Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)
1970-01-14 / nr. 9
Anul XXII. Nr. 9 (3.674) Miercuri, 14 ianuarie 1970 4 pagini 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN JUDEŢENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Ieri a avut loc la Tg.-Mureş plenara Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. La lucrările plenarei au luat parte preşedinţi şi ingineri din cooperativele agricole, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor care au tangenţă cu agricultura cooperatistă, lucrători ai Direcţiei agricole judeţene şi ai Uniunii judeţene a C.A.P. La lucrările plenarei au participat tovarăşii: Nicolae Cioloşan, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ioan Benkö, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Marcel Mogoşiu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, directorul Direcţiei agricole judeţene. Pe ordinea de zi, plenara a înscris unele măsuri de ordin organizatoric şi a dezbătut probleme privind organizarea, normarea şi retribuirea muncii în lumina recentelor hotărîri ale conducerii partidului şi a plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Plenara a hotărît eliberarea tovarăşului Vasile Şpan din funcţia de preşedinte al Uniunii judeţene a C.A.P., care a primit alte sarcini. Plenara a ales în funcţia de preşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie pe tovarăşul Ioan Cozma. Ca urmare a îmbunătăţirii organizării conducerii agriculturii la nivel de judeţ, plenara a mai eliberat din funcţiile de membri şi membri supleanţi ai biroului executiv al Uniunii judeţene a C.A.P. un număr de 6 tovarăşi, alegînd în birou alţi membri şi membri supleanţi. In urma acestor schimbări, biroul executiv al Uniunii judeţene a C.A.P. are următoarea componenţă: Ioan Cozma, preşedinte, vicepreşedinţi: Ferdinand Braşovean, Adalbert Szöcs şi Dezideriu Rend, preşedintele C.A.P. Band (nescos din producţie). Membri: Adalbert Kovács, preşedintele C.A.P. Sînpaul; Ernest Kiss, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene; loan Dobru, directorul Băncii agricole; loan Molnar, preşedintele Casei de pensii; Vasile Vasu, preşedintele C.A.P. Biciu; Dumitru Constantin, consilier juridic la U.J.C.A.P.; Ioan Bucă, instructor judeţean al U.J. C.A.P.; Eugen Nemeş, preşedintele C.A.P. Acăţari; Rodica Demunteanu, şefă de fermă la C.A.P. Chirileu. Membri supleanţi: Martin Gross, preşedintele C.A.P. Senereuş; Ludovic Szakács, Adrian Oltean, instructori judeţeni la U.J.C.A.P.; Nicolae Enyedi, şef de fermă la C.A.P. Ernei. In cadrul dezbaterilor, tovarăşul Ioan Cozma, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. a informat plenara asupra recentelor hotărîri luate de către conducerea partidului şi de plenara Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P. cu privire la perfecţionarea organizării, normării, retribuirii muncii şi unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii economice în cooperativele agricole. La dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi au luat cuvîntul: Tănase Fanea, preşedintele C.A.P. Luduş; Dezideriu Rend, preşedintele C.A.P. Band; Ioan Moldovan, preşedintele C.A.P. Reghin; Ema Farkas, contabil şef la C.A.P. Sîntana de Mureş; Gheorghe Duma, preşedintele C.A.P. Şăulia; Ernest Fazakas, inginer la Direcţia agricolă judeţeană; Liviu Corla, preşedintele C.A.P. Bogata. Plenara cît şi participanţii la discuţii au arătat că membrii cooperatori de pe cuprinsul judeţului nostru au primit cu deosebită satisfacţie recentele măsuri şi au apreciat că aplicarea lor va duce la dezvoltarea şi consolidarea economico-organizatorică a tuturor cooperativelor