Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)
1969-11-19 / nr. 274
PATI.Y AL MI AUA ROSIE (Urmare din pag- 1) nizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia. Pentru garanţia depusă, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă o dobîndă de 1,5 la sută pe an. ART. 16. — Garanţia în numerar şi dobinda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetului de consemnare la încetarea contractului său de muncă sau la trecerea într-o funcţie pentru care nu se cere garanţie, în situaţia în care nu a cauzat o pagubă sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Organizaţia socialistă este obligată, in aceste cazuri, să elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreună cu o comunicare către Casa de Economii şi Consemnaţiuni in care să se arate că titularul are dreptul să ridice garanţia. In cazul transferării gestionarului intr-o altă funcţie pentru care de asemenea se cere garanţie, carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanţie va fi trecut la noul loc de muncă, procedîndu-se atunci cînd este cazul, potrivit articolului 20. Cind gestionarul a cauzat o pagubă în gestiune la locul său de muncă şi aceasta nu se acoperă integral in termen de o lună de la obţinerea titlului executoriu definitiv, organizaţia socialistă se va despăgubi din garanţia in numerar constituită în favoarea sa. In situaţia in care sumele depuse drept garanţie au fost ridicate, in întregime sau în parte, de organizaţia socialistă pentru a se despăgubi, gestionarul este obligat să reîntregească garanţia în numerar în rate lunare de 1 % din salariul tarifar sau din cistigul mediu lunar, dispoziţiile articolului 13 aplicîndu-se in mod corespunzător. ART. 17. — Casa de Economii şi Consemnaţiuni are obligaţia să elibereze sumele depuse drept garanţie, după caz: a) titularului carnetului de consemnare, pe baza comunicării făcute de organizaţia socialistă şi a prezentării carnetului; b) organizaţiei socialiste, pe baza cererii acesteia şi a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obţinut împotriva gestionarului. ART. 18. — In vederea constituirii garanţiei suplimentare, imobilele se evaluează în conformitate cu dispoziţiile legale privind modul de stabilire a despăgubirilor pentru terenurile şi construcţiile care trec in proprietatea statului prin expropriere. Bunurile mobile se evaluează la 50 la sută din preţul de vînzare cu amănuntul. In cazul în care bunurile mobile nu au preţ de vînzare cu amănuntul, evaluarea se face de organizaţia socialistă în favoarea căreia este constituită garanţia, care va consulta, în caz de necesitate, organe de specialitate. ART. 19. — Pentru bunurile imobile constituite garanţie, organizaţia socialistă va cere inscripţia ipotecii, care se va dispune pe baza cererii şi a contractului de garanţie. Bunurile mobile constituite garanţie rămîn în folosinţa gestionarului sau a terţului garant, după caz, şi nu vor putea fi înstrăinate fără înştiinţarea prealabilă a organizaţiei socialiste. In cazul în care bunurile constituite garanţie sînt urmărite silit de alţi creditori, gestionarul sau terţul garant, după caz, este obligat să înştiinţeze de îndată organizaţia socialistă. In situaţia in care terţul garant n-a făcut această înştiinţare, el rămîne obligat să acopere pagubele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor constituite garanţie. Orice micşorare a garanţiei atrage obligaţia reîntregirii de îndată a acesteia. ART. 20. -- Garanţiile vor fi recalculate periodic în funcţie de schimbările intervenite în salariul tarifar al gestionarului, precum şi în specificul şi valoarea bunurilor gestionate, procedîndu-se la modificarea corespunzătoare a contractului de garanţie. In cazul în care, în urma recalculării, este necesară completarea garanţiei în numerar, se va proceda conform articolului 13. Dacă garanţia în numerar depusă este mai mare decît garanţia recalculată, diferenţa se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului. In cazul în care, în urma recalculării, este necesară constituirea sau completarea garanțiilor suplimentare, aceasta se face in termen de 60 zile de la data recalculării. ART. 21. — Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, garanţiile corespunzătoare potrivit articolului 19 alineatul ultim şi articolului 20 alineatul ultim, sau dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei in numerar nu pot fi reţinute şi nici nu sunt depuse în condiţiile articolului 13, se procedează la trecerea sa în altă funcţie ori, dacă aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului său de muncă. In acest din urmă caz, privitor la drepturile angajatului se vor aplica dispoziţiile din legislaţia muncii referitoare la desfacerea contractului de muncă pentru motive ce nu sunt imputabile angajatului. ART. 22. — Garanţiile suplimentare se urmăresc silit pe baza contractului de garanţie şi a titlului executoriu definitiv obţinut împotriva gestionarului. In cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia suplimentară are drept de preferinţă asupra sumelor realizate prin valorificarea bunurilor constituite garanţie, in condiţiile privind creanţele garantate prin ipotecă sau gaj prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la executarea silită a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste împotriva persoanelor fizice. CAPITOLUL IV Răspunderi ART. 23. — încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz. ART. 24. — Angajaţii răspund material, potrivit codului muncii şi prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infracţiuni. ART. 25. — Gestionarul răspunde integral faţă de organizaţia socialistă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa. Primirea bunurilor în cantităţi inferioare celor înscrise în actele însoţitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi întocmit acte legale de constatare, precum şi nesolicitarea asistenţei tehnice de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesară, atrag răspunderea gestionarului în condiţiile alineatului 1. ART. 26. — Gestionarul răspunde integral şi în cazul în care atribuţiile sale fiind exercitate, potrivit dispoziţiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constată o paguba fără a se putea stabili că aceasta s-a produs în absența gestionarului. ART. 27. 1.— Cind paguba in gestiune a fost cauzată de gestionar împreună cu alt angajat al organizației socialiste, ei răspund integral, fiecare în măsura în care a contribuit la producerea pagubei. Dacă nu se poate determina măsura în care fiecare a contribuit la producerea pagubei, despăgubirea se repartizează între cei în cauză proporţional cu cîştigul mediu al fiecăruia pe ultimele 3 luni; în cazul pagubei constatate într-o gestiune în care manipularea bunurilor se face în colectiv de mai mulţi angajaţi sau în schimburi succesive, fără predare de gestiune între schimburi, despăgubirea se repartizează şi proporţional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, în gestiunea în care s-a produs paguba. ART. 28. — Angajatul cu funcţie de conducere precum şi orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţia de gestionar fără respectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagiu prevăzute în articolele 3 şi 38, precum şi a dispoziţiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale, răspund integral pentru pagubele cauzate de gestionar, în solidar cu acesta. Aceeaşi răspundere o are şi cel vinovat de nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în capitolul III, îlimita garanţiei neconstituite. ART. 29. — Răspunde integral angajatul care, nesocotind îndatoririle sale de serviciu, a adus pagube organizaţiei socialiste prin aceea că: a) nu a asigurat gestionarului, în cazurile prevăzute de lege, asistenţa tehnică de specialitate pentru verificarea calitativă a bunurilor ori a prestat o asistență tehnică necorespunzătoare; b) nu a luat măsurile necesare pentru păstrarea bunurilor în condiții corespunzătoare; c) a dat gestionarului dispoziții greșite sau contrare legii. Art. 30. — Răspunde, în limita valorii pagubei rămase neacoperite de autorul direct al ei, din momentul constatării insolvabilității acestuia, cel vinovat de: a) angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcție de gestionar sau din subordinea gestionarului fără avizul prevăzut în articolul 7; b) neluarea sau luarea cu întîrziere a măsurilor necesare pentru înlocuirea gestionarului sau a angajaţilor aflaţi în subordinea sa deşi a fost avertizat în scris şi motivat că nu-şi îndeplinesc atribuţiile în mod corespunzător; c) neluarea măsurilor necesare pentru stabilirea şi acoperirea pagubelor în gestiune; d) neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii, în situaţia în care prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei; e) nerespectarea oricărei alte îndatoriri de serviciu, dacă fără încălcarea acesteia paguba s-ar fi putut evita. ART. 31 — Angajatul care primeşte, păstrează și eliberează bunuri fără a avea calitatea de gestionar în înțelesul articolului 1 răspunde integral, aplicîndu-i-se în mod corespunzător prevederile prezentului capitol. ART. 32. — La constatarea unei pagube în gestiune, persoana răspunzătoare poate să-și ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia, angajamentul scris constituie titlu executoriu. Dacă, ulterior, această persoană constată că nu datorează sau că datorează numai în parte suma pentru care și-a luat angajamentul, ea va putea face cerere de desființare a angajamentului la organul de jurisdicție competent, în termen de 30 de zile de la data cînd a cunoscut această împrejurare. De asemenea, validitatea angajamentului va înceta în întregime sau în parte atunci cînd organizația socialistă sau organul de jurisdicţie competent constată, cu prilejul verificării sau, după caz, al soluţionării unei cauze care are legătură cu angajamentul, că acesta a fost luat pentru o sumă nedatorată. Organul de jurisdicție competet poate suspenda executarea angajamentului. ART. 33. — In vederea despăgubirii