii, organizat de Partidul Comunist Român. A vorbit Elek Köblös, secretar al Comitetului Central. In anii următori, după scoaterea partidului în ilegalitate, autorităţile au încercat să împiedice sărbătorirea zilei de 1 Mai. Iuni amintesc cum într-un an, tocmai la 1 Mai, autorităţile au organizat la Platoul Corneşti, locul tradiţional al serbărilor cîmpeneşti pentru tirgumureşeni, o instrucţie militară, păzindu-se toate intrările în pădure. Muncitorii, şi alături de ei alţi cetăţeni din oraş, nu s-au intimidat, găsind portiţe şi inundind pădurea. In grupurile adunate in pădure, comuniştii au ţinut discursuri, s-au răspîndit ziare, manifeste, insigne, sărbătorirea zilei de 1 Mai constituind un prilej pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti. IOAN BOB, pensionar: Cu toată teroarea, cu toate măsurile luate de autorităţi în timpurile vitrege, aproape de fiecare dată, în dimineaţa zilei de 1 Mai la Tg.-Mureş fluturau in adierea vântului steagurile roşii ale luptei proletare. In actualul cartier 7 Noiembrie, la Obor, era un horn foarte înalt al unei foste fabrici de cărămizi. De obicei aici se înălţa steagul roşu. In unul din ani, în preajma zilei de 1 Mai poliţia a organizat pază. Totuşi, în dimineaţa de 1 Mai drapelul fîlfîia în vîrful hornului şi a fîlfîit citeva zile. Pentru a înălţa steagul, un grup de tineri au organizat la miezul nopţii în apropierea turnului o mare ceartă, strigind ajutor, făcînd astfel ca santinela să părăsească postul. In acest timp, alţi tineri au înălţat steagul. AIARTIN LOBL, pensionar. Am participat pentru prima dată la manifestaţia de 1 Mai in anul 1927 cind, terminind ucenicia, am devenit muncitor. Pe atunci nu erau demonstraţii de stradă. Sărbătorirea zilei de 1 Mai se organiza în cluburi şi la Platoul Corneşti. După 7 aprilie 1929, când a avut loc Congresul indicatelor la Timişoara, cluburile sindicatelor au fost închise. Totuşi, în fiecare an, muncitorimea din Tg.-Mureş, cea de pe valea Mureşului şi din alte părţi, mobilizată de Partidul Comunist Român, a făcut din 1 Mai o zi de luptă împotriva exploatării, împotriva războiului, pentru socialism și pace. In zilele noastre, 1 Mai a primit strălucire nouă, conferită de munca liberă a oamenilor liberi, ziua de Arminden a devenit ziua împlinirilor. Incepînd din anul 1945, în fiecare an, cu optimism şi încredere nestrămutată în viitorul de aur al patriei socialiste, poporul nostru aduce omagiul său fierbinte primei zile de mai, simbol al înfrăţirii şi solidarităţii internaţionale a tuturor celor ce muncesc, al luptei pentru libertate, pace şi socialism. P. POPSOR de altădată ÎSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSGISSSSSSSSSSSSSSSS Li COTELE illLTE (Urmare din pag. 1) muncitor s-a declanşat o acţiuni, susţinută in direcţia înlăturării neajunsurilor. Pe baza unor studii profunde ale literaturii de specialitate din mai multe ţări cu experienţă, pe baza unor cercetări proprii efectuate cu multă judecată, am reuşit să perfecţionăm tehnologia de fabricaţie. In primul rind aş remarca trecerea la răcirea treptată a izolaţiei de polietilenă care a permis eliminarea abulelor care provocau străpungerea conductorilor la înaltele tensiuni de 15.000—20.000 v la care erau supuşi. La aceasta se adaugă lucrul in condiţii foarte curate. Se urmăreşte permanent ca în masa izolaţiei să nu intre nici un corp străin care ar putea periclita calităţile tehnice ale conductorului. — La ce alte produse aţi mai obţinut performanţe calitative care au creat premisa ca ele să fie exportate şi în străinătate? — Un produs pretenţios care a fost perfecţionat este cordonul extensibil pentru telefon. In anul trecut acest cordon se fabrica cu rebuturi, lucru ce ne-a pus serios pe gînduri. Care era cauza insuccesului? Se întîmpla ca firul ieonic, sau unele spire ale lui, să se întrerupă, lucru ce provoca o funcţionare defectuoasă a cordoanelor, urmate de anumite zgomote im.