Steaua Roşie, iulie 1969 (Anul 20, nr. 153-179)

1969-07-22 / nr. 171

Anul XXI. Nr.171 (3.126) Marți, 22 iulie 1969 ipagini. 30 bani I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! TEJjUji ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN JUDEŢUL ARGEŞ Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ÎN CURSUL ZILEI DE LUNI, TOVĂRĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER, ÎMPREUNA CU TOVĂRĂŞII MANEA MANESCU ŞI DUMITRU POPESCU AU FA­CUT O VIZITA DE LUCRU ÎN JUDEŢUL ARGEŞ. VIZITA A PRILEJUIT ÎNTÂLNIRI CU OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ, CU CADRE DE CONDUCERE DIN ECONOMIE, CU ACTIVIŞTI DE PARTID ŞI DE STAT. PREZENŢA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT PE MELEAGURILE ARGEŞENE A FOST SALUTATĂ CU CĂLDURĂ ŞI ENTUZIASM DE ZECI ŞI ZECI DE MII DE CETĂŢENI, CARE ŞI-AU MANIFES­TAT, ŞI CU ACEST PRILEJ, ÎNCREDEREA ŞI ATAŞAMENTUL DEPLIN FAŢĂ DE POLITICA MARXIST-LENINISTA A PARTIDULUI NOSTRU, HOTÂRÎRE­­ DE A NU PRECUPEŢI NICI UN EFORT PENTRU ÎNFĂPTUIREA EI. OAMENII MUNCII ARGEŞENI AU REAFIRMAT ENTUZIASMUL CU C­ARE INTÎMPINA CON­GRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI, EVENIMENT DE SEAMA ÎN VIAŢA PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU, A HOTARIRII MASELOR LARGI DE A ÎNDE­PLINI MARILE SARCINI PE CARE PARTIDUL LE PUNE ÎN FAŢA CELOR CE MUNCESC. VIZITA ÎN JUDEŢUL ARGEŞ SE ADAUGĂ ŞIRULUI DE PUTERNICE MANIFESTĂRI A UNITĂŢII ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR ÎN JURUL PARTIDULUI COMUNIST, A COMITETULUI SAU CENTRAL ÎN FRUNTE CU TOVARĂ­ŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Argeşul sub semnul profundelor transfor­mări socialiste Au trecut numai cîteva zile ... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramu­reş, Satu Mare, Bihor şi Arad l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt încă vii în amintirea tuturor gesturile în­cărcate de emoţie, marea de­li­raie ce-l însoţeau de-a lungul în­tregului traseu pe secretarul gene­ral al Comitetului Central al Par­tidului. Şi iată conducătorii par­tidului şi statului nostru s-au în­tâlnit din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor ju­deţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpa­bilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la lumi­narea celor mulţi. Argeşul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor lo­cuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geo­grafia economică a acestei zone consemna existenţa numai a cîtorva mine rudimentare de căr­buni, a Fabricii „Textila“ — Gă­­vana şi a cîtorva ateliere, astăzi chiar şi o sumară prezentare a noilor unităţi ale industriei noas­tre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializare­a po­liticii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, ma­rile combinate industriale con­struite sau în curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica parti­dului de industrializare socialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat ra­dical viaţa acestor meleaguri minu­nate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. In Argeş a răsărit o impresio­nantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a ţării. Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte şase uzine for­mează o puternică bază energeti­că a ţării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul auto­turism românesc şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii construc­tori ridică noi citadele ale indus­triei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, pro­ducţia chimică a crescut de aproa­pe trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar industria constructoare de ma­şini cu 76 la sută. In 1968, între­prinderile industriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decit aceea a anului 1950. Aici, în judeţul Argeş se află industria de autoturisme româneşti. Tot aici se realizează 87 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din producţia de plăci fibrolemnoase. Este de ajuns să a­­mintim Rafinăria din Piteşti, Fa­brica de motoare electrice, Fabri­ca de stofe „Argeşana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi înţelegem amploarea pro­cesului de