organizației socialiste pentru pagubele cauzate în gestiune, care nu se pot acoperi din garanţia în numerar, se vor lua măsuri de asigurare şi urmărire asupra oricâtor bunuri aparţinînd gestionarului şi persoanelor care răspund în condiţiile prezentului capitol, potrivit dispoziţiilor legale cu privire la executarea silită a creanţelor băneşti ale organizațiilor socialiste împotriva persoanelor fizice. Măsurile de asigurare se încuviințează de organul de jurisdicție competent să soluţioneze litigiul. Art. 34. — Orice persoană privitor la care, prin hotărîre judecătorească, s-a constatat că a dobindit de la un gestionar bunuri sustrase de acesta din avutul obştesc şi că le-a obţinut în afara obligaţiilor de serviciu ale gestionarului, cunoscînd că acesta gestionează astfel de bunuri, răspunde solidar cu gestionarul de acoperirea pagubei, în limita valorii bunurilor dobîndite. ART. 35. — Crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. ART. 36. — Nedeclararea în scris, în termenul prevăzut de dispoziţiile legale, de către gestionar, a plusurilor din gestiunea sa despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă, provenite în orice alt mod decît acela arătat în articolul 35, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a avut consecinţe grave, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani. Nu se pedepseşte acela care, mai înainte de începerea oricărui control, declară plusurile despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă. ART. 37. — Instrăinarea bunurilor mobile constituite garanţie potrivit articolului 10, fără înştiinţarea prealabilă a organizaţiei socialiste, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an. CAPITOLUL V Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 38. — Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc categoriile de gestiuni mai puţin complexe sau de valori mai mici din mediul rural, pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi în alte condiţii de studii decît cele prevăzute la articolul 3 alineatul 1. ART. 39. — Gestionarii care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute la articolul 3 pot fi menţinuţi dacă au îndeplinit, la angajarea lor, condiţiile de pregătire profesională prevăzute în indicatoarele de stagiu şi studii ale funcţiilor respective şi sunt corespunzători. Gestionarii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligaţi, după caz: a) să completeze în termen de 3 ani garanţia în numerar, în condiţiile stabilite de acord cu conducătorii organizațiilor socialiste; b) să constituie sau să aducă în termen de un an garanţii suplimentare potrivit prevederilor capitolului III. In cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în alineatul precedent se aplică în mod corespunzător dispoziţiile articolului 21. Gestionarii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi scutiţi de către conducătorii organizaţiilor socialiste de obligaţia constituirii de garanţii suplimentare. ART. 40. — Angajaţii-mandatari au obligaţia de a constitui garanţii, în cuantumul şi condiţiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. ART. 41. - Modul de gestionare a bunurilor materiale ale organizațiilor socialiste se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale vor emite, în termen de 60 zile de la data publicării prezentei legi, instrucțiuni prin care vor stabili: funcţiile de gestionari; categoriile de gestiuni la care se referă articolul 3 alineatul 2 şi articolul 38; plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie constituirea de garanţii suplimentare; extinderea obligaţiei de a constitui garanţii şi asupra altor categorii de angajaţi, potrivit articolului 10 alineatul 4, cuantumul garanţiilor şi al ratelor, precum şi alte măsuri de executare a prezentei legi. In acelaşi termen, ministerele şi celelalte organe centrale vor adapta indicatoarele de pregătire şi stagiu pentru funcţiile de gestionari, în conformitate cu prevederile prezentei legi. Pentru organizaţiile socialiste de interes local care nu sunt coordonate de un organ local de specialitate al administraţiei de stat, dispoziţiile alineatului 2 se vor aduce la îndeplinire, în termen de 60 zile de la data publicării prezentei legi, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului București, cu sprijinul Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală. ART. 42. — Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi personalului Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securităţii Statului. Numirea militarilor in funcţii de gestionari se face în condiţiile stabilite prin instrucţiuni ale organelor centrale prevăzute în alineatul precedent, fiecare în cadrul atribuțiilor sale, cu respectarea prevederilor articolelor 3—6 din prezenta lege. Militarii în termen numiţi gestionari nu sunt obligaţi să constituie garanţii. Răspunderea materială a personalului Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securităţii Statului se reglementează prin dispoziţii speciale. ART. 43. — Se recomandă organelor centrale ale organizaţiilor cooperatiste ca, privitor la membrii cooperatori, să reglementeze, în sectoarele lor de activitate, condițiile de încredințare a gestiunilor, constituirea de garanții şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor, avîndu-se în vedere prevederile prezentei legi. ART. 44. — Prezenta lege intră în vigoare la 90 zile de la data publicării. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 145/1960 privind răspunderea materială a gestionarilor din organizaţiile socialiste, precum şi orice alte dispoziţii contrare. NOTA ZIARULUI: In anexă este publicată lista infracţiunilor la care se referă articolul 4 din lege. Lista cuprinde infracţiuni prevăzute de Codul penal republicat la 27 februarie 1948, cu modificările ulterioare, şi de Codul penal din 21 iunie 1968, printre care: infracţiuni contra securităţii statului, contra păcii şi omenirii, delapidarea, remuneraţia injustă, neglijenţa în serviciu, abuzul de serviciu, darea şi luarea de mită, infracţiuni economice, provocarea de pericol public, incendiu, catastrofă publică prin stricarea mijloacelor de comunicaţie, falsificarea de monedă, mărci, timbre, falsul în acte, furtul, tîlhăria, distrugerea ori degradarea, înşelăciunea, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, distrugerea de acte, tăinuirea, favorizarea infractorului. Lista amănunţită a infracţiunilor va fi publicată in Buletinul Oficial. SS SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE LEGE privind angajarea gestionarilor Expunerea la proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste prezentată de deputata Iu1 DIJMITRESCU ministrul finanţelor Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniştri, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestiunea bunurilor organizaţiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, în gospodărirea unităţilor şi în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public. In general, se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare, de administrarea şi gestionarea corespunzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ţinut pasul cu necesităţile şi cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Sunt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunurilor, nu se asigură depozitarea şi paza lor în condiţii corespunzătoare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toate acestea favorizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă şi faptul că reglementările în vigoare, corespunzătoare condiţiilor de acum un deceniu cînd au fost introduse, nu mai răspund exigenţelor de astăzi. Sistemul garanţiilor materiale a devenit ineficient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuantumul garanţiilor s-a menţinut la acelaşi nivel; totodată, sistemul actual nu permite folosirea garanţiilor pentru acoperirea pagubelor decît in cazul desfacerii contractului de muncă sau trecerii gestionarului în altă funcţie. De asemenea, actualele dispoziţii legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi şi a altor angajaţi, astfel încît practic, foarte rar a fost antrenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obştesc şi de folosirea lui cit mai judicioasă. Obiectivele esenţiale ale reglementărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunzător, perfecţionarea sistemului garanţiilor, întărirea răspunderii materiale. O dispoziţie nouă din proiectul de lege priveşte tragerea la răspundere a conducătorilor de organizaţii socialiste şi a altor salariaţi, solidar cu gestionarul care a produs paguba, dacă acesta a fost angajat fără respectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagiu, a prevederilor referitoare la antecedentele penale. Aceeaşi răspundere o vor avea şi cei vinovaţi de nerespectarea dispoziţiilor privind constituirea de garanţii, în limita garanţiei neconstituite. Ţinînd seama că unii gestionari creează intenţionat plusuri în gestiune, îndeosebi prin înşelarea cumpărătorilor, cu scopul de a-şi însuşi aceste plusuri, s-a considerat necesară sancţionarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricît de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scontate decît în măsura în care este aplicată cu rigurozitate, în toate verigile economiei şi pe toate treptele ierarhice. Este deci de datoria ministerelor şi organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unităţi economice şi bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruiască temeinic întregul aparat gestionar, să urmărească ridicarea continuă a nivelului său de pregătire profesională şi a conştiinţei sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fiecare unitate ,trăsuri care să asigure ţinerea corectă a evidenţelor, efectuarea la timp şi cu exigenţă a inventarierilor, depozitarea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranță a mijloacelor bănești, asigurarea pazei, întărirea controlului în toate compartimentele de activitate. Expunerea la proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei prezentată de deputatul