Steaua Roşie, aprilie 1970 (Anul 21, nr. 75-100)

1970-04-08 / nr. 81

Anul XXII. Nr. 81 (3.746) Miercuri, 8 aprilie 1970 4 pagini 30 de bani TERUJI ROSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ORGANIZAŢIILE DE PARTID­ militante active pentru rentabilizarea întreprinde­rilor agricole de stat Ca unităţi socialiste ale agricul­turii noastre , întreprinderile a­­gricole de stat, de la înfiinţarea lor ca urmare a politicii partidului nostru de susţinere şi îndrumare a acestora, s-au dezvoltat continuu, devenind astăzi unităţi cu o înal­tă eficacitate economică. După cum s-a subliniat la Congresul al X-lea al partidului şi la recenta plenară a C.C. al P.C.R., în pre­zent ca şi in viitor va trebui conti­nuată politica de dezvoltare susţi­nută a activităţii întreprinderilor a­­gricole de stat, astfel încit acestea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, al me­todelor de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, al pro­ducţiei la hectar şi pe animal, al productivităţii muncii şi rentabili­tăţii producţiei. In judeţul nostru, cele 12 întreprinderi agricole de stat au cunoscut o frumoasă dez­voltare. Valoarea producţiei glo­bale a acestora a ajuns la finele anului trecut, la peste 357 milioa­ne de lei. Cu toate condiţiile cli­materice mai puţin favorabile, pe ansamblu, fermele şi întreprinde­rile agricole de stat au obţinut însemnate sporuri la principalele culturi, domeniu în care, cu ex­cepţia griului, planul din punct de vedere cantitativ şi valoric, precum şi volumul livrărilor au fost reali­zate la toţi indicatorii, dîndu-se peste plan importante cantităţi de lapte, carne, ouă, fructe etc. » Acest lucru a fost posibil deoa­rece întreprinderile agricole de stat din judeţul nostru dispun de o puternică bază materială. Astfel, numai sub aspectul înzestrării lor cu mijloace mecanizate, ele dis­pun de un puternic sector mecani­zat, compus din 554 tractoare, 222 combine pentru păioase, 74 maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimi­ce etc. La acestea mai putem a­­dăuga faptul că în unităţile agri­cole de stat îşi desfăşoară activi­tatea 113 specialişti cu studii su­perioare, care lucrînd direct în ferme — verigi de bază în organi­zarea producţiei şi a muncii — au posibilitatea să-şi manifeste capa­cităţile creatoare, spiritul de iniţia­tivă şi de răspundere, pentru pu­nerea în valoare a marilor resurse de producţie de care dispun în­treprinderile agricole de stat. Pre­cum se ştie, în ultimii ani, avîndu- IOAN COZMA secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie se în vedere rezultatele bune ce se obţin prin creşterea animalelor în unităţi mari, specializate, la Gorneşti s-a construit şi s-a dat în folosinţă un complex porcin de testare şi selecţie, la Ungheni o întreprindere specializată în pro­ducţia de ouă şi carne de pasăre, unde anul trecut s-a realizat un beneficiu de peste 16.000.000 lei, îngrăşătoria de tineret bovin, de mare capacitate de la Iernut etc. Aceste realizări reflectă justeţea măsurilor preconizate de partid cu privire la dezvoltarea intensivă a producţiei în ferme specializate, scot in evidenţă grija partidului şi statului nostru pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii acestora, accelerarea procesului complex de modernizare, în scopul fructificării la maximum a rezerve­lor de sporire a producţiei şi pro­ductivităţii muncii. Cu toate rezultatele obţinute, trebuie să arătăm că în unele în­treprinderi