-telefon. In urma unor ample cercetări uzinale la care şi-au adus contribuţia serviciile: constructor-şef şi tehnolog-şef, s-a pus la punct o tehnologie perfecţionată. Astfel, s-a introdus un fir de rezistenţă din telon care nu mai permite ruperea firelor leonice. De asemenea, înrolarea cordonului nu se mai face, ca înainte, pe un tambur, ci se realizează prin căderea liberă într-un container. — Desigur, in ajutorul specialiştilor au venit şi mijloacele tehnice de control şi încercare, pe care, după cite am observat, le utilizaţi din plin? — Intr-adevăr. Cordoanele „Shuka“ (fişe şi prize cu contact de protecţie) care se folosesc la frigidere, sunt controlate cu deosebită exigenţă. In acest scop s-a construit o stație pentru verificarea la înaltă tensiune. Cu această aparatură s-a pus la punct controlul, eliminindu-se orice surpriză în utilizarea acestor conductori. Cu ajutorul mijloacelor tehnice de care dispune laboratorul, prin reorganizarea controlului de calitate, prin exigenţa şi competenţa specialiştilor din serviciu putem afirma că a sporit competitivitatea produselor noastre. Remarc faptul că actualmente conductorii de tipul INTENC, AFY şi FY merg in cantităţi apreciabile la export. Beneficiarii externi îi apreciază, fapt oglindit prin comenzile numeroase pe care le primim. In acelaşi timp fabrica noastră a oferit în acest ano gamă largă de conductori industriei din ţară, lucru ce a condus la diminuarea însemnată a importurilor. Pe şantierul Fabricii de geamuri din Tirnăveni. Se lucrează la montarea stîlpilor prefabricaţi de la uzina nr. 3, cu ajutorul macaralei PH. Stilpii au o înălţime de 21 de metri şi o greutate de 31 de tone. Cu ajutorul acestei macarale care are o forţă de 75 de tone, se pot ridica şi monta piese de o greutate de 13 tone, la înălțimea de 75 de metri. LITERATURĂ SI ♦ CONTEMPORANEITATE (Urmare din pag. 1) la caz , literatura sau tendinţă realistă. Această literatură răsare întotdeauna din mediul din care face parte scriitând şi care-i oferă şi materialul faptic, trăirile. Desigur, se remarcă, in cadrul acesteia, numeroase stiluri, strădanii metodologice. Aceasta insă e treaba individuală, personală a scriitorului. Felul in care va fi apreciat fiecare de cititor aparţine deja de domeniul gusturilor. Sunt scriitori cu înclinaţii spre baroc sau spre puritanismul neornat; există scriitori care ţin să dezvolte tradiţiile realismului din literatura autohtonă sau universală, după cum există şi din aceia care pledează pentru inovaţii, căutind noi forme de expresie (deşi, abia se găseşte ceva nou sub soare, fiind vorba chiar şi de stafiile pămîntene ale literaturii). Şi in literatura noastră asistăm la disputa celor mai diferite încercări privind forma de expresie. Ca să mă refer doar la tineri, un Nicolae Breban dă cu totul altă expresie prozei sale decit Ion Lăcrănjan iar Fănuş Neagu foloseşte la rindul său alte modalităţi de expresie de cit D.R. Popescu sau Vasile Rebreanu... şi ca să exemplific şi din literatura naţionalităţii maghiare din ţara noastră, un Kocsis István se deosebeşte radical, înt in ce priveşte tematica preferenţională, cit şi mijloacele de expresie, de pildă, de tîrgumureşeanca