agricole, la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, la îmbunătăţirea nivelului de viaţă al ţărănimii cooperatiste. După terminarea lucrărilor plenarei, au continuat şedinţe de lucru pe grupe de C.A.P., cu întreg activul din agricultura judeţului. La aceste şedinţe de lucru, care vor dura 3 zile, se va face instructaj şi se va dezbate amănunţit modul de aplicare a noilor hotărîri privind organizarea, normarea şi retribuirea muncii în C.A.P., urmînd ca în final să se stabilească măsuri concrete privind realizarea sarcinilor ce revin unităţilor cooperatiste din judeţul nostru. Dezbatere ştiinţifică: „Lenin şi economia contemporană ~ La Academia de ştiinţe socialpolitice „Ştefan Gheorghiu" de pe lîngă CC. al P.C.R. a continuat marţi dezbaterea ştiinţifică, începută recent, pe tema „Lenin şi economia contemporană", organizată de Facultatea de economie a Academiei „Ştefan Gheorghiu" împreună cu revista „Probleme economice". La dezbatere, care se înscrie printre manifestările prilejuite de centenarul naşterii lui V. I. Lenin, participă academicieni, cercetători şi cadre didactice de la institute din Bucureşti şi alte centre universitare. In discuţii a fost abordată o largă tematică privind aportul lui V. I. Lenin la dezvoltarea creatoare a ştiinţei economice, importanţa teoriei şi metodei marxist-leniniste pentru dezvoltarea economiei politice a capitalismului în condiţiile imperialismului, tratarea ştiinţifică a problemelor revoluţiei şi construcţiei socialiste, ale eliberării sociale şi naţionale a popoarelor, ale relaţiilor economice internaţionale din lumea contemporană, ale criticii ideologiei burgheze, a fost evidenţiat aportul P.C.R. la elucidarea acestor probleme de pe poziţiile marxism-leninismului, la îmbogăţirea tezaurului de experienţă al partidelor comuniste şi muncitoreşti. Discuţiile vor continua în zilele următoare, stenograma lor urmînd să fie publicată în revista „Probleme economice". Dinamo Bacău — Kilmarnock (Scoţia) 2-0 (1-0) In cadrul optimilor de finala a Cupei europene a tîrgurilor, ieri la Bacău s-a disputat meciul retur dintre formaţiile Dinamo din localitate si Kilmarnock (Scoţia). Echipa băcăoana, care în meciul disputat în Scoţia a obţinut un rezultat de egalitate, acum pe teren propriu, avind tot timpul iniţiativa, a cîştigat cu scorul de 2—0, obţinînd calificarea pentru sferturile de finală. I I I I I I I I I I I I I I NOUA CLĂDIRE A TELEFOANELOR DIN TG.-MUREȘ, ÎN VIZIUNEA FOTOREPORTERULUI CAROL SZÁSZ. Is II La prima vedere par băieţi spirituali şi nu-i deosebeşti cu nimic de ceilalţi de vârsta lor. Doar pletele lungi ca nişte ramuri de sălcii plîngătoare, ţinuta vestimentară şi citeva firişoare care se pretind a fi barbă, le dau o notă oarecum ieşită din comun. Ei ţin, totuşi, foarte mult să se deosebească, intr-un fel, de alţii. Azi îi vezi proptiţi în colţul cofetăriei „Aroma“, privind în gol, veşnic cu o scobitoare sau o ţigară în colţul gurii. A doua zi, cam la aceiaşi oră, ji zăreşti la „Café Central“, „Bucureşti“ sau „Crizantema“, afişînd un zimbet bonom, forţat. Stau calmi, senini şi imperturbabili. Dar dacă-i întrebi la ce se gîndesc, cu siguranţă îţi vor răspunde, că aşa stau ei, că în fond nu se gîndesc la nimic. Problemele vieţii, frămîntările, aspiraţiile, setea de a se cultiva le dau dureri de cap, dacă ar fi să se complice în asemenea probleme. Vise, ţeluri în viaţă, ambiţii? După ei doar oamenii slabi visează, iar emoţiile, care ar trebui să le caracterizeze anii şi le ascund pentru a dovedi că sunt „oameni tari“. La vârsta cînd maturitatea nu s-a ales de adolescenţă, lesne nu II NU -I IA NIMIC fluenţabili, unele accidente familiale i-au aruncat în cercul prietenilor „binevoitori“. Imitînd devin cinici, aroganţi, sarcastici. Desigur pentru a-şi crea o mască, încep să pozeze teribil, împrumutînd totul de la alţii, începînd de la îmbrăcăminte pînă la limbaj. Cînd vine vorba de vestimentaţie, te străpung cu privarea şi-ţi răspund că-i „o chestiune strict personală“. Lor le place părul lung, ţinuta fistichie şi lucrurile aiurite. De ... o problemă „de gust“. Oare „acest gust“, această „ţinută“, dacă poate fi numită aşa, n-ar putea face obiectul unor discuţii? Oare n-ar fi util ca aceste „personaje“ să nu fie lăsate să treacă pragul întreprinderilor şi instituţiilor în asemenea ţinută? Am cunoscut un tînăr care a reuşit să se rupă din acest cerc vicios. Iată ce ne declara electricianul M. N.: — Din nefericire am petrecut mult timp în anturajul unor astfel de tineri. Nu făceam nimic toată ziua. Trîndăveam pe la colţuri, la baruri. Ne mutam dintr-o cafenea în alta. îmi dădeam seama că am apucat-o pe un drum greşit. Cu toate acestea îmi GÎNDESC • • • era greu să evadez, deşi nu mă mulţumea această viaţă. Ştiţi... cum să vă spun ... vine un timp cînd trebuie să faci un bilanţ, să tragi linie şi să aduni... Dacă ai ce! Atunci e groaznic de dureros să-ţi dezgoleşti sufletul, dacă ai pic de conştiinţă şi ţi-e ruşine cînd rămîi gol faţă de tine însuţi. Dar, e mult mai bine să faci acest lucru singur, pînă nu intervine altcineva, şi-ţi dovedeşte că eşti găunos, ridicol. . . Ruptura cu ei a fost, la urma urmei, o tresărire, o trezire a conştiinţei. Astfel de „personaje“, puţine la număr, le întîlnim la cinematograf, în cofetării, cafenele, pe stradă. Sînt acei pierde-vară, imberbii oraşului — numire peiorativă, de care poate părinţii lor nu ştiu unde îşi petrec timpul. A sosit vremea să fie luaţi „la bani mărunţi“, cu atît mai mult, cu cît semenii lor învaţă pentru a primi o calificare, o diplomă care să le deschidă un drum nou în viaţă. Este de altfel şi datoria părinţilor să intervină prompt, să-i pună la respect pe copiii lor care nu sînt în rînd cu lumea. Momentul este deosebit de potrivit, întrucît mai tîrziu timpul irosit se răzbună. lazAr lAdaru I I I s I I I Is 8 8 1 I i I SUSANA GĂLPÂL preşedinta Comitetului judeţean al femeilor Congresul al X-lea al partidului nostru a apreciat activitatea femeilor ca o forţă care contribuie în mod considerabil la producţia bunurilor materiale în patria noastră, la creaţia spirituală şi la formarea şi educarea generaţiei noi. Şi această recunoaştere ne obligă să căutăm, să cercetăm cele mai corespunzătoare metode de muncă, procedee, pentru ridicarea, educarea, ajutorarea femeilor, în aşa fel ca valoarea lor, utilitatea lor să corespundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor epocii noastre. Comisiile de femei sunt chemate tocmai să facă faţă acestei sarcini la un nivel din ce în ce mai mare. Se înţelege însă că ridicarea, educarea femeilor nu este numai şi în primul rînd nu este sarcina comisiilor de femei, ci a tuturor instituţiilor, organizaţiilor, a căror activitate este legată de masele de femei. Femeia şi problemele ei trebuie privite înainte de toate ca o problemă a întregii societăţii a fiecărui cetăţean. Nu se poate şi nu se admite ca ele să fie rupte din marea unitate din care fac parte prin însăşi situaţia lor economică şi socială. Muncitoare sau ingineră, profesoară sau medic, agricultoare sau lucrătoare în comerţ, are desigur drepturi egale, dar şi aceleaşi responsabilităţi ca oricare bărbat, tovarăş de muncă, în îndeplinirea îndatoririlor sale. Din faptul că o femeie nu poate să-i provină nici avantaje, nici dezavantaje. Numai capacitatea ei, atitudinea ei faţă de muncă, faţă de societate pot determina locul pe care îl ocupă în societate. Din păcate se mai întîmplă ca promovarea femeilor în munci de răspundere, pînă şi în locurile unde ar fi chiar necesar să conducă, este neglijată din cauze subiective. Mă refer în primul rînd la cooperativele agricole de producţie unde majoritatea decisivă a forţei de muncă o constituie femeile sau la unităţile industriale în care majoritatea o formează de asemenea femeile. Din păcate se mai întîmplă şi un alt fenomen şi anume că sînt promovate femei în diferite funcţii numai şi numai pentru ca să se asigure o „compoziţie corespunzătoare", fără vreo bază serioasă, cazuri cînd sînt promovate asemenea femei care nu s-au dovedit a fi demne de recunoştinţă, nu s-au străduit să-şi perfecţioneze cunoştinţele, priceperea, nu pot face faţă sarcinilor spre a dovedi în fapt că sunt demne de încrederea acordată. Ambele situaţii citate ne obligă ca această problemă să fie privită cu cunoaşterea justă a realităţii, în mod cu totul obiectiv, desfăşurîndu-ne activitatea corespunzător acestor cerinţe. In acest sens şedinţa de analiză ţinută zilele acestea de consiliul popular judeţean cu vicepreşedintele consiliilor populare comunale (Continuare in pag. a 3-a) DIALOG CU CITITORII Ieri după masă, la Casa de cultură din oraşul Reghin a avut loc o întilnire intre colaboratorii suplimentului ziarului „Steaua roşie", „Cadran mureşean" şi cititorii din acest oraş. Despre importanţa acestei publicaţii în viaţa culturalartistica a judeţului a vorbit Melinte Şerban, după care,tinerii scriitori Ion Ilie Mileşan, Romulus Guga, Mihai Sin, Ion Ciurdaru şi Valeriu Vaida au citit din lucrările lor. In continuare s-a desfăşurat un interesant dialog între colaboratori şi cititori, in cadrul căruia s-au dezbătut unele aspecte legate de creaţia literară şi artistică din judeţ. Iată citeva dintre opinii : Salutînd apariţia suplimentului, prof. Dumitru Husar şi-a manifestat satisfacţia pentru nivelul său publicist, venind totodată cu citeva propuneri preţioase. Aurel Holica, vechi publicist şimen Badea, directorul Muzeului etnografic, au remarcat cu deosebită satisfacţie că vechea mişcare culturală de pe valea Mureşului îşi găseşte un „Cadran mureşean" un demn continuator şi i-au urat viaţă îndelungată. O asemenea întilnire va avea loc astăzi in municipiul Sighişoara, iar în zilele următoare in oraşele Luduş şi Tîrnăveni. IIII In pagina a 4-a: Vizita tovarășului | Ion Gheorghe Maurer în R.S.F. Iugoslavia 1 II Marea majoritate a unităţilor industriale din judeţul Mureş au început cu succes producţia anului 1970. Prima decadă din acest an arată că sarcinile economice ale unităţilor indlusColectivul întreprinderii de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş a asimilat şi introdus în producţie în acest an două noi tipuri de utilaje de mare randament necesare industriei de ţesături din ţara noastră. Anul acesta întreprinderea tîrgumureşeană va livra industriei La întreprinderea industrială „Republica“ din Reghin, au intrat în funcţiune noi capacităţi de producţie destinate prelucrării mecanice de precizie. Ca urmare, volumul producţiei industriale al întreprinderii va spori în acest an cu circa 20 la sută faţă de cel realizat în anul trecut. Pentru acest an întreprinderea a omologat şi pus în fabricaţie alte 15 noi produse şi sortimente triale pot fi nu numai realizate dar şi depăşite. Astfel în primele 10 zile ale anului colectivele industriei din judeţ au livrat economiei naţionale peste prevederile la zi 274 tone îngrăşăminte azotoatextile din ţară peste 800 de asemenea