agricole de stat poten­ţialul de producţie al pămîntului şi al animalelor nu este pe deplin pus în valoare. In această ordine de idei, aş aminti insuficienta preocupare ce se manifestă în munca consiliilor de administraţie ale I­AS, din Reghin, Sîncrai, A­­căţari şî Iernut, unde activitatea economică-financiară a anului tre­cut s-a încheiat cu pierderi. Cau­zele acestor insuccese se datoresc producţiilor scăzute, indicilor de calitate necorespunzători, preţului de cost ridicat, etc. La ferma agri­colă din Rîciu, de exemplu, dato­rită faptului că erbicidarea s-a fă­cut în mod necorespunzător, iar lucrările de întreţinere s-au execu­tat cu întîrziere, s-au obţinut re­zultate slabe în sectorul producţiei vegetale. De asemenea, pierderi însemnate s-au înregistrat în le­gumicultura şi pomicultură. Aces­tea s-au datorat faptului că s-a in­­tîrziat în mod nejustificat recolta­rea produselor iar sortarea şi am­balarea acestora nu s-au făcut în condiţii bune. In ceea ce priveşte anul 1970, începutul este promiţător şi vrem ca el să constituie anul de cotitu­ră în activitatea întreprinderilor a­­gricole de stat. De altfel, după cum s-a arătat şi la consfătuirea lucrătorilor din Inspectoratul jude­ţean al I.A.S. Mureş, în primele două luni ale anului în curs, in u­­nităţi ca Sighişoara s-au realizat în medie 8,6 litri lapte de la o vacă furajată, la Zagăr s-a depăşit sar­cina de producţie de lapte mar­fă. I.A.S. Avicola Tg.-Mureş a dat mari cantităţi de ouă peste plan. De asemenea, în sectorul vegetal, unităţi ca Batoş, Reghin, Albeşti şi Seuca sînt avansate cu lucrările de fertilizare a culturilor, cu cele de tăieri în livezi etc. In prezent, în unele unităţi s-a trecut la exe­cutarea lucrărilor de pregătire a solului, la însămînţarea culturilor timpurii. Sarcini deosebit de importante au fost trasate agriculturii, deci şi I.A.S., de recenta plenară a C.C. al P.C.R., care a adoptat cele două programe naţionale. O dată cu materializarea lor, acum, pri­măvara, organizaţiilor de partid, consiliilor de conducere ale I.A.S., le revin sarcini de mare răspunde­re în organizarea şi îndrumarea întregii activităţi a unităţilor pe care le conduc. Condiţii pentru realizarea şi depăşirea planului pe anul 1970 sunt. Spun aceasta, deoarece in toamnă însămînţarea cerealelor s-a făcut în condiţii bu­ne, întreaga suprafaţă destinată însămînţărilor de primăvară a fost arată din toamnă, aplicîndu-se pe aceste terenuri mari cantităţi de îngrăşăminte chimice şi naturale. In vederea ridicării potenţialului de producţie al pămîntului, după cum s-a stabilit şi la plenara C.C. al P.C.R. din martie a. c., este ne­­cesar să se execute şi importante lucrări de desecare şi irigaţii, care pot asigura mari sporuri de pro­ducţie la cereale, plante tehnice, legume şi plante furajere. Aseme­nea lucrări trebuie executate pe mii de hectare şi în întreprinderile agricole de stat din județul nos­tru. Un alt sector deosebit de impor­tant în care avem numeroase fer­ (Continuare în pag. a 3-a) Modernizarea maşinilor şi instalaţiilor destinate agriculturii In vederea modernizării şi diver­sificării maşinilor şi instalaţiilor destinate înzestrării agriculturii, în întreprinderile constructoare de maşini agricole se întreprind ac­ţiuni menite să ducă la dezvolta­rea capacităţilor de producţie. Ast­fel, Uzina ,,7 Noiembrie" din Cra­iova se va extinde cu o unitate pentru fabricarea de pluguri ne­cesare diferitelor lucrări agricole. La întreprinderea „Ceahlăul" din Piatra Neamţ, al cărei profil — in­stalaţii de irigat prin aspersiune — este deosebit de important pentru agricultură, se fac, de asemenea, o serie de lucrări pentru dublarea capacităţii de fabricaţie. Altei în­treprinderi din această ramură, „Tehnometal" din Timişoara, unde va începe anul acesta fabricaţia primelor instalaţii complexe pentru creşterea păsărilor, i s-au alocat investiţii importante pentru con­strucţia unor hale noi şi moderni­zarea suprafeţelor de producţie existente. VREMEA Temperatura cea mai scăzută înregistrată la Tg.-Mureş în cursul zilei de ieri a fost de mi­nus 2 grade; la ora 12, tempe­ratura era de plus 10 grade. Timpul probabil: Vremea se menţine frumoasă, cu cerul pu­ţin noros. Temperatura în uşoa­ră creştere, maximele vor fi cu­prinse între 12—18 grade, mi­nimele între 0—3 grade. Vînt slab din sectorul sud-vestic. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! CAMPANIA DE PRIMĂVARA LA COOPERATIVA DIN SINPETRU SE PREGĂTEȘTE SEMINȚELOR UN PAT MAI BUNA CALITATE, GERMINATIV DE CEA ui record în muncă la cîmp Datorită ploilor abundente, cooperativa agricolă din Daneş nu şi-a putut desfăşura în această primăvară toate forţele la munca cîmpului. Intîrzierea unor lucrări, mai ales a semănatului, care poate pricinui daune recoltelor, a determinat consiliul de con­ducere şi comitetul de partid să ia toate măsurile pentru folosirea din plin a timpului. De comun acord cu tractoriştii şi cu un mare număr de cooperatori, s-a hotârit ca ziua de duminică să fie declarată zi record în munca la cîmp. Inginerul Ioan Fleşaru şi şeful secţiei de mecanizare Ioan Pupăză s-au îngrijit de identifi­carea suprafeţelor mai zvintate şi de mai buna organizare a muncii, astfel că acţiunea s-a soldat cu rezultate foarte bune. Toate tractoarele, 10 la număr, au lucrat la arat, discuit, gră­­pat şi semănat, iar 20 de cooperatori au lucrat la sortarea şi pre­gătirea cartofilor care urmau să fie plantaţi a doua zi. S-a muncit toată ziua cu sîrg şi cu mult spor; semănatul sfeclei şi ovăzului s-a făcut pe o suprafaţă de 13 ha, discuitul pe 20 ha, grapatul pe 20 ha, aratul pe 9 ha etc. Avînd suficient teren pregătit, co­operatorii au ieşit luni cu toate forţele la semănatul sfeclei de zahăr şi la plantatul cartofilor. Tovarăşul Ioan Sas, secretarul co­mitetului comunal de partid, ne-a asigurat că munca este astfel organizată incit semănatul sfeclei să fie terminat în următoarele trei zile. în rindul unităţilor­­ fruntaşe la semănat * Consemnăm cu deosebită sa­tisfacţie faptul că unele coope­rative care s-au menţinut cam­panii în şir codaşe la semănat, în această primăvară au intrat în rîndul celor fruntaşe. Aşa es­te cazul C.A.P. din Iclănzel, un­de datorită pregătirilor făcute la vreme şi ieşirii în cîmp în­dată ce terenul a permis, s-au însămînţat pină acum peste 250 ha cu trifoi, sfeclă şi alte cul­turi. N-ar strica ca exemplul cooperatorilor de aici să fie ur­mat şi de vecinii lor din Căpuş, care,­in condiţii asemănătoare au însămînţat suprafeţe mult mai mici. Ar fi în interesul coo­peratorilor din Căpuş ca, în ur­ma măsurilor ce le vor lua, să avem ocazia a consemna şi u­­nitatea lor în rîndul cooperati­velor fruntaşe din Sâulia, Rîciu, Sînpetru şi altele. Noul sistem de salarizare şi majorarea salariilor Răspundere sporită în punerea în funcţiune a obiectivelor Noul sistem de salarizare ca­re se aplică de la începutul lunii februarie şi în cadrul Trustului de construcţii