Varró Horn. Dar, in pofida acestei mari varietăţi, care indică tocmai diferenţierea şi îmbogăţirea literaturii noastre, aceşti scriitori au găsit cu toţii drumul spre inimile cititorilor, tocmai datorită faptului că operele lor îşi trag seva din problematica vieţii poporului nostru, fapt pentru care ne sunt apropiaţi, ii iubim şi ii apreciem. — Raportul dintre scriitorcititor. Despre cultivarea estetică a cititorului? — Veriga la portidul dintre scriitor cititor e însăşi opera, creaţia. Scriitorilor şi, in general, activiştilor culturali, profesorilor şi învăţătorilor le revine nobila îndatorire să trezească dragostea pentru literatură în pături cit mai largi ale populaţiei. In acest scop, desigur, se simte nevoia educării estetice a maselor. Pentru formarea gusturilor cititorului, revistele şi ziarele noastre au făcut şi continuă să facă mult; s-au dovedit utile şi întilnirile dintre scriitori şi cititori, care de obicei au atras asistenţe mari. Formarea gustului estetic al maselor e insă un proces complex, multilateral, legat implicit de lărgirea necontenită a sferei cititorillor. După părerea mea însă baza acestui proces o constituie şcoala, invăţămintul, încă din băncile primelor clase trebuie stirnit interesil tinerelor generaţii faţă de lectură, faţă de literatură. Tot în şcoala se modelează, in linii mari, gustul estetic al individului, capacitatea de a deosebi frumosul de arât, bunătatea de răutate. O dată cu introducerea invăţămîntului obligatoriu de zece clase, trebuie să ne aşteptăm şi la o creştere vertiginoasă a taberei cititorilor, ceea ce va reclama, desigur, un număr mai mare de romane, nuvele, poezii şi piese de bună calitate de la scriitorii noştri şi tiraje mai mari ale operelor clasice române şi universale. — Să încercăm o trecere in revistă a scrisului nostru in perioada sfertului de veac socialist. — In ultimul sfert de secol literatura noastră autohtonă, inclusiv cea a naţionalităţilor conlocuitoare, a înregistrat progrese fără egal in cursul istoriei poporului nostru. încă din primii ani de după eliberare, au început să apară un şir întreg de opere remarcabile, care pot fi înşirate pe drept cuvint intre valorile noastre clasice. (In ciuda vîrstei sale înaintate, încă în primii ani, Mihail Sadoveanu a creat un şir întreg de asemenea opere, care s-au ridicat intr-adevăr la nivelul inestimabilelor valori ale contemporaneităţii, vestind transformările de importanţă istorică ale vieţii poporului nostru. Vorbind la modul general, generaţia virstnică a dat intr-adevăr exemple meritorii celor următoare, pentru ca apoi să se afirme şi tinerii. Natural, nu se admite să privim şi să evaluăm literatura, creaţia, rupte de procesele istorice, de dezvoltare, de transformările survenite în viaţa socială. Este firesc că azi scriitorii noştri au alte preocupări, alte probleme decit cu zece sau douăzeci de ani mai înainte; ei sunt interesaţi acum de raporturi sociale şi umane de altă natură. Aceasta e de altfel o lege a dezvoltării. Democratizarea multilaterală, al cărei motor in viaţa noastră , Partidul Comunist Român, exercită o influenţă binefăcătoare, fecundă, stimulatoare şi asupra literaturii noastre. Precum şi în viaţă apar azi cu totul alte probleme decit cu ani înainte, reflectind uriaşul progres marcat în construirea socialismului, in domeniul social-economic, natural toate acestea au o influenţă decisivă şi în sferele creaţiei literare. In acest context mă refer, desigur, din nou la contemporaneitate. — Şi acum, o ultimă întrebare: la ce lucraţi? — Despre