Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)
1969-09-11 / nr. 215
Anul XXI. Nr. 215 (3.570) Joi, 11 septembrie 1969 4 Pagini, 30 de bani PE ŞANTIERUL ÎNGRĂŞĂTORIEI „BABY BEEF“ IERNUT RITMUL lucrărilor periclitează darea la termen în folosinţă a obiectivului După cum s-a mai anunţat în coloanele ziarului nostru, la Iernut se află în construcţie o mare îngrăşătorie de bovine „Baby Beef“, a cărei valoare de deviz se ridică la suma de peste 33 milioane lei. Moderna îngrăşătorie, de unde urmează să se livreze anual aproape 2.000 tone de carne de cea mai bună calitate, conform planului trebuia să fie populată parţial la începutul trimestrului III. In minuta încheiată între constructor — Grupul de şantiere nr. 3 şi beneficiar — Trustul zonal I.A.S. Cluj —• se prevedea ca primele grajduri din perioada I să fie date în funcţie eşalonat începînd cu data de 1 iulie. întreaga lucrare trebuie să fie terminată la 30 noiembrie. Care este în prezent situaţia pe şantier ? Sunt create condiţiile ca acest obiectiv să fie dat la timp în folosinţă ? Vizitând zilele acestea şantierul am căutat să dăm răspuns la aceste întrebări, folosindune de declaraţiile, reprezentanţilor beneficiarului, constructorului şi a Băncii Agricole — filiala Luduş. Dr. IOAN BEIANU, şeful viitorului complex. Constructorul s-a ţinut în parte de cuvânt. Primele 2 grajduri au fost terminate conform graficului de eşalonare, dar ele nu pot fi încă populate deoarece unele anexe ca : alimentarea cu apă, staţia post trafo, unele instalaţii de pregătire a furajelor încă nu pot fi puse în funcţiune. Fără de acestea nu poate începe procesul de producţie. Constructorul a încercat să facă o improvizaţie de alimentare cu apă însă aceasta nu are debitul necesar. Aşa stînd lucrurile s-a convenit ca popularea grajdurilor să se facă numai în luna noiembrie, cînd este prevăzut să se dea în funcţie întregul obiectiv. — Dar ce veţi face cu realizarea planului de populare prevăzut pentru această perioadă ? — Având plan de populare noi am contractat cu 20 unităţi agricole de stat să ne livreze 4.500 de viţei. Multe din aceste unităţi ne şi solicită telefonic sau prin telegrame ridicarea animalelor. Insă din motivele arătate mai sus nu putem prelua viţeii pentru perioada I de îngrăşare. Aşa stînd lucrurile, în noiembrie vom fi nevoiţi să populăm îngrăşătoria cu viţei mai mari necesari perioadei a II-a de îngrăşare. Numai aşa văd soluţionată realizarea planului. — EMIL BUCUR, inspector cu investiţiile la Banca Agricolă, filiala Luduş. Constructorul s.a. încadrat în graficul de execuţie, pînă la un moment dat, a neglijat însă o serie de anexe de care depinde popularea complexului conform planului de producţie. După părerea mea o vină în această direcţie o are şi beneficiarul care nu a asigurat la timp unele utilaje ca : vanele de fermentare, conducte pentru lapte şi tablourile de automatizare. Deci planul de producţie dat de acelaşi organ — Departamentul I.A.S. — n-a fost TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3 a) Tineretul şcolar la lucrările agricole de toamnă Iniţiativa participării tineretului şcolar la lucrările agricole de toamnă este continuată şi anul acesta de aproape 90.000 de elevi din clasele a X-a şi XI-a din liceele de cultură generală şi din anul 11 din şcolile profesionale de mecanici agricoli. Mobilizaţi de organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist, ei îşi aduc aportul, în aceste zile, în peste 1.300 de ferme agricole la efectuarea diferitelor munci de sezon. Sprijiniţi de agronomi şi tehnicieni, elevii participă la recoltarea porumbului şi culesul fructelor şi legumelor de toamnă. (Agerpres) italitate curioasă am în) combatemi ... dacă vîn-i gestionarii de la unele e din municipiul Tîrgu, le-ar permite, îitatea C.L.F. nr. 4 din Doja, colţ cu str. Luna apărătoare o roagă Petea sau vînzătoarea , ţi-mi vă rog un kilogram rele alea mai moi... ă le duc unei bolnave, oarea Zamfira Dumbravasă, se răsteşte la ea : merge la alegere. Luaţi » vă dau, sau . • • avea, vînzătoarea cu vinietrită nu voia. agazinul „GOSTAT“, din oraşului Tg.