montaj Mureş, constituie o însemnată pîrghie de stimulare a con­structorilor în vederea ridicării calitative a muncii de pe şan­tiere. Vechiul sistem de salarizare nu conţinea, în sine, suficiente elemente care să asigure o re­munerare mai echitabilă a fie­cărui lucrător după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse. Cîştigul lu­crătorilor nu era legat direct de activitatea de economisire a materialelor, în special a lemnului, cimentului şi oţelului. Şi ceea ce este deosebit de im­portant, cîştigul nu era corelat direct cu răspunderea pentru punerea în funcţiune la timp a capacităţilor de producţie, a lo­cuinţelor şi a celorlalte con­strucţii social-culturale. Or, noul sistem de salarizare are în vedere tocmai retribuirea tu­turor lucrătorilor din construcţii, aşa cum e şi firesc, după re­zultatele finale ale muncii lor, în funcţie de respectarea dura­tei de execuţie a lucrărilor şi punerea în funcţiune la termen a obiectivelor. Şi în anul trecut noi am reu­şit să predăm pînă la sfîrşitul lunii decembrie toate obiecti­vele cuprinse în plan, dar în­ IOAN BARTA inginer şef adjunct la­­ C.M. Mureş (Continuare în pag. a 3 a)­ ­ Cel care a sucit pină şi gitul porumbeilor Intr-o scrisoare adresată redac­ţiei noastre, electricianul Petru Sămărghiţean de la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş ne înfăţişea­ză un parazit. ,,Are o mutră in­­spaimintătoare, neras şi netuns. Pentru el munca este o pacoste, trăieşte ca un parazit pe spinarea părinţilor şi a altora. Mă întreb, pe bună dreptate, mai merită ast­fel de oameni (dacă se pot numi aşa), voinici, sănătoşi, ocupîndu-se numai cu chefuri, scandaluri etc., să consume aerul dăruit de natu­ră?". Despre cine este de fapt vorb­a cine este cel care trăieşte din ce apucă, conducindu-se după in­stincte josnice? Este vorba de Binda Otto Boris din Tg.-Mureş, în floarea vîrstei şi în plină putere de muncă. Are mai puţin de 30 de ani şi o meserie bună, fierar betonist, dar nu are ocupaţie. Stoarce şi acum din truda părin­ţilor, a celor doi oameni harnici şi cinstiţi, supuşi încontinuu ame­ninţărilor şi neliniştei din partea celui căruia i-au dat viaţă şi l-au crescut. Imbinînd parazitismul cu preo­cupări dubioase, indiferent de ce natură, numai să-l scutească de plictisitoarea îndatorire de a pro­fesa ceva în rînd cu lumea, Binda Otto Boris se dedă la cele mai mîrşave fapte, devenind deosebit de periculos pentru societate. Părăsindu-şi soţia (dar nu pri­ma) şi copiii, el s-a instalat într-o cameră în strada Primăverii nr. 20. Obişnuit cu chefurile, Binda a avut nevoie de bani. Negăsind, la repezeală, altă sursă, a închiriat camera din strada Primăverii elec­tricianului Petru Sămărghiţean, cu 300 de lei la lună. Şi a încasat chiria anticipat pe 6 luni, în total 1.800 de lei. Aşa că, încasînd chi­ria, a predat camera omului. Apoi a început să-i facă zile negre. La 28 februarie a.c., de pildă, întîrziind cine ştie pe la ce localuri, după miezul nopţii şi-a trezit chiriaşul din somn, prin puternice lovituri în uşă. Era însoţit de un netuns, parazit, desigur, şi el. Ambii erau criţă şi le venise pofta de mînca­­re. Petru Sămărghiţean avea în curte nişte porumbei pe care pu­sese ochii Otto. Şi, ca o pasăre de pradă, în noaptea aceea, pe la ora două, a apucat trei porum­bei, fiind gata-gata să-i mănînce cu pene cu tot. Cu furie a sucit gîtul bietelor păsări, iar apoi li l-au rupt. Jumuliţi numai pe jumă­tate, porumbeii au fost aