Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-10 / nr. 240

IN Is I%* N I\ IN IN I­ S NI * INISI s\ Is N I S* V IN IN \S Is Is PRETEXTE Mi s-a părut intr-o zi, nu de mult, că am văzut undeva in o­­raș un soclu de statuie pe care un proprietar grijuliu își înscri­sese cu litere mari de catran blazonul feudal ca o însemna­re cu fierul roșu pe spinarea aplecată a unui șerb fugit. A fost poate doar o părere, treceam cu autobuzul pe o strada in pantă uşoară, era cald şi aerul vibra deasupra zidurilor, fier­­binte. Oricum in toamna aceas­ta, cu zile uneori atît de fru­moase, numai ghidul unui sa­­crilegiu, tatuaj barbar pe al­beaţa calcarului sau a marmu­rei, mi s-a ivit înspăimîntător şi crud. Era semnalul reînvierii simţului aceluia care, necontro­lat, transformă arta într-o pro­­prietate, a cuiva, atunci cind ea trebuie să fie a tuturor: pute­rea colecţionarului fanatic care ar dori să aibă numai el, pentru bucuria ochilor şi inim­ii sale, o Galatee oprită in cingătoare, o pinză cernită de vreme în gro­­sul tviorii cu semnele buricelor degetelor unui artist a cărui ţarină se aşterne, pulbere fină acum peste pasta, zgrunţuroasă, a nebunului care sfirtecă chi­pul vestit al unei madone inde­­cente pentru a feri lumea de păcat, a hoţului care, asemenea lui Arsene Lupin, centermenul­­spărgător, îngrămădeşte intr subterană comorile lumii. Un egoism adică, o defecţiune mo­rală nepotrivită şi pe care, dacă într-o gradaţie diversă o pose­dăm cu toţii, e bine totuşi să ♦»♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ Statui cu număr de inventar încercăm a » vindeca printr.o dăruire cuiva, unei munci, u­­nui copil, unui obiect aşa cum im erou­l unui prozator ame­rican începea să înveţe a iubi un nor, un copac, o stîncă, pen­tru a se putea perfecţiona in greaua artă a iubirii. Număr de inventar: înşiruire in rînduri de obiecte asemenea, ale aceluiaşi, ale cuiva. De ce să fie nevoie de tine, um­ţind o mobilă veche dintr-un muzeu, o piatră găsită in prundişul u­­nui rin, cioplită de 30 de mii de ani de un om, o bancă sau un dulap într-o clasă? Cineva a dorit să vă deosebească de alte obiecte asemenea marcate de cifre de vopsea sau plăcuţe şi şuruburi probabil temindu-se că va veni vremea cînd va tre­­bui să vă aleagă din grămezi, să vă găsească în alte oraşe duse acolo de vînturi, furate de furi păcătoşi sau pierdute în e­­venimente înghesuite, întâm­plări grozave închipuite de a­­cest inventator al numărului, al seriei, al ordinii şi proprietăţii, de care se teme şi de care se a­­pară astfel. O tristă mentalita­te, o tutelă impusă obiectelor artei şi obiectelor în general, fără rost, prohibitivă şi laşă. Va trebui să învăţăm să iubim şi noi statuile fără a le pecetlui cu trecătorul nostru nume sau cu numărul de smoală, lăsin­­du-le singure, unice, lingă zi­­duri şi prin pieţe, libere şi dă­ruite tuturor, să ne revoltăm împotriva seriei, să fim noi în­şine şi să lăsăm statuile albe, curate aşa cum­­ le-au dorit cei ce le-au scos la lumină, pietrei cărora le aparţin şi timpului care le spală cu ploile sale veş­­nice. Am căutat cîtva timp so­clul numerotat şi apoi am re­­nunţat căci memoria mea uită locul în care el se înalţă. Mă tem uneori, mai ales în plină amiază, să nu întilnesc dincolo de colţ soclul acesta înspăimîn­­tător şi meschin. DAN CULCER I Is $s\\Is I\ \ IN \s I\ s\sIN *s Is. File de istorie MAREA VICTORIE DE LA ROVINE (1394) „împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă, Au venit şi-n ţara noastră de.au cerut pămint . _ _ Şi apă — vi nu voi ca sa mă laud, nici că voi