Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)

1969-11-19 / nr. 274

PATI.Y A­­L MI AUA ROSIE (Urmare din pag- 1) nizaţia socialistă în favoarea căre­ia s-a constituit garanţia. Pentru garanţia depusă, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă o dobîndă de 1,5 la sută pe an. ART. 16. — Garanţia în numerar şi dobinda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al carne­tului de consemnare la încetarea contractului său de muncă sau la trecerea într-o funcţie pentru care nu se cere garanţie, în situaţia în care nu a cauzat o pagubă sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Organizaţia socialistă este obligată, in aceste cazuri, să elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreună cu o comu­nicare către Casa de Economii şi Consemnaţiuni in care să se arate că titularul are dreptul să ridice garanţia. In cazul transferării gestionaru­lui intr-o altă funcţie pentru care de asemenea se cere garanţie, carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanţie va fi trecut la noul loc de muncă, procedîndu-se atunci cînd este cazul, potrivit articolului 20. Cind gestionarul a cauzat o pa­gubă în gestiune la locul său de muncă şi aceasta nu se acoperă integral in termen de o lună de la obţinerea titlului executoriu defini­tiv, organizaţia socialistă se va des­păgubi din garanţia in numerar constituită în favoarea sa. In situaţia in care sumele depu­se drept garanţie au fost ridicate, in întregime sau în parte, de orga­nizaţia socialistă pentru a se des­păgubi, gestionarul este obligat să reîntregească garanţia în numerar în rate lunare de 1 % din salariul tarifar sau din cistigul mediu lu­nar, dispoziţiile articolului 13 apli­­cîndu-se in mod corespunzător. ART. 17. — Casa de Economii şi Consemnaţiuni are obligaţia să eli­bereze sumele depuse drept garan­ţie, după caz: a) titularului carnetului de con­semnare, pe baza comunicării fă­cute de organizaţia socialistă şi a prezentării carnetului; b) organizaţiei socialiste, pe ba­za cererii acesteia şi a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obţinut împotriva gestiona­rului. ART. 18. — In vederea constitui­rii garanţiei suplimentare, imobile­le se evaluează în conformitate cu dispoziţiile legale privind modul de stabilire a despăgubirilor pentru terenurile şi­ construcţiile care trec in proprietatea statului prin expro­priere. Bunurile mobile se evaluează la 50 la sută din preţul de vînzare cu amănuntul. In cazul în care bunu­rile mobile nu au preţ de vînzare cu amănuntul, evaluarea se face de organizaţia socialistă în favoa­rea căreia este constituită garan­ţia, care va consulta, în caz de ne­cesitate, organe de specialitate. ART. 19. — Pentru bunurile imo­bile constituite garanţie, organiza­ţia socialistă va cere inscripţia ipo­tecii, care se va dispune pe baza cererii şi a contractului de garan­ţie. Bunurile mobile constituite ga­ranţie rămîn în folosinţa gestiona­rului sau a terţului garant, după caz, şi nu vor putea fi înstrăinate fără înştiinţarea prealabilă a orga­nizaţiei socialiste. In cazul în care bunurile consti­tuite garanţie sînt urmărite silit de alţi creditori, gestionarul sau terţul garant, după caz, este obligat să înştiinţeze de îndată organizaţia socialistă. In situaţia in care terţul garant n-a făcut această înştiinţare, el ră­­mîne obligat să acopere pagubele ce s-ar cauza de gestionar în li­mita valorii bunurilor constituite garanţie. Orice micşorare a garanţiei a­­trage obligaţia reîntregirii de înda­tă a acesteia. ART. 20. -- Garanţiile vor fi re­calculate periodic în funcţie de schimbările intervenite în salariul tarifar al gestionarului, precum şi în specificul şi valoarea bunurilor gestionate, procedîndu-se la modi­ficarea corespunzătoare a contrac­tului de garanţie. In cazul în care, în urma recal­culării, este necesară completarea garanţiei în numerar, se va proce­da conform articolului 13. Dacă garanţia în numerar depusă este mai mare decît garanţia recalcu­lată, diferenţa se va elibera, în ter­men de cel mult 10 zile, gestiona­rului. In cazul în care, în urma recal­culării, este necesară constituirea sau completarea garanțiilor supli­mentare, aceasta se face in ter­men de 60 zile de la data recalcu­lării. ART. 21. — Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, garanţiile cores­punzătoare potrivit articolului 19 alineatul ultim şi articolului 20 ali­neatul ultim, sau dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul ga­ranţiei in numerar nu pot fi reţi­nute şi nici nu sunt depuse în con­diţiile articolului 13, se procedează la trecerea sa în altă funcţie ori, dacă aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului său de muncă. In acest din urmă caz, pri­vitor la drepturile angajatului se vor aplica dispoziţiile din legislaţia muncii referitoare la desfacerea contractului de muncă pentru mo­tive ce nu sunt imputabile angaja­tului. ART. 22. — Garanţiile suplimen­tare se urmăresc silit pe baza con­tractului de garanţie şi a titlului executoriu definitiv obţinut împo­triva gestionarului. In cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi credi­tori, organizaţia socialistă în favoa­rea căreia s-a constituit garanţia suplimentară are drept de preferin­ţă asupra sumelor realizate prin va­lorificarea bunurilor constituite ga­ranţie, in condiţiile privind crean­ţele garantate prin ipotecă sau gaj prevăzute de dispoziţiile legale re­feritoare la executarea silită a creanţelor băneşti ale organizaţii­lor socialiste împotriva persoanelor fizice. CAPITOLUL IV Răspunderi ART. 23. — încălcarea dispoziţii­lor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage răspunderea ma­terială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz. ART. 24. — Angajaţii răspund material, potrivit codului muncii şi prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infracţiuni. ART. 25. — Gestionarul răspun­de integral faţă de organizaţia so­cialistă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa. Primirea bunurilor în cantităţi inferioare celor înscrise în actele însoţitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi întocmit acte legale de constatare, precum şi nesolicitarea asistenţei tehnice de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceas­ta era necesară, atrag răspunde­rea gestionarului în condiţiile ali­neatului 1. ART. 26. — Gestionarul răspunde integral şi în cazul în care atribu­ţiile sale fiind exercitate, potrivit dispoziţiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constată o paguba fără a se putea stabili că aceasta s-a produs în absența gestionarului. ART. 27. 1.— Cind paguba in gestiune a fost cauzată de gestio­nar împreună cu alt angajat al organizației socialiste, ei răspund integral, fiecare în măsura în care a contribuit la producerea pagu­bei. Dacă nu se poate determina măsura în care fiecare a contribuit la producerea pagubei, despăgu­birea se repartizează între cei în cauză proporţional cu cîştigul me­diu al fiecăruia pe ultimele 3 luni; în cazul pagubei constatate într-o gestiune în care manipu­larea bunurilor se face în colectiv de mai mulţi angajaţi sau în schimburi succesive, fără predare de gestiune între schimburi, des­păgubirea se repartizează şi proporţional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, în gestiunea în care s-a produs paguba. ART. 28. — Angajatul cu func­ţie de conducere precum şi orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţia de gestionar fără respectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagiu prevăzute în articolele 3 şi 38, precum şi a dis­poziţiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale, răspund in­tegral pentru pagubele cauzate de gestionar, în solidar cu acesta. Aceeaşi răspundere o are şi cel vinovat de nerespectarea dispozi­ţiilor prevăzute în capitolul III, î­­limita garanţiei neconstituite. ART. 29. — Răspunde integral angajatul care, nesocotind îndato­ririle sale de serviciu, a adus pa­gube organizaţiei socialiste prin aceea că: a) nu a asigurat gestionarului, în cazurile prevăzute de lege, a­­sistenţa tehnică de specialitate pentru verificarea calitativă a bu­nurilor ori a prestat o asistență tehnică necorespunzătoare; b) nu a luat măsurile necesare pentru păstrarea bunurilor în con­diții corespunzătoare; c) a dat gestionarului dispozi­ții greșite sau contrare legii. Art. 30. — Răspunde, în limita valorii pagubei rămase neacoperi­­te de autorul direct al ei, din mo­mentul constatării insolvabilității acestuia, cel vinovat de: a) angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcție de gestio­nar sau din subordinea gestiona­rului fără avizul prevăzut în arti­colul 7; b) neluarea sau luarea cu în­­tîrziere a măsurilor necesare pen­tru înlocuirea gestionarului sau a angajaţilor aflaţi în subordinea sa deşi a fost avertizat în scris şi motivat că nu-şi îndeplinesc atri­buţiile în mod corespunzător; c) neluarea măsurilor necesare pentru stabilirea şi acoperirea pa­gubelor în gestiune; d) neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii, în situaţia în care prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei; e) nerespectarea oricărei alte în­datoriri de serviciu, dacă fără în­călcarea acesteia paguba s-ar fi putut evita. ART. 31 — Angajatul care pri­meşte, păstrează și eliberează bu­nuri fără a avea calitatea de ges­tionar în înțelesul articolului 1 răspunde integral, aplicîndu-i-se în mod corespunzător prevederile prezentului capitol. ART. 32. — La constatarea unei pagube în gestiune, persoana răs­punzătoare poate să-și ia un an­gajament scris pentru acoperirea acesteia, angajamentul scris con­stituie titlu executoriu. Dacă, ulterior, această persoană constată că nu datorează sau că datorează numai în parte suma pentru care și-a luat angajamen­tul, ea va putea face cerere de desființare a angajamentului la organul de jurisdicție competent, în termen de 30 de zile de la da­ta cînd a cunoscut această împre­jura­re. De asemenea, validitatea anga­jamentului va înceta în întregime sau în parte atunci cînd organi­zația socialistă sau organul de jurisdicţie competent constată, cu prilejul verificării sau, după caz, al soluţionării unei cauze care are legătură cu angajamentul, că a­­cesta a fost luat pentru o sumă nedatorată. Organul de jurisdicție compete­t poate suspenda executarea anga­jamentului. ART. 33. — In vederea despăgu­birii organizației socialiste pentru pagubele cauzate în gestiune, care nu se pot acoperi din garanţia în numerar, se vor lua măsuri de a­­sigurare şi urmărire asupra oricâ­tor bunuri aparţinînd gestionarului şi persoanelor care răspund în condiţiile prezentului capitol, po­trivit dispoziţiilor legale cu privi­re la executarea silită a creanţe­lor băneşti ale organizațiilor so­cialiste împotriva persoanelor fi­zice. Măsurile de asigurare se încu­viințează de organul de jurisdicție competent să soluţioneze litigiul. Art. 34. — Orice persoană privi­tor la care, prin hotărîre judecăto­rească, s-a constatat că a dobin­­dit de la un gestionar bunuri sus­trase de acesta din avutul obştesc şi că le-a obţinut în afara obliga­ţiilor de serviciu ale ge­stionarului, cunoscînd că acesta gestionează astfel de bunuri, răspunde solidar cu gestionarul de acoperirea pa­gubei, în limita valorii bunurilor dobîndite. ART. 35. — Crearea de plusuri în gestiune prin mijloace fraudu­loase se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă mij­locul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică re­gulile privind concursul de infrac­ţiuni. ART. 36. — Nedeclararea în scris, în termenul prevăzut de dis­poziţiile legale, de către gestionar, a plusurilor din gestiunea sa des­pre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă, provenite în orice alt mod decît acela arătat în arti­colul 35, se pedepseşte cu închi­soare de la o lună la un an. Dacă fapta prevăzută în alinea­tul precedent a avut consecinţe grave, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani. Nu se pedepseşte acela care, mai înainte de începerea oricărui control, declară plusurile despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă. ART. 37. — Instră­inarea bunuri­lor mobile constituite garanţie po­trivit articolului 10, fără înştiinţa­rea prealabilă a organizaţiei socia­liste, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an. CAPITOLUL V Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 38. — Ministerele şi cele­lalte organe centrale stabilesc ca­tegoriile de gestiuni mai puţin com­plexe sau de valori mai mici din mediul rural, pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi în alte condiţii de studii decît cele prevăzute la articolul 3 ali­neatul 1. ART. 39. — Gestiona­rii care la data intrării în vigoare a prezen­tei legi nu îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute la articolul 3 pot fi menţinuţi dacă au îndepli­nit, la angajarea lor, condiţiile d­e pregătire profesională prevăzute în indicatoarele de stagiu şi stu­dii ale funcţiilor respective şi sunt corespunzători. Gestionarii în funcţie la data in­trării în vigoare a prezentei legi sunt obligaţi, după caz: a) să completeze în termen de 3 ani garanţia în numerar, în con­diţiile stabilite de acord cu con­ducătorii organizațiilor socialiste; b) să constituie sau să aducă în termen de un an garanţii supli­mentare potrivit prevederilor capi­tolului III. In cazul neîndeplinirii obligaţi­ilor prevăzute în alineatul prece­dent se aplică în mod corespun­zător dispoziţiile articolului 21. Gestionarii în funcţie la data in­trării în vigoare a prezentei legi pot fi scutiţi de către conducătorii organizaţiilor socialiste de obliga­ţia constituirii de garanţii supli­mentare. ART. 40. — Angajaţii-manda­­tari au obligaţia de a constitui garanţii, în cuantumul şi condiţiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. ART. 41. - Modul de gestionare a bunurilor materiale ale organi­zațiilor socialiste se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Miniștrii și conducătorii celor­lalte organe centrale vor emite, în termen de 60 zile de la data pu­blicării prezentei legi, instrucțiuni prin care vor stabili: funcţiile de gestionari; categoriile de gesti­uni la care se referă articolul 3 alineatul 2 şi articolul 38; plafoa­nele valorice şi condiţiile în care este obligatorie constituirea de garanţii suplimentare; extinderea obligaţiei de a constitui garanţii şi asupra altor categorii de­ anga­jaţi, potrivit articol­ului 10 alinea­tul 4, cuantumul garanţiilor şi al ratelor, precum şi alte măsuri de executare a prezentei legi. In acelaşi termen, ministerele şi celelalte organe centrale vor a­­dapta indicatoarele de pregătire şi stagiu pentru funcţiile de gestio­nari, în conformitate cu prevede­rile prezentei legi. Pentru organizaţiile socialiste de interes local care nu sunt coordo­nate de un organ local de specia­litate al administraţiei de stat, dis­poziţiile alineatului 2 se vor aduce la îndeplinire, în termen de 60 zile de la data publicării prezentei legi, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului București, cu sprijinul Comitetului de Stat pentru Econo­mia şi Administraţia Locală. ART. 42. — Dispoziţiile prezen­tei legi se aplică în mod cores­punzător şi personalului Ministeru­lui Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securităţii Statului. Numirea militarilor in funcţii de gestionari se face în condiţiile sta­bilite prin instrucţiuni ale organe­lor centrale prevăzute în alineatul precedent, fiecare în cadrul atri­buțiilor sale, cu respectarea pre­vederilor articolelor 3—6 din pre­zenta lege. Militarii în termen numiţi gestio­nari nu sunt obligaţi să constituie garanţii. Răspunderea materială a perso­nalului Ministerului Forţelor Ar­mate, Ministerului Afacerilor Inter­ne şi Consiliului Securităţii Statu­lui se reglementează prin dispoziţii speciale. ART. 43. — Se recomandă or­ganelor centrale ale organizaţiilor cooperatiste ca, privitor la membrii cooperatori, să reglementeze, în sectoarele lor de activitate, condi­țiile de încredințare a gestiunilor, constituirea de garanții şi răspun­derea în legătură cu gestionarea bunurilor, avîndu-se în vedere pre­vederile prezentei legi. ART. 44. — Prezenta lege intră în vigoare la 90 zile de la data publicării. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 145/1960 privind răspunderea materială a gestionarilor din orga­nizaţiile socialiste, precum şi orice alte dispoziţii contrare. NOTA ZIARULUI: In anexă este publicată lista infracţiunilor la care se referă ar­ticolul 4 din lege. Lista cuprinde infracţiuni prevă­zute de Codul penal republicat la 27 februarie 1948, cu modificările ulterioare, şi de Codul penal din 21 iunie 1968, printre care: infrac­ţiuni contra securităţii statului, contra păcii şi omenirii, delapida­rea, remuneraţia injustă, neglijen­ţa în serviciu, abuzul de serviciu, darea şi luarea de mită, infrac­ţiuni economice, provocarea de pe­ricol public, incendiu, catastrofă pu­blică prin stricarea mijloacelor de comunicaţie, falsificarea de mone­dă, mărci, timbre, falsul în acte, furtul, tîlhăria, distrugerea ori de­gradarea, înşelăciunea, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, distrugerea de acte, tăinuirea, fa­vorizarea infractorului. Lista amănunţită a infracţiunilor va fi publicată in Buletinul Oficial. SS SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE LEGE privind angajarea gestionarilor Expunerea la proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspun­derea in legătură cu gestionarea bunurilor or­ganizaţiilor socialiste prezentată de deputata I­u1 DIJMITRESCU­ ministrul finanţelor Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint, din însărcinarea Consiliu­lui de Miniştri, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constitui­rea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestiunea bunurilor organizaţiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subli­niat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, în gospodărirea unităţilor şi în utili­zarea mijloacelor materiale şi bă­neşti, de a veghea cu toată hotă­­rîrea la folosirea judicioasă a bu­nului public. In general, se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape, în­tr-o măsură tot mai mare, de ad­ministrarea şi gestionarea cores­punzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că activi­tatea gestionară nu a ţinut pasul cu necesităţile şi cerinţele actua­lei etape de dezvoltare a societă­ţii noastre. Sunt cazuri cînd nor­mele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superfi­cial, nu se ţine la zi şi corect evi­denţa bunurilor, nu se asigură de­pozitarea şi paza lor în condiţii corespunzătoare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toa­te acestea favorizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă şi faptul că reglementările în vigoa­re, corespunzătoare condiţiilor de acum un deceniu cînd au fost in­troduse, nu mai răspund exigenţe­lor de astăzi. Sistemul garanţiilor materiale a devenit ineficient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuantumul garanţiilor s-a menţi­nut la acelaşi nivel; totodată, sis­temul actual nu permite folosirea garanţiilor pentru acoperirea pa­gubelor decît in cazul desfacerii contractului de muncă sau trecerii gestionarului în altă funcţie. De asemenea, actualele dispo­ziţii legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea con­ducătorilor de întreprinderi şi a altor angajaţi, astfel încît practic, foarte rar a fost antrenată res­ponsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obştesc şi de folosirea lui cit mai judicioasă. Obiectivele esenţiale ale regle­mentărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunză­tor, perfecţionarea sistemului ga­ranţiilor, întărirea răspunderii ma­teriale. O dispoziţie nouă din proiectul de lege priveşte tragerea la răs­pundere a conducătorilor de or­ganizaţii socialiste şi a altor sala­riaţi, solidar cu gestionarul care a produs paguba, dacă acesta a fost angajat fără respectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagiu, a prevederilor referitoare la ante­cedentele penale. Aceeaşi răspun­dere o vor avea şi cei vinovaţi de nerespectarea dispoziţiilor privind constituirea de garanţii, în limita garanţiei neconstituite. Ţinînd seama că unii gestionari creează intenţionat plusuri în ges­tiune, îndeosebi prin înşelarea cumpărătorilor, cu scopul de a-şi însuşi aceste plusuri, s-a conside­rat necesară sancţionarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricît de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scon­tate decît în măsura în care este aplicată cu rigurozitate, în toate verigile economiei şi pe toate trep­tele ierarhice. Este deci de datoria ministerelor şi organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unităţi e­­conomice şi bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruiască temeinic întregul aparat gestio­nar, să urmărească ridicarea con­tinuă a nivelului său de pregătire profesională şi a conştiinţei sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fie­care unitate ,trăsuri care să asigu­re ţinerea corectă a evidenţelor, efectuarea la timp şi cu exigenţă a inventarierilor, depozitarea cores­punzătoare a bunurilor mate­riale, păstrarea în siguranță a mijloacelor bănești, asigu­rarea pazei, întărirea contro­lului în toate compartimentele de activitate. Expunerea la proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei prezentată de deputatul CORNEL ONESCU, ministrul afacerilor interne Proiectul de lege pe care-l pre­zentăm este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîr­­ghiile de înfăptuire a politicii par­tidului şi statului nostru în dome­niul apărării cuceririlor revoluţio­nare ale poporului — şi să contri­buie la ridicarea nivelului muncii desfăşurate de organele de mili­ţie în apărarea proprietăţii socia­liste şi personale ale cetăţenilor, a drepturilor şi intereselor lor le­gale, menţinerea ordinii şi liniştei publice. In proiect sunt prevăzute atribuţ­i privind apărarea proprietăţii socia­liste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţeni­lor, prevenirea şi descoperirea cu operativitate a infracţiunilor, iden­tificarea şi prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atri­­buţii referitoare la apărarea drep­turilor şi intereselor legale ale persoanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei, ţinerea evidenţei popu­laţiei şi eliberarea actelor care cer­tifică identitatea, domiciliul şi ce­tăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor miliţiei, pre­cum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr. In acest sens în proiect se prevede că or­ganele miliţiei îşi desfăşoară în­treaga activitate pe baza şi în executarea legii. Referindu-mă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei, în le­gătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez faptul că se stabilesc condiţiile în care ofiţerii şi subofi­ţerii întreprind măsuri miliţieneşti în scopul combaterii infracţionis­­mului şi al menţinerii ordinii. Aşa spre exemplu proiectul prevede că atunci când există date și indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrşirii unor fapte pre­(Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntul deputatului Benkö loan In actuala etapă de dezvoltare a societăţii noastre — a spus vor­bitorul — în înfăptuirea politicii partidului şi statului, miliţia are sarcina de a contribui la apărarea cuceririlor revoluţionare ale clasei muncitoare, ale întregului popor, a muncii sale paşnice de construcţie socialistă, a avutului obştesc şi cel personal, a vieţii, libertăţii şi dem­nităţii persoanelor, a ordinii de drept statornicite în România so­cialistă. Ea contribuie la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor, precum şi a regulilor de convieţuire socială. Aşa cum rezultă din proiectul de lege, sarcini de mare răspundere revin miliţiei în asigurarea menţi­nerii ordinii publice, în respectarea regulilor de convieţuire socială în municipii, oraşe, comune şi în apă­rarea proprietăţii socialiste. Toc­mai de aceea, aş dori să remarc faptul că am reţinut în mod deose­bit acea prevedere din proiect în care se stabileşte că miliţia, în realizarea acestei importante sar­cini colaborează cu organizaţiile economice, întreprinderile, institu­ţiile de stat, cu organizaţiile coo­peratiste, precum şi cu celelalte organizaţii obşteşti şi se sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. In această privinţă vă rog să-mi permiteţi să arăt că şi în judeţul Mureş s-au organizat controale preventive, analize în comun a în­călcărilor de lege şi a cauzelor lor, stabilindu-se în acelaşi timp măsuri corespunzătoare pentru pre­venirea acestora. Această colabo­rare a organelor de miliţie, institu­ţii şi organizaţii obşteşti s-a dove­dit eficientă, ea a contribuit la scă­derea numărului infracţiunilor şi a abaterilor de la legile ţării. Subordonarea organelor de mi­liţie faţă de organele locale ale puterii de stat asigură condiţii fa­vorabile adîncirii democraţiei so­cialiste, ridicării pe o treaptă su­perioară a răspunderii faţă de apli­carea şi respectarea legilor. Legătura cu masele este un prin­cipiu fundamental al activităţii mi­liţiei, una din condiţiile esenţiale ale îndeplinirii cu succes a sarcini­lor sale. Intervenţia activă a cetă­ţenilor în apărarea legalităţii so­cialiste este o dovadă grăitoare a creşterii rolului maselor, a opiniei publice, care condamnă faptele antisociale şi participă la preveni­rea şi combaterea lor. De aceea mi se pare deosebit de importantă prevederea din proiectul de lege, potrivit căreia în municipii, oraşe sau comune se pot organiza, de către organele mili­ţiei grupe de sprijin formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndurile locuitorilor, care în mod voluntar se oferă să sprijine miliţia pentru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infrac­ţiunilor şi contravenţiilor. Consiliile populare şi comitetele lor executive, folosind formele or­ganizatorice variate de antrenare a maselor la conducerea treburilor locale au datoria să mobilizeze lo­cuitorii pentru apărarea legalită­ţii socialiste, crearea unei opinii de masă împotriva oricărei mani­festări care nu se încadrează în eforturile constructive ale poporului muncitor. Consider, de asemenea, că este de datoria consiliilor popu­lare şi a comitetelor lor executive să analizeze sistematic "starea lega­lităţii, luînd măsurile cele mai co­respunzătoare pentru îmbunătăţi­rea continuă a activităţii organelor de miliţie. In acest sens, ele vor trebui să asigure condiţii materia­le necesare, să sprijine dotarea a­­cestora cu aparatură tehnică, ştiin­ţifică şi alte mijloace pentru desfă­şurarea activităţii lor la un nivel calitativ superior.

Next