războaie de ţesut. Paralel, constructorii de maşini din această întreprindere sunt preocupaţi de reducerea continuă a consumurilor specifice de metal precum şi a cheltuielilor generale de fabricaţie. La maşinile de bobinat şi metalurgice. Printre acestea se numără mai multe tipuri de cricuri mecanice pentru autoturismul „Dacia 1300“, pompe auto manuale, diverse tipuri de menghine, piese turnate din oţel şi fontă. Anul acesta colectivul întreprinderii şi-a înscris în planul de cooperare cu diferite uzine constructoare de maşini din ţară peste 200 de subansamble, piese şi repere. In prima decadă a anuse, sută la sută azot, 30.000 mp geam tras, 90 tone amoniac comprimat, 16 tone sodă caustică, aproape 5.000 mp ţesături din mătase, precum şi alte numeroase produse industriale, la cele de dublat fire — produse realizate de mai mulţi ani în uzină, consumurile specifice de metal vor fi mai reduse în acest an cu circa 26 tone faţă de anii trecuţi. Preocupări similare sunt şi pentru utilajele ce vor fi fabricate pentru prima oară în această întreprindere. lui au şi fost livrate unor uzine constructoare de maşini, în cadrul planului de cooperare 7,3 tone produse faţă de 6,8 tone cît era prevăzut în planul de cooperare. Colectivul întreprinderii este hotărit ca ritmul livrărilor în cadrul planului de cooperare cu alte unităţi să fie realizat şi depăşit, preocupare confirmată de realizările din prima decadă a anului. PREOCUPĂRI SUSŢINUTE PENTRU REDUCEREA CONSUMULUI DE METAL UN BOGAT PROGRAM DE COOPERARE ÎN ACEST AN I I I I I A In industria judeţului prima decadă confirmă demarajul bun din acest an Reparaţii la tractoare şi maşinile agricole In perioada actuală, cea mai importantă lucrare ce se execută în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii este repararea tractoarelor şi maşinilor agricole. Pînă la 11 ianuarie reparaţiile la tractoare în ansamblu pe judeţ au fost efectuate în proporţie de 70 la sută. Pe unităţi, această importantă lucrare a fost executată la I.M.A. Tri s I năveni in proporţie de 88 la sută, Sărmaşu 78 la sută, Reghin 77 la sută, Luduş 75 la sută, Miercurea Niraj 67 la sută, Sighişoara 63 la sută, Bahnea 61 la sută şi Tg.-Mureş 58 la sută. La maşinile agricole, reparaţiile la semănătorile păioase au fost executate în proporţie de 83 la sută, iar cele destinate pentru însămînţarea proşitoarelor 74 la sută, la grape cu disc 90 la sută, cultivatoare 78 la sută, pluguri 81 la sută etc. Muncitorii, ca şi mecanizatorii ce lucrează în atelierele centrale ale celor 8 I.M.A. din judeţul nostru, cît şi la secţiile de mecanizare situate în unele cooperative agricole, se străduiesc să execute numai lucrări de calitate. Fabrică de nutreţuri combinate Un număr de 133 de cooperative agricole de producţie din cele două judeţe dobrogene s-au asociat în vederea construcţiei unei fabrici de nutreţuri combinate. Ea este amplasată în satul Lumina, din nordul Constanţei, în mijlocul unei zone irigate. Fabrica, prevăzută a intra în producţie în prima jumătate a anului viitor, va dispune de instalaţii cu o productivitate orară de 5 tone, asigurînd cooperativelor agricole asociate întregul necesar de nutreţuri combinate, pentru hrănirea păsărilor şi porcilor. Constructorul s-a angajat să scurteze cu 6 luni termenul de dare în exploatare a fabricii. Astfel, încă în vara aceasta vor începe să funcţioneze staţiile de uscare a furajelor verzi şi apoi, în mod eşalonat pînă la sfîrşitul anului, şi celelalte instalaţii ale fabricii. Aspect de la „Balul femeilor" din Saschiz, obicei popular tradiţional săsesc de pe aceste meleaguri ale judeţului nostru. (Foto: DIETER MOYRER)