să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toţi o apă ş.un pămint“. (Mircea către Baiazid, din Scrisoarea a III-a de M. EMINESCU) Au trecut 575 de ani de la marea victorie de la Rovine, a­­proape şase secole şi, această e­­roică bătălie, vitejia poporului nostru în lupta sa pentru apă­rarea independenţei, figura lu­minoasă a lui Mircea cel Bătrîn, domnul Ţării Româneşti, conti­nuă şi vor continua pentru tot­deauna să strălucească în istoria atît de frămintată a poporului român. ... După ce Imperiul Otoman a cotropit şi încorporat în gra­niţele sale statele feudale din sudul Dunării, ameninţarea pen­tru cele din nord şi-n special pentru ţările române, a devenit tot mai primejdioasă în secolul al XIV-lea, mai ales că, subju­gate de turci, ţările din Balcani işi puneau speranţele eliberării in forţa politico-militară a Ţării Româneşti. Printre voievozii care au obţi­nut cele mai mari victorii împo­triva invadatorilor a fost Mir­cea cel Bătrîn (1386—1418), încă cu mult înaintea marii bătălii de la Rovine, Mircea, în fruntea oastei sale, care îşi apă­ra „sărăcia şi nevoile şi neamul“ a reuşit să smulgă din mîinile turcilor Dobrogea, adăugind ti­tlului său de pînă atunci şi pe cel de­­stăpinitor al părţilor Po­­dunaniei, in anul 1389. Cu doi ani mai tîrziu, în 1391, turcii or­ganizează o mare expediţie în Ţara Românească şi după ce prădează o parte a ţării, se re­trag din nou in sudul Dunării. Era semnalul unui lung şir de bătălii turco-române, turcii vi­­zind cotropirea şi supunerea ţă­rii, mai ales că in acest timp in­tervenţiile lui Mircea cel Bătrîn in sprijinul popoarelor balcani­ce deja subjugate erau tot mai insistente. Dîndu-şi seama de pericolul ce ameninţa ţara, domnul a luat măsuri in vederea luptelor ce deveniseră iminente, măsuri in­terne prin organizarea „oastei celei mari“, dar şi­ pe plan ex­tern, printre care încheierea u­­nui tratat de alianţă cu regele Sigismund al Ungariei. In septembrie 1394, în frun­tea unei armate extrem de nu­meroase, Baiazid, sultanul turci­lor, trece Dunărea în nord, în Ţara Românească şi începe pus­tiirea ei, iar Mircea, pentru a căpăta răgaz şi pentru a slăbi forţa militară a invadatorilor, dispune evacuarea satelor, adop­tă aşa-zisa tactică de hărţuire a inamicului, tactică care a deve­nit pentru mult timp forma cla­sică de luptă a ţărilor române împotriva armatelor otomane cotropitoare. Această tactică a făcut ca atunci cind turcii au a­­juns în apropiere de Curtea de Argeş — vechea capitală a Ţă­rii Româneşti — să fie slăbiţi atît din punct de vedere militar, în urma loviturilor primite pe parcursul bătăliei, cit şi din punct de vedere moral, văzîndu­se puşi în imposibilitatea de a-şi realiza scopul. In aceste condiţii are loc marea încleştare de la Rovine din octombrie 1394, cind oastea română, condusă de Mir­cea se angajează în lupta decisi­vă din cadrul acestei campanii întreprinsă de Baiazid. Cronicile turceşti, bulgăreşti şi bizantine, care i­ncearcă să oglindească des­făşurarea operaţiunilor militare de la Rovine, îşi exprimă mira­rea faţă de vitejia oastei lui Mircea în faţa colosului turcesc, subliniind că „lănci nenumărate s-au frînt şi s-au tras atîtea să­geţi, incit cerul nu se putea ve­dea de mulţimea lor“, că rîul lingă care se dădea bătălia „era roşu de singe“ şi că însuşi sul­tanul, temutul Baiazid a fugit, trecînd Dunărea. A fost una dintre cele mai crîncene lupte, mai grele, dar şi una dintre cele mai glorioase din istoria luptelor turco-roma­­ne. Cu toate acestea, boierii reac­ţionari, duşmanii lui Mircea, pun la cale înlăturarea lui de la domnie, lucru ce se şi întîmplă in