CORNEL ONESCU, ministrul afacerilor interne Proiectul de lege pe care-l prezentăm este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîrghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în domeniul apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului — şi să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apărarea proprietăţii socialiste şi personale ale cetăţenilor, a drepturilor şi intereselor lor legale, menţinerea ordinii şi liniştei publice. In proiect sunt prevăzute atribuţi privind apărarea proprietăţii socialiste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţenilor, prevenirea şi descoperirea cu operativitate a infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuţii referitoare la apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei, ţinerea evidenţei populaţiei şi eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor miliţiei, precum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr. In acest sens în proiect se prevede că organele miliţiei îşi desfăşoară întreaga activitate pe baza şi în executarea legii. Referindu-mă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei, în legătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez faptul că se stabilesc condiţiile în care ofiţerii şi subofiţerii întreprind măsuri miliţieneşti în scopul combaterii infracţionismului şi al menţinerii ordinii. Aşa spre exemplu proiectul prevede că atunci când există date și indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrşirii unor fapte pre(Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntul deputatului Benkö loan In actuala etapă de dezvoltare a societăţii noastre — a spus vorbitorul — în înfăptuirea politicii partidului şi statului, miliţia are sarcina de a contribui la apărarea cuceririlor revoluţionare ale clasei muncitoare, ale întregului popor, a muncii sale paşnice de construcţie socialistă, a avutului obştesc şi cel personal, a vieţii, libertăţii şi demnităţii persoanelor, a ordinii de drept statornicite în România socialistă. Ea contribuie la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor, precum şi a regulilor de convieţuire socială. Aşa cum rezultă din proiectul de lege, sarcini de mare răspundere revin miliţiei în asigurarea menţinerii ordinii publice, în respectarea regulilor de convieţuire socială în municipii, oraşe, comune şi în apărarea proprietăţii socialiste. Tocmai de aceea, aş dori să remarc faptul că am reţinut în mod deosebit acea prevedere din proiect în care se stabileşte că miliţia, în realizarea acestei importante sarcini colaborează cu organizaţiile economice, întreprinderile, instituţiile de stat, cu organizaţiile cooperatiste, precum şi cu celelalte organizaţii obşteşti şi se sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. In această privinţă vă rog să-mi permiteţi să arăt că şi în judeţul Mureş s-au organizat controale preventive, analize în comun a încălcărilor de lege şi a cauzelor lor, stabilindu-se în acelaşi timp măsuri corespunzătoare pentru prevenirea acestora. Această colaborare a organelor de miliţie, instituţii şi organizaţii obşteşti s-a dovedit eficientă, ea a contribuit la scăderea numărului infracţiunilor şi a abaterilor de la legile ţării. Subordonarea organelor de miliţie faţă de organele locale ale puterii de stat asigură condiţii favorabile adîncirii democraţiei socialiste, ridicării pe o treaptă superioară a răspunderii faţă de aplicarea şi respectarea legilor. Legătura cu masele este un principiu fundamental al activităţii miliţiei, una din condiţiile esenţiale ale îndeplinirii cu succes a sarcinilor sale. Intervenţia activă a cetăţenilor în apărarea legalităţii socialiste este o dovadă grăitoare a creşterii rolului maselor, a opiniei publice, care condamnă faptele antisociale şi participă la prevenirea şi combaterea lor. De aceea mi se pare deosebit de importantă prevederea din proiectul de lege, potrivit căreia în municipii, oraşe sau comune se pot organiza, de către organele miliţiei grupe de sprijin formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndurile locuitorilor, care în mod voluntar se oferă să sprijine miliţia pentru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor. Consiliile populare şi comitetele lor executive, folosind formele organizatorice variate de antrenare a maselor la conducerea treburilor locale au datoria să mobilizeze locuitorii pentru apărarea legalităţii socialiste, crearea unei opinii de masă împotriva oricărei manifestări care nu se încadrează în eforturile constructive ale poporului muncitor. Consider, de asemenea, că este de datoria consiliilor populare şi a comitetelor lor executive să analizeze sistematic "starea legalităţii, luînd măsurile cele mai corespunzătoare pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii organelor de miliţie. In acest sens, ele vor trebui să asigure condiţii materiale necesare, să sprijine dotarea acestora cu aparatură tehnică, ştiinţifică şi alte mijloace pentru desfăşurarea activităţii lor la un nivel calitativ superior.