industrializare socialistă pe plaiurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura judeţului Argeş. Aici îşi desfăşoară activitatea 6 între­prinderi agricole de stat, 5 între­prinderi de mecanizare a agricul­turii şi 123 de cooperative agrico­le de producţie. In clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrează a­­proape 2.000 de tractoare, aproape 900 de combine şi peste 1.100 de semănători mecanice. Avuţia ob­ştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sutele de şcoli noi, un institut de învăţământ superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puter­nică a vieţii spirituale din plină efervescenţă pe meleagurile Ar­geşului, realităţi ale acestui pro­ces de intensă evoluţie pe toate planurile cu care cetăţenii judeţu­lui se mîndresc pe bună dreptate. Intr-o astfel de atmosferă de bilanţ al muncii creatoare, prile­juită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidu­lui şi pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat argeşenii pe conducătorii partidu­lui şi statului nostru, care au vi­zitat ieri judeţul. Soare pe plaiuri — soare în priviri încă de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însufleţirea cu care populaţia judeţului a întîmpinat vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de par­tid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineţii în satul Glimbocata, al comunei Leordeni, punctul de intrare în judeţ. Pe chipurile tuturor se citeşte bucu­ria de a primi vizita conducători­lor partidului şi statului. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Ro­mân, a politicii sale înţelepte. „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu, Ceauşescu“ — scandează cei de faţă, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi. In o­­chii tuturor luceşte emoţia, toate privirile se îndreaptă spre oaspeţi. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popescu sunt în­­tîmpinaţi de Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Consi­liului popular judeţean, de condu­cători ai organelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid dă glas „senti­mentelor de aleasă preţuire, dra­goste şi stimă cu care locuitorii ju­deţului Argeş întimpină astăzi pe oaspeţii lor“. El se referă apoi la realizările obţinute în însufleţită întrecere socialistă în cinstea Con­gresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a elibe­rării patriei, în industrie şi agri­cultură, în dezvoltarea social-cul­­turală, subliniind că vizita de lu­cru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oa­menii muncii din judeţ un prilej de a strînge şi mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-şi expri­ma hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii interne şi internaţionale a partidului. In aplauzele şi uralele entuziaste ale celor prezenţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează tuturor lo­cuitorilor judeţului un cald salut în numele C.C. al P.C.R.­, al guver­nului şi al Consiliului de Stat şi le urează noi succese în munca de ri­dicare a acestui judeţ pe noi trep­te ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii. Ră­sună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru condu­cătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In văzduhul limpede al dimineţii se aud vocile celor care intonează un imn de slavă parti­dului. Sunt corurile reunite ale u­­nor cămine culturale. Se scandea­ză din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de maşini, însoţită de douăsprezece autoturisme „Dacia“, recent ieşite de pe banda de mon­taj, se îndreaptă apoi spre Tc­pcî , veni­t unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Localitatea îşi întîmpină oaspetele în haine sărbă­toreşti. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oamenilor de pe aceste, locuri. Lo­cuitorii săi, adunaţi în centrul o­­raşului, fac oaspeţilor o entuzias­tă primire. Apropierea coloanei oficiale declanşează un torent de urale. Se face un scurt popas. Prima­rul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urale salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Conducătorii de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţi­­şind simbolic preocupările locuito­rilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lină, obiec­te din ceramică, produse tradiţio­nale de artizanat lucrate şi azi cu măiestrie moştenită din stră­buni de harnicii lucrători ai coope­rativei din localitate, care valorifi­că şi perpetuează neasemuitele tra­diţii ale artei populare, adăugîn­­du-i noi creaţii care întregesc şi se încadrează organic şi armonios în tumultosul proces al industriali-' zării. O a doua parte a expoziţiei oglindeşte munca neobosită a coo­peratorilor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămîn­­tului roade cît mai bogate. Este un prim contact cu activi­tatea oamenilor muncii de pe o­­goarele judeţului. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni-podgoria. Locuitorii acestei comune au ţi­nut şi ei să-i întîmpine sărbătoreş­te pe oaspeţi. Ei îşi manifestă acum adeziunea deplină, unanimă faţă de politica internă şi externă a Par­tidului Comunist Român. Mulţimea aflată în faţa sediului cooperativei aplaudă entuziast. Zeci de mîini întind buchete de flori, mamele îşi înalţă copiii spre conducătorul par­tidului, ca simbol al veşnicei con­tinuităţi a acestui popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căldură acestei manifestări, îi îm­brăţişează pe cei mai tineri repre­zentanţi ai noilor generaţii, viitorul patriei. Răsună urale de bun venit. Sunt de faţă Nicolae Gio­­san, preşedintele Consiliului Su­perior al Agriculturii, şi Gh. Pe­­trescu, prim-vicepreşedinte al U.N.C.A.P. Oaspeţii sunt invitaţi în sediul cooperativei. Preşedintele ei, Gheorghe Neacşu, informează pe secretarul general al partidului despre succesele obţinute de co­operatori, despre planurile pe care şi le-au făcut pentru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost în­fiinţată în anul 1950. In clipa de faţă, averea obştească se ridică la 5.300.000 lei. S-au obţinut serioa­se realizări mai cu seamă­ în do­meniul viticulturii şi pomicultu­ra. întreaga producţie, subliniază preşedintele cooperativei, este va­lorificată pe bază de contract. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cer relaţii amănunţite cu privire la modul cum sunt folosite braţele de muncă, la gradul de mecanizare a lucrări­lor şi la extinderea suprafeţelor irigate. Se remarcă şi se apreciază pozitiv faptul că realizările coope­ratorilor în unele sectoare sunt e­­gale cu cele ale lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat învecinate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de metodele de lucru ale consiliului de conducere al cooperativei, arătînd că o che­zăşie r. bunul”'. mers al muncii este conlucrarea, dezbate­rea în comun a tuturor probleme­lor pe care activitatea concretă de fiecare zi le ridică. Cooperatorii din Văleni-podgoria sunt felicitaţi pentru frumoasele re­zultate obţinute, pentru hărnicia lor şi le urează noi succese. La ieşirea din sediu asistăm la o nouă şi emoţionantă manifestaţie, încă o dată, braţele oaspeţilor sunt încărcate de flori. „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşi“, „Tră­iască cel mai iubit fiu al poporu­lui român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“ — se aude din mulţi­me. Nu departe de comuna Văleni se află staţiunea experimentală horti­­viticolă din Ştefăneşti. Şi aici, ca de altfel pe întreg traseul, lo­cuitorii comunei au ieşit cu mic, cu mare să salute trecerea conducătorilor de partid. Stea­guri tricolore şi roşii flutu­ră în vînt. O mare de urale întîmpină pe conducătorii iubiţi. Mai departe, întîlnim o vie ne­­sfîrşită, plantată pe dealuri odi­nioară sterpe. Mai mult de 5.000 de hectare au fost înnobilate prin strădaniile lucrătorilor din această staţiune. Podgoria şi-a cîştigat în scurt timp un renume de care, cei ce muncesc aici, sînt, pe bună dreptate, mîndri. Coloana se opreşte. Oaspeţii au prilejul să admire, de aici, o dată cu dealurile care aşteaptă momen­tul solemn al culesului viitor, pano­rama Piteştiului industrial. In de­părtare străluceşte flacăra veşnică de la Combinatul petrochimic. Se vizitează podgoria. Directo­rul staţiunii, Constantin Budan, informează că anul trecut s-au ob­ţinut aici 7.000 de kilograme de struguri la hectar. Cercetătorii sta­ţiunii au ajuns însă la concluzia că există posibilitatea ca producţia să crească cu 50 la sută. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de lucrările de irigare şi recoman­dă urgentarea lor. Recomandă, de asemenea, studierea tuturor posi­bilităţilor existente pentru valo­rificarea superioară a producţiei de struguri. In continuare se face o vizită la Complexul de vinificaţie. Ingine­rul Teodor Giosanu prezintă, în faţa unui plan, secţiile complexu­lui de la rampa de recepţie, tre­­cînd prin depozitul cu o capacita­te de 800 de vagoane anual, pînă la sala de ambalare. Oaspeţii sînt conduşi apoi prin toate aceste o­­biective. La ieşirea din complex, sute de cetăţeni manifestează în­delung, exprimîndu-şi ataşamentul faţă de politica Partidului nostru Comunist, adeziunea fierbinte faţă de ţelurile sale majore, unitatea de nezdruncinat în jurul Comite­tului Central al Partidului, a tova­răşului Nicolae Ceauşescu. O expresie elocventă a politicii creatoare a partidului: citadela industrială a Piteştilor » Oraşul de pe malurile Argeşului trăieşte o zi de sărbătoare. Mii şi mii de cetăţeni, femei, bărbaţi copii s-au pregătit să-i întîmpine pe oaspeţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salu­taţi la sosire de Alexandru­ Po­pescu, prim-secretar al Comite­tului municipal Piteşti al P.C.R., primarul municipiului, care, în numele celor peste 100.000 de locuitori ai oraşului le urează un călduros „bine aţi venit“. Se aud uralele celor ce se află de fa­ţă, se scandează numele secretaru­lui general al Comitetului Central al Partidului. La locul primirii, mîndria cetăţenilor Piteştiului, au­toturisme „Dacia-1100“. In faţa fiecăruia copii în costume naţiona­le oferă buchete de flori oaspeţilor dragi care îi îmbrăţişează. Prima­rul oraşului prezintă apoi o expo­ziţie improvizată ce îşi propune să prezinte succint realizările indus­triei piteștene. In prim plan, darul pe care colectivul uzinei de autotu­risme îl face în aceste zile celor două mari sărbători, a XXV-a a­­niversare a eliberării patriei de sub jugul fascist și cel de-al X-lea Congres al partidului, autoturis­mul cu numărul 10.000. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer îi felicită călduros pe con­structori. Mai departe se trece prin faţa unor mici standuri unde Fabrica de motoare electrice, Combinatul petrochimic, Combinatul de indus­trializare a lemnului, Uzinele tex­tile, Fabrica de stofe „Argeşana“, Fabrica de încălţăminte, Fabrica de pîine, Fabrica de bere, între­prinderea de industrie locală „Progresul“ şi cooperativa meşte­şugărească prezintă mostre ale produselor lor. Oaspeţii se inte­resează de calitatea şi preţul acestor produse, de cantităţile care se livrează comerţului pentru sa­tisfacerea cerinţelor populaţiei. Se vizitează apoi Fabrica de motoare electrice, unitate e­­conomică cu rol de pion avan­sat în industria electrotehnică ro­mânească. In secţiile ei, înzes­trate cu utilaje de cea mai înaltă tehnicitate, se produc sute de mii de motoare, care vor pune în miş­care tot atîtea frigidere, aspira­toare, maşini de cusut, maşini de spălat rufe etc. Prin cea mai nouă secţie a întreprinderii — cea de motoare asincrone în carcasă de aluminiu — tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi sunt însoţiţi de Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi de directorul uzinei, Octavian Abrudan, care dau ample expli­caţii în legătură cu noile creaţii ale constructorilor de maşini de aici şi cu caracteristicile tehnice ale unor produse. Se apreciază faptul că, deşi tînără, uzina a reu­şit în scurt timp să acopere în în­tregime necesarul de motoare pen­tru fabricaţia în ţara noastră a numeroase bunuri de uz casnic şi industrial. O serie de produse ale uzinei sunt exportate în Iugoslavia, Polonia, Uniunea Sovietică și în alte țări. Este impresionantă revărsarea de entuziasm cu care colectivul (Continuare in pag­ a. 2-a) A In pagina a 3-a: SPORT • Mari posibilităţi pentru intensificarea ritmului la seceriş • Combinele să nu fie plimbate în timpul zilei • Mai multă operativitate la depa­narea defecţiunilor • Grâul secerat manual să fie operativ transportat şi treierat Sarcina cea mai importantă care stă în faţa