anul 1395 cind, pe baza unei înţelegeri prealabile între boieri şi turci, oştile otomane intră din nou în Ţara Românească. Este — după cum ne arată isto­ria ţării noastre — cea dinţii acţiune de acest fel pe care au iniţiat-o boierii români şi pe care, din nefericire pentru dom­nii patrioţi şi pentru soarta ţă­rilor române, o vor repeta şi în veacurile următoare. După scurt timp însă, prin­­tr-un complex de împrejurări fa­vorabile, Mircea revine la dom­nie şi în 1397, în cadrul unei noi expediţii întreprinsă de Baiazid, el cîştigă din nou o victorie ră­sunătoare împotriva turcilor, iar în anii următori, oastea română, sub conducerea lui, recucereşte parte din teritoriile cotropite. După anul 1404, în documentele cancelariei sale, Mircea cel Bă­­trîn se intitula : „Domn a toată ţara Ungro-Vlahiei şi al părţilor de peste munţi încă şi spre păr­ţile tătăreşti şi herţeg al Amla­­şului şi Făgăraşului şi domn al Banatului Severinului şi de a­­mîndouă părţile peste toată Po­­dunavia, încă pînă la Marea cea Mare şi singur stăpinitor al ce­tăţii Dristor“. Au trecut aproape şase secole de la marea victorie obţinută de oştirile române, sub conduce­rea lui Mircea cel Bătrîn, împo­triva invaziei turceşti, la Rovi­ne­ .Prin importanţa sa, prin fi­gura luminoasă a domnului şi prin vitejia poporului nostru în lupta sa pentru independenţa patriei, victoria de la Rovine ră­­mîne pentru totdeauna înscrisă la loc de cinste în istoria ţării noastre, un mesaj fierbinte transmis de înaintaşi către ur­maşii lor. ION SIMA „La nord prin nord-vest“ Producţia studiourilor ameri­cane „La nord prin nord-vest“, care va rula la cinematograful Arta, este recomandabil publi­cului mai ales întrucit filmul a obţinut premiul „Scoica de ar­­gint“ al Festivalului internaţio­nal al filmului de la San Sebas­tian, cit şi prin prezenţa a cîtor­­va actori cunoscuţi ai cinemato­grafului american : Cary Grant, Eva Marie Saint, James Mason, avîndu-l în frunte pe regizorul Alfred Hitchcock. Contesa Cosel’ 99 Filmul „Contesa Cosel“ ne in­troduce, prin idila romantică dintre contesa Cosei şi regele August al doilea, în istoria Po­loniei secolului al XVIII-lea. Filmul redă cu fidelitate, poate cu prea multă fidelitate, aspecte ale unor trăsături „morale" ca ipocrizia, aviditatea, libertinajul — de la curtea regelui ca intr-o adevărată suită de tablouri de epocă. Aprovizionarea de iarnă cu legume şi fructe în sectorul forestier Incepînd din această săptămină o echipă de control din cadrul U.J.C.A.P. va urmări felul cum se face aprovizionarea populaţiei cu legume, fructe şi produse de stric­tă necesitate în unităţile situate în gurile de exploatare, centre mun­citoreşti şi unităţi izolate din ju­deţul nostru. Scopul controlului este de a ur­mări o cit mai bună aprovizionare a unităţilor cu produsele de stric­tă necesitate, solicitate de popu­laţia din aceste localităţi în perioa­da de iarnă. Importante lucrări energetice Lucrătorii întreprinderii de elec­tricitate din Tg.-Mureş, au dat în folosinţă înainte de termen noi lu­crări şi obiective energetice impor­tante. Intre acestea se numără: li­nia aeriană de transport de 110 kv între Tg.-Mureş şi Reghin, lungă de 35 km, o staţie de transformare de 110 kv la Odorheiul Secuiesc, precum şi linia electrică aeriană de 110 kv intre Miercurea Ciuc şi Gheorghieni. Pentru electrificările rurale au fost întinse peste 40 km axe de alimentare de medie tensiu­ne, 30 de posturi de transformare, precum şi alte utilaje de protecţie, de îmbunătăţire a tensiunii electri­ce. Rap­ortînd îndeplinirea înainte de termen a planului de investiţii pe acest an, lucrătorii acestei între­prinderi s-au angajat să mai exe­cute un volum de lucrări de circa 8 milioane lei. Premiere şi reluări Noile premiere ale Teatrului de stat care au fost văzute de un mare număr de spec­tatori vor putea fi vi­zionate şi săptămîna ce vine de către pu­blicul tîrgumureşean. Astfel. ..Croitorii cei mari din Valahia“ va putea fi vizionată pe ziua de 14 octombrie, iar „Ulise şi ... coin­cidenţele“ în zilele de 16, 18 şi 19 octombrie la ora 20. Actorii sec­ţiei maghiare vor re­lua cîteva piese afla­te încă din stagiunea trecută în repertoriul lor. In ziua de 15 va putea fi vizionată pie­­sa: „Căminul“, iar „Noi, bărbaţii" în zi­lele de 17 şi 19 oc­tombrie la ora 15,30. Turnee Teatrul de stat din Tg.-Mureş şi-a înscris în programul său pentru săptămîna ce vine cîteva spectacole in unele localităţi ale judeţului. La Miercurea­ Nirajului va fi reprezentată în ziua de 14 octombrie piesa „Căminul“, la Sighişoara in ziua de 15 „­­­ise şi... coincidenţele“, iar spectatorii din Band vor putea viziona pe ziua de 18 octombrie „Noi, bărbaţii“. Concert simfonic Orchestra simfonică a Filar­monicii de stat din Tg.-Mureş va avea ca oaspete pe dirijorul francez Eugene Bozza, sub ba­gheta căruia vor fi executate cî­teva piese simfonice de largă notorietate din repertoriul cla­sic francez şi contemporan. Cu acest prilej melomanii tirgumu­­reşeni vor audia „Simfonia spa­niolă“ de Lalo, „Simfonia în re“ de Cezar Franck şi „Pre­ludiu“ şi ,,Passacaglia“ de Eu­gene Bozza. Pe teme cetăţeneşti De ce simplu, cînd se poate complicat?! O dată cu dezvoltarea municipiu­­lui Tirgu-Mureş, în noile cartiere au fost construite şi date in folo­sinţă diferite unităţi comerciale, de alimentaţie publică, ateliere de prestaţii şi servicii etc. Prin grija Direcţiei judeţene P.T.T.R. în aceste cartiere au fost înfiinţate oficii poştale. In cartierul „7 Noiembrie“ de exemplu, func­ţionează oficiul poştal nr. 5. Pe A­­leea Carpaţi, oficiul nr. 6. Această măsură a fost luată în scopul unei mai bune deserviri a populaţiei cu efecte poştale,m jjiare,şi.rgviste^cqp,.. vorbiri telefonice și altele. Cu toa­te acestea, deservirea lasă foarte mult de dorit. Dacă cineva primeş­te un aviz pentru bani, merge să-i ridice de la oficiul nr. 1. Pentru pachete, omul trebuie să se depla­seze la oficiul poştal nr. 2 de la gara mare. In ce constă atunci îm­bunătăţirea ? Cetăţeana A. R. de la Aleea Car­­paţi a primit o scrisoare recoman­dată de la I.L.P. Tirgu-Mureş. In loc să ridice scrisoarea de la oficiul nr. 6 — Aleea Carpaţi — a trebuit să meargă la oficiul nr. 5 din car­tierul 7 Noiembrie. Aşa scria pe a­­viz : Vă veţi prezenta la oficiul nr. 5. Şi s-a prezentat... De neînţeles ! Din moment ce e­­xistă oficiu poştal în cartier, de ce scrisorile, pachetele sau banii tre­buie luaţi de la alte oficii, din alte cartiere ? Să fie oare o „iniţiativă" a poştei avînd d­rept ,s­cop ca cetă­ţenii dintr-un cartier să se cunoas­că cu cei din celelalte cartiere? Nu prea ne vine să credem acest lucru. Credem că este altceva : lipsă de... organizare. Da. De ce simplu, cînd se poate complicat ! ! T. TANASESCU AGENDA VINERI, 10 OCTOMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Omul care valora miliarde. Progresul: Pentru incă puţini dolari. Select: Iconostas, (la ora 18,30) şi A tre­cut o femeie. Tineretului : Nu vor fi divorţuri (la orele 17, 19, 21) şi Marele şarpe. Muncitoresc: Feldmareşala. Flacăra: Cu bicicleta spre lună. SIGHIŞOARA — Lumina: Am două mam­e şi doi taţi. LUDUŞ — Flacăra: Crimă în stil personal. SÂRMAŞ — Popular: Adio. Gringo. REGHIN — Patria : Ultima tură. Victoria: Dragos­te la zero grade. TÎRNĂVENI — Melodia: Creola, ochii-ţi ard ca flacăra. SOVATA — Doina: Vîrstă ingrată. SlNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Neimblinzita Angelica- FINTINELE — Patria: Vîrstele omului. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Toată lu­­mea e nevinovată. Teatru TEATRUL DE STAT DIN TG.-MUREŞ, secţia maghiară, pre­zintă azi, la ora 20, „Mi, férfiak" (Noi, bărbaţii), comedie de Mé­hes Gyöngy. TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI DIN TG.-MUREŞ, secţia română, prezintă azi, la ora 11, „Traista cu poveşti“, la ora 16, „Capra cu trei iezi“. Televiziune 10,00 — Tele-enciclopedia (reluare); 18,00 — Buletin de ştiri; 18,05 — Studioul şcolarilor; 18,30 — Muzică populară; 18,45 — Criterii. Arte frumoase; 19,00 — Tele-universitatea; 19,30 — Te­lejurnalul de seară; 20,00 — Actualitatea economică; 20,20 — Film artistic: „Nu se ştie niciodată“, coproducţie franco-italiană; 21,55 — Reflector; 22,15 — Emisiune de limbă română; 22,30 — Varietăți pe­­peliculă: 22,55 — Telejurnalul de noapte. Agenția O.N.T. Mureş organizeaza o excursie de doua zile la Bucureşti, pentru vizitarea EREN-69, PE ITINER­ARUL: — Tg.-Mureş — Braşov — Predeal — Sinaia — Ploieşti — Bucureşti. Plecarea : 14 octombrie 1969, ora 6,00. Sosirea: 15 octombrie 1969, ora 22,00. Prețul: 143 lei, în care se include : transportul cu autocarul, cazarea la hotel și două mese de prî­nz. Locuri limitate. Consfătuiri cu caracter metodologic Miercuri a început, la Tîrnă­­veni, consfătuirea de două zile a corectorilor şi metodiştilor ca­selor de cultură din judeţul nos­tru. La ordinea de zi, probleme metodologice ale activităţii cul­­tural-artistice de masă. Refera­tele şi seminariile vor fi urmate de un simpozion-model şi de o seară culturală complexă, cu ca­racter demonstrativ, incluzînd şi un program artistic. Peste cîteva zile (10—11 oc­tombrie) va avea loc la Sighi­şoara seminarul judeţean al bi­bliotecarilor de la bibliotecile orăşeneşti, care va avea tot un caracter metodologic și de in­struire. Fructe la export Lucrătorii întreprinderii agri­cole de stat din Reghin, unitate specializată in cultura pomi-viti­­colă, au obţinut în acest an rezul­tate deosebite în producţie. A­­cum, cînd recoltarea fructelor es­te în plină desfăşurare, un cal­cul arată că de pe cele 170 de ha cu livezi de meri, peri şi pruni, s-a obţinut o recoltă de 32 kg fructe, in medie, pe fiecare pom aflat pe rod. In acest an această modernă unitate agricolă de stat va da economiei naţionale peste 150 de vagoane de fructe de cali­tate superioară. Datorită produc­ţiilor sporite din acest an, planul de export de 500 tone va fi supli­mentat cu încă 200 tone fructe. Pînă în prezent, pe baza con­tractelor încheiate la export uni­tatea a şi livrat în R.D.G., Aus­tria, R.S. Cehoslovacă, U.R.S.S. și în alte țări peste 300 tone fruc­te proaspete. Vvivr. . .c'/’.r sy', 111 ■■■■ 1 * 1 .....* ■■■■ ■■■■■■■L.IWJ» Uufâa'fo&xşfwţtca ARFÜ-BS0M ÂRFO-CLOR MFO-TYP ARFO-STAT ARFO-GRAF Tc-MUREŞ 1.1. S. „ELECTRO­ MUREȘ“ Tîrgu-Mureş Str. Kossuth Lajos nr. 114, telefon 35­62. VINDE din stocul disponibil, pe bază de comandă fermă, întreprinderilor de stat și cooperatiste următoarele materiale: — UNIVERSALE PENTRU STRUNG 0 100 — BARE SILITE 8X180X150 — CURELE TRAPEZOIDALE 11X17X4.760 — TABLA TERMOBIMETAL 1,5x340x380 — SURUB ST. 4X12 — RULMENȚI N.U.P. — PIESE TURNATE CU PRECIZIE — SIMERINGURI 63x33 Informații suplimentare se pot primi la serviciul aprovizionă­rii al întreprinderii, unde se pot consulta și listele altor materiale.

Next