-Mureş, alta aţi-mi din ardeii graşi dolofani, expuşi in viăştia-s la fel ! - i^earcă ingă vînzătoarea clientul, on răspicat, deşi între ce, sorturi era o deosebire „ca de la cer la pa- * ** TM'lF Cmr"T*n ‘precum si la magazinul. pardon supermagazin. r- unde vînzătoarea nu acord nici în ruptul capu-i (mai bine-zis nici pînă la sesizarea şefului unităţii) să servească clienţii din ardeii expuşi nici măcar în vitrină, ci pe raftul „reprezentativ“ de pe lingă cintar. Aceşti oameni au şi ei filozofia lor: să se mulţumească clienţii cu ceea ce le dăm. Dacă nu le convine, să-şi ia tălpăşiţa ... Legile logicii, ale deservirii civilizate şi corectitudinii sună însă altfel : pînă avem marfă de bună calitate, să oferim clienţilor ceea ce preferă ... Căci, în definitiv, pentru cine păstrăm marfa bună? Deci, s-ar cuveni ca doleanţele clienţilor să fie respectate. Căci, dacă am pune gestionarilor sau vînzătorilor vizaţi întrebarea: dumneata pe ce-ţi cheltuieşti banii? — Pe ceea ce-mi convine ! — ar răspunde cu toţii în cor, în mod firesc. Ar fi de dorit, în consecinţă, să se creeze o puternică şi intransigentă opinie publică împotriva acelor lucrători din comerţ care, nesocotind interesele cumpărătorilor, îşi bat joc de clienţi şi de la profesia lor, uitînd proverbul : „ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face !“. ŞTEFAN IZSÁK SE VA INTRODUCE IN FABRICAŢIE începînd cu anul 1969 cooperativa „Progresul“ din Reghin va introduce în producţia de serie două noi garnituri de mobilă: tipurile 200 şi 220. Noile modele de mobilă sunt acoperite cu furnir de nuc exotic (păr african). Camerele combinate de aceste tipuri sunt compuse din: dulap combinat, recamier, masă, patru scaune, toaletă. In 1970 vor fi produse cite 200 de garnituri din aceste tipuri. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Orzul se însămînţează din plin Vremea însămînţărilor a sosit. Profitînd de aceste zile deosebit de favorabile, mecanizatorii grăbesc pregătirea terenului pentru însăminţările de toamnă. La secţia de mecanizare din Acăţari, aparţinătoare de I.M.A. Miercurea Nirajului, de patru zile se lucrează aproape fără întrerupere, ziua şi noaptea la arat şi discuit. Important este faptul că, faţă de anii trecuţi, acum se execută lucrări de foarte bună calitate la pregătirea patului germinativ. La cooperativa agricolă din Acăţari a început din plin şi semănatul. Din cele 100 ha planificate, orzul s-a însămînţat pină acum pe o suprafaţă de peste 60 ha. Mecanizatorul Ştefan Bodi, pe care îl prezentăm în fotografia alăturată, îşi depăşeşte zilnic norma de lucru cu 20 la sută. Ţînîndu-se seama de recomandările făcute la recenta consfătuire pe ţară privind însămînţarea mai de timpuriu a griului, cooperatorii din Acăţari s-au pregătit din timp pentru această acţiune. Patul germinativ pentru însăminţarea celor 400 ha cu grîu a fost pregătit în proporţie de aproape 50 la sută, începînd cu ziua de azi se va trece din plin şi la însăminţarea griului. Bine se stă cu pregătirile pentru însămînţări şi la C.A.P. Reghin. Şi aici terenul a fost pregătit pe aproape 60 la sută din suprafaţa ce urmează a fi însămînţată cu grîu. Exemplul bun al acestor unităţi trebuie urmat de toate cooperativele agricole din judeţ printre care: Vălenii, Breaza şi altele care, deşi sunt vecine cu C.A.P. Reghin şi Acăţari, sunt mult rămase în urmă cu pregătirile pentru semănat. Practica acestui an a dovedit că acolo unde s-a însămînţat mai de timpuriu, recoltele au fost cu mult mai mari decît pe parcelele unde s-a întîrziat cu lucrarea. De aceea, acum cînd timpul permite, se impune ca peste tot să se impulsioneze pregătirea terenului și să se treacă din plin la semănat. . .. .... .! Asemenea întregului nostru popor cadrele didactice, studenţii şi muncitorii sanitari din patria noastră, au urmărit cu profundă satisfacţie istoricele dezbateri ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Luînd cunoştinţă de direcţiile principale ale dezvoltării României, clarviziunea cu care s-au trasat coordonatele marxist-leniniste ale politicii interne a partidului, ei şi-au manifestat hotărîrea de a utiliza la maximum forţele şi capacitatea creatoare în vederea obţinerii de noi succese în îndeplinirea acestui program. Documentele dezbătute şi aprobate unanim de întregul Congres, de întregul popor prin delegaţii