oamenilor muncii din agricultură este strîngerea recoltei de grîu şi de alte cereale păioase, transportul şi depozitarea lor. In judeţul nostru recolta s-a strîns de pe suprafeţe foarte mici, cu toate că timpul este foarte înaintat. Pî­nă la data de 20 iulie s-a recoltat orzul de pe 6.175 ha şi grîul de pe 897 ha. Fără îndoială că în acest an se lucrează în condiţii cu totul deosebite, că datorită excesului de apă au apărut o serie de greutăţi care trebuie învinse. Reuşita cam­paniei este legată de felul cum fiecare inginer va şti să organizeze munca. O mare importanţă în a­­ceastă situaţie prezintă concentra­rea forţelor pe parcelele unde com­binele au cea mai mare producti­vitate şi unde şi producţia este bu­nă. Important este să se asigure de lucru combinelor cite o zi întreagă, evitînd deplasările în cursul zilei, aceasta urmînd să se facă seara după timpul de lucru. Condiţiile de lucru din acest an şi starea ce­realelor impun multă operativita­te din partea I.M.A. şi I.A.S. în depanarea defecţiunilor ce se ivesc la utilajele folosite, asigurînd tot timpul în cîmp asistenţa tehnică necesară. Trebuie să ţinem cont că starea lanurilor şi gradul de coacere foar­te diferite, impun ca de mai multe ori în timpul zilei să fie controlate modul de funcţionare a combinelor şi în special dacă nu se pierd boa­be, la fel toba combinei se impune să fie reglată în cursul zilei. Refacerea planurilor operative se impune peste tot şi trebuie să se aibă tot timpul în vedere mări­rea la maximum a productivităţii în special a combinelor. Pentru a­­ceasta este necesar să li se rezerve cele mai bune lanuri, iar forţa manuală trebuie organizată pentru recoltarea lanurilor în pante ne­accesibile combinelor fără pierderi, în lanurile culcate unde combine­le ar produce pagube mari şi au productivitate scăzută şi mai ales în lanurile îmburuienate. Consilii­lor de conducere li se cere să an­treneze în munca de recoltare pe toţi membrii cooperativelor agri­cole. Pierderile avute de aproape toa­te unităţile anul trecut la grîul recoltat manual, pierderi care se pot repeta şi anul acesta, impun ca griul recoltat manual să fie clădit in pari. Insă lucru şi mai impor­tant este ca după 4—5 zile de la recoltat să înceapă transportul şi treieratul cerealelor. Altfel, pierde­rile anilor trecuţi se vor repeta, iar răspunderea va cădea în sarci­na celor care şi-au organizat de­fectuos munca. Pentru strîngerea la timp şi de­pozitarea cerealelor nu trebuie pre­cupeţit nici un efort. In acest scop, paralel cu recoltatul, trebuie asigurat transportul şi depozita­rea. Condiţiile anului acesta de u­­miditate şi impuritate ridicate, im­pun condiţionarea boabelor înain­te de depozitare Mare atenţie trebuie acordată în fiecare unitate recoltării, condiţio­nării şi depozitării cerealelor pro­venite de pe loturile semincere, care trebuie să ne asigure sămînţa pentru această toamnă. Concomitent cu recoltatul cerea­lelor trebuie acordată o atenţie deosebită strîngerii paielor şi ple­­vei, care în condiţiile judeţului nostru au întrebuinţări multiple. Acţiunea de balotat trebuie să ur­meze imediat după combine, urma­tă de adunatul şi transportul la sire a baloţilor. In această vară unităţile agricole urmează să însămînţeze în mirişte culturi duble pe 15.000 ha. Pentru a nu se întirzia lucrarea, imediat după eliberarea terenului se va stabili destinaţia lui, iar acolo unde urmează culturi duble se­­va pre­găti şi însămînţa cît mai repede posibil. La fel, terenurile ce urmează să fie însămînţate anul acesta cu ce­reale de toamnă trebuie fertilizate, arate, grupate sau discuite, condi­ţie de mare importanţă pentru producţia anului ce vine, aceasta şi pentru prevenirea neajunsurilor din toamna trecută cind începutul campaniei de însămînţări ne-a prins cu o suprafaţă foarte mică arată şi pregătită. Ing. IOAN OLTEANU director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană I­I PRIMII PAŞI P­E PE LUNA Aşadar, visul milenar al omului s-a împlinit: „Marea Liniştii“ de pe suprafaţa satelitului nostru natural a fost ieri martora unui eveniment epocal: doi pămînteni, NEIL ARMSTRONG şi EDWIN ALDRIN au făcut PRIMII PAŞI PE LUNA. Amănunte în pagina a 4-a.

Next