propriul şantier literar doar atit de ani de zile lucrez la un roman mai void minos, care se referă la viaţa ţărănimii şi intelectualităţii satului trecut pe calea socialismului. Intre timp, mă preocup necontenit de ajustarea operelor mele mai vechi. CARNAVALUL TINERETULUI Comitetul municipal U.T.C. organizează în ziua de 2 mai pe scena Teatrului de vară de la Platoul Corneşti, trecerea în revistă a formaţiilor cultural-artistice din licee, şcoli profesionale şi tehnice. Carnavalul tineretului va avea loc la ora 20, la Ştrandul 1 Mai. In caz de timp nefavorabil, programul artistic se va ţine la cluburile „Alimentara" si T.J.C.M., iar carnavalul la restaurantul „Bradul“. LA BAHNEA, I. M. A. La începutul acestui an în judeţul nostru, la Bahnea, şi-a început activitatea de producţie — cea de-a opta întreprindere pentru mecanizarea agriculturii. Noua întreprindere, cea mai tinără din judeţ, deserveşte 13 cooperative agricole, cele mai multe fiind situate pe valea Tirnavei Mici. Pentru a-şi realiza cit mai operativ sarcinile de producţie, raza de activitate a fost împărţită pe 9 secţii, care dispun de 143 de tractoare, precum şi de un mare număr de maşini agricole. De la începutul activităţii, ing Nicolae Vigă, directorul întreprinderii, Victor Vulea, inginerul-şef Vasile I. Hîncu, economistul-şef şi alţii din conducere, au acordat o deosebită atenţie organizării activităţii şi îndrumării muncii pe teren , a secţiilor de mecanizare. Era şi necesar, deoarece cartea de vizită a noii întreprinderi trebuia să creeze de la început o bună impresie in rîndul cooperativelor agricole care contractează efectuarea unei game largi de lucrări mecanizate, pe o suprafaţă de aproape 10.000 de hectare. Cu toate că primăvara a sosit cu destulă întîrziere şi pe meleagurile Tirnavei Mici, prin folosirea judicioasă a fiecărei ore şi zile bune de lucru, chiar şi a celor de duminică, la arat, pregătirea terenului şi însăminţări, s-a reuşit ca planul valoric al lucrărilor efectuate în trimestrul întîi să fie realizat şi depăşit cu peste 460.000 lei. Acelaşi ritm a fost menţinut şi in trimestrul II. In primele două decade din luna aprilie, ca urmare a hărniciei mecanizatorilor, s-a reuşit să se realizeze peste 51 la sută din planul de venituri pe întregul trimestru. In rindul acelora care au contribuit la realizarea unui asemenea indice ridicat din plan se înscrie numele mecanizatorilor Ioan Roman, Ironim Şandor şi Ştefan Cătană de la secţia din Coroi, Ioan Truţă, Bordoş Carol — Agriştea, Simion Boar de la Tirimia şi ale altora, care şi în aceste zile muncesc cu acelaşi interes şi la insămînţarea porumbului. Un alt aspect din activitatea acestei întreprinderi este că deşi în primăvara aceasta s-a lucrat şi se munceşte încă în condiţii mai grele decit în alţi ani, intre noua întreprindere şi cooperativele agricole s-au statornicit relaţii bune de colaborare dobindite prin faptul că acestea din urmă nu au venit cu nici un fel de reclamaţii privind calitatea lucrărilor. Pe lingă problemele de producţie, care absorb cea mai mare parte a timpului de lucru, conducerea întreprinderii urmăreşte cu atenţie şi modul cum progresează lucrările la noul centru tehnicoadministrativ, care după cum se vede şi în fotografie, este un curs de construcţie, unele obiective ajungînd la faza de finisare. Deşi termenul de predare la „cheie“ cum se mai spune, a obiectivului în ansamblu este de 30 iunie, totuşi, faţă de stadiul lucrărilor, constructorul, adică Trustul de construcţii-montaj Tg.-Mureş, prin Grupul de şantiere nr. 2 şi întreprinderea de instalaţii care lucrează pe acest şantier ar trebui să-şi intensifice munca. Şi aceasta, deoarece mai există un volum mare de lucrări cum ar fi: drumul de legătură, executarea instalaţiilor exterioare la toate obiectivele, alimentarea exterioară cu apă, lucrările de finisare etc. Toate acestea trebuie terminate cu un avans faţă de termenul de predare, dare în folosinţă, deoarece în afară de aceste lucrări, muncitorii mai au de instalat în ateliere un mare număr de utilaje, sosite de mult pe adresa întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Bahnea. Şi constructorii trebuie să ţină seama de sarcinile contractuale, deoarece beneficiarul are de desfăşurat anumite activităţi nu numai pe ogoare, dar şi în ateliere. BEAIUS CARIPEAN CEA MAI TINARA DIN JUDET i . t . 1ÍSI-SÉ? RAŢIONALIZAREA transportului intern La secţia a doua de la C.I.L. Reghin, în zilele acestea se dă în folosinţă un sistem raţionalizat al transportului intern. Acesta constă în executarea a 80 de containere pe roţi, remorcate de cărucioare crocodil, pe care se încarcă şi se transportă spre hala de asamblare lamelele pentru lăzi. In vederea unui transport operativ care să satisfacă în bune condiţii nevoile producţiei, între hala de debitare şi hala de asamblare s-a mai construit o pistă betonată pentru cărucioarele crocodil şi un şopron metalic deschis, în care se stochează semifabricatele care asigură ritmicitatea producţiei. Prin această lucrare executată din mica mecanizare, s-a eliminat transportul lamelelor pentru lăzi cu vagoneţi pe linii de covil, operaţie cu un mare efort fizic, s-a realizat creşterea randamentului transportului și o economie anuală de 60.000 lei. A Intilnirea elevilor din clasele a XI-a de la liceele din Tirgu-Mureş, cu cadre didactice din învâţămîntul superior In sala de festivitarilor studenţi. Restitutul de medicină taţi a Liceului Al. marcăm pe această şi farmacie din Tg.Papiu Ilarian din Tg.- cale prezenţa unor Mureş şi o serie de Mureş, a avut loc in cadre didactice care precizări privind desziua de 29 aprilie o se bucură de o mare făşurare a examenelor întîlnire a cadrelor stimă din partea lor de admitere şi sarcididactice din învăţă- pului profesoral uninile care vor sta in mîntul superior cu eversitar şi a studen- faţa viitorilor stulerii fruntaşi din daţiuii cum sunt: conf. denţi, a acelora care sele a Xll-a ale licee- univ. Tarţa Dumitru, doresc să devină melor din Tg.-Mureş. In decanul Facultăţii de dici şi farmacişti. . , . . . electromecanica din Salutămi pe această cadrul aceste, .nt.l- cluj, con. univ. Moatale frumoasa iniţ.a. n.n la care au Particanu Petru, decanul tivă a Comitetului cipat peste 250 de e- Facultăţii de matemalevi şi un număr tică-mecanică a Unimare de profesori, versităţii Babeş-Boş-au dezbătut proble-lyat, prof. dr. Pop D. me privind admiterea Popa Ioan, prorecteîn invăţămîntul superul Institutului de hor, li s-au înfăţişat medicină şi farmacie profilele unor făcui din Tg.-Mureş. De un tăţi, posibilităţile de mare interes saustudiu pe care le precurat expunerea prof.ră institutele de in dr. Pop D. Popa loan, văţămînt superior vii care a prezentat Inmunicipal U.T.C., unindu-le în acelaşi timp tuturor absolvenţilor liceelor, succes la examenele de admitere în facultăţi. MIRCEA TIRNOVEAN sub redacţia „Vieţii studenţeşti“ Tg.-Mureş STEAUA ROSIE PAGINA 3 - M " -T- ertSSWjife.i./r' fP-b-ii, •» ■ ■ .. --■''' .. sv PE ȘANTIERUL CUPTORULUI V CARBID DE LA COMBINATUL CHIMIC DIN TIRNAVEM SE LUCREAZĂ LA MONTAREA CONSTRUCȚIEI METALICE A CUPTORULUI.