comuniştilor, a evidenţiat adeziunea generală la programul vast de dezvoltare accelerată şi complexă a economiei, a vieţii social politice a ţării, a reliefat un program fundamentat pe măsuri izvorîte din realităţile specifice ţării noastre, spre asigurarea unui înalt nivel de bunăstare şi civilizaţie a întregului popor. In acest context ridicarea continuă a bunăstării poporului, extinderea asistenţei medicale, va exercita o influenţă pozitivă asupra stării de sănătate a populaţiei. Vor fi înfiinţate, extinse, sau dotate unităţi sanitare. Statul va sprijini eforturile populaţiei săteşti de a construi dispensare, case de naştere şi locuinţe pentru medici. Aceste importante hotărîri vor reprezenta un sprijin real pentru medicii de circumscripţie rurală, care vor avea posibilitatea să-şi desfăşoare activitatea în condiţii mai bune. In acest mod, se creează toate premisele creşterii stabilităţii cadrelor medicale în comune, factor esenţial în continua îmbunătăţire a asistenţei medicale, a populaţiei din mediul rural. Referindu-mă la activitatea mea, aş dori să subliniez valoarea deosebită a directivelor, privitor la dezvoltarea învăţămîntului, şi pregătirea cadrelor. După cum se arată în directive, pregătirea cadrelor necesare tuturor sectoarelor vieţii economice şi sociale, se va desfăşura conform unui program special pentru perioada 1971—1980, parte integrantă a planului cincinal şi a schiţei pînă în 1980. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea învăţămîntului superior, tehnic şi economic. Se va urmări pregătirea unui număr mai mare de cadre în domeniile de mare actualitate cum sunt: energetică nucleară, electronică etc., de dezvoltarea cărora vor beneficia evident şi ştiinţele medicale şi practica ocrotirii sănătăţii. In specificul nostru de activitate, consider ca fiind deosebit de importante sarcinile învăţămîntului medical pentru pregătirea tematică a unor medici, cu bogate noţiuni teoretice şi practice, în diversele specialităţi, îmbunătăţirea învăţămîntului medical, impune după opinia mea, să se acorde o mai mare importanţă instruirii „dinamic active“ a studentului în servicii de urgenţă, maternităţi, în cadrul policlinicilor şi al circumscripţiilor sanitare rurale, în serviciile de salvare, astfel ca aceştia să aibă posibilităţi să acumuleze încă din timpul studiilor noţiuni de utilitate practică pentru viitoarea lor profesiune. In acest mod, consider că viitorii medici vor putea fi confruntaţi încă din perioada studiilor din facultate, cu problemele profesiunii lor, cu practica ocrotirii sănătăţii. Ei vor putea să cunoască aspecte de patologie, de terapeutică pe care clinica şi unităţile spitaliceşti nu le pot oferi spre pregătirea lor. Consider că în acest fel, asistenţa medicală în mediu rural, atribuţie esenţială a activităţii absolvenţilor din învăţămîntul superior medical, va putea fi considerabil îmbunătăţită. Realizarea unei asemenea instruiri complexe a medicilor de medicină generală, va duce la înlăturarea dezechilibrului inerent care tinde să se creeze între această categorie de medici şi diferite specialităţi. Directivele relevă necesitatea asigurării, completării şi înnoirii continue a cunoştinţelor specialiştilor în care scop trebuie extinse cursurile postuniversitare, specializarea, şi alte forme de perfecţionare a calificării. (Continuare în pag. a 3-a) Orizonturi şi obiective în învăţămîntul şi cercetarea medicală Prof. Univ. Dr. POP D. POPA IOAN membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, prorector IM.F. Tg.-Mureş ! în atenţia iubitorilor de drumeţie Publicăm în pagina a 2-a: Călimani şi Gurghiului Harta turistică a munţilor! ! Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene, condus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariştilor elveţieni le-a fost acordat un interviu filmat. CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE Ieri au început în municipiul Tg.-Mureş şi în 22 de centre din judeţul nostru consfătuirile cadrelor didactice în vederea dezbaterii problemelor legate de deschiderea anului şcolar 1969—1970. La consfătuirile de anul acesta este prezentat şi se dezbată raportul „Sarcinile cadrelor didactice în lumina Documentelor Congresului al X-lea al P.C.R.Raportul cuprinde prezentarea condiţiilor în care au loc consfătuirile, în atmosfera de entuziasm determinată de istoricele lucrări ale Congresului al X-lea al P.C.R., bilanţul realizărilor şcolii româneşti în perioada de la Congresul al IX-lea şi pînă astăzi, obiectivele de bază ale construcţiei socialismului în ţara noastră şi sarcinile ce revin şcolii, care se concretizează în : începerea şcolarizării de la 6 ani, înfăptuirea pentru prima dată a şcolii generale de 10 ani, înfiinţarea primelor clase a IX-a a şcolii de 10 ani, permanenta perfecţionare profesională şi ideologică a cadrelor didactice, dezvoltarea caracterului formativ şi instructiv al procesului de învăţămînt. La consfătuiri participă tovarăşii : Benkö Ioan, membru al biroului Comitetului judeţean Mureş al P.C.R, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean la Luduş, Vasile Şpan, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Jakab Ştefan, secretar al Comitetului municipal Tirgu-Mureş al P.C.R., Ioan Boni, inspector-şef şi Romulus Tirnoveanu, inspector general în Ministerul învăţămîntului ■— la municipiul Tîrgu-Mureş; Vaier Giurgiu, primsecretar al Comitetului municipal al P.C.R. Sighişoara — la Sighişoara; Fodor Géza, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean — la Reghin şi Rîciu; Romeo Pojan, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R — la Gurghiu; Ioan Titea, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Mureş — la Tîrnăveni şi alţi membri ai biroului Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., şi Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, ai Comitetului judeţean U.T.C., ai Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor în celelalte centre, profesori, învăţători şi educatoare. Consfătuirile se desfăşoară in perioada 10—13 septembrie; ele durează cite două zile în municipii și oraşe și o zi în centrele rurale. Etapa de sîmbătă a campionatului diviziei A de fotbal Sîmbătă 13 septembrie se vor disputa jocurile etapei a 5-a a diviziei A la fotbal. Meciul dintre echipele Steaua Bucureşti şi A.S.A. Tg.-Mureş va avea loc pe stadionul „23 August“ din Capitală cu începere de la ora 16.30. In ţară sunt programate următoarele partide: F. C. Argeş — Jiul Petroşeni; U.T. Arad — Rapid Bucureşti; C.F.R. Cluj — Politehnica Iaşi; Universitatea Craiova — Dinamo Bacău; Steagul Roşu Braşov — Dinamo Bucureşti; Crişul Oradea — Farul Constanţa; Petrolul Ploieşti — Universitatea Cluj. (Agerpres). •••••••••••l „Subsemnatul V. G. ... fac următoarea reclamaţie: in ziua de 24 iulie 1969, orele 21,15, venind de la serviciu şi mergind spre casă, m-au atacat doi indivizi necunoscuţi. . Am reprodus doar cîteva crimpeie din reclamaţia unui cetăţean din Tîrgu-Mureş, care a solicitat cu insistenţă intervenţia autorităţii publice pentru curmarea acestor acte banditeşti, pentru descoperirea şi pedepsirea făptaşilor. Această reclamaţie adresată organelor de miliţie nu este sin- Morală conduită gura de acest fel. Mai mulţi cetăţeni, înjuraţi, loviţi (unii chiar cu cuţitele) au cerut ca „indivizii necunoscuţi“ care se distrează sfidind regulile de convieţuire socială, să fie identificaţi şi deferiţi justiţiei. Dar să derulăm faptele. In noaptea de 23 spre 24 iulie, doi tineri — Mihai Horváth şi Edmund Bükkösi, ambii de 19 ani — după ce au băut pînă la saturaţie la„Vinătond“, s-au îndreptat spre casă. La intersecţia străzii Ştefan cel Mare cu strada Lungă, văzind două persoane necunoscute, tinerilor chefli le-a venit ideea să-şi continue distracţia. S-au apropiat de cei doi trecători şi, cu o amabilitate prefăcută, au întrebat „cit e ceasul“. Deşi au primit un răspuns corect şi cuvincios, cei doi petrecăreţi s-au arătat „nemulţumiţi“ şi, după cîteva ironii deplasate („ce, vreţi să ne păcăliţi?") s-au năpustit cu pumnii asupra lor. Ca intr-un film serial, în seara următoare Horváth şi Bükkösi îşi continuă „aventura“. A intervenit doar o mică schimbare de decor: de astă-dată sîntem pe strada Budai Aagy Antal. Fără nici un motiv şi fără să-l cunoască, cei doi „cavaleri ai forţei“ îl acostează pe V. G. care trecea pestradă, lovindu-l cu brutalitate. Un alt trecător care, BOROS OSCAR procuror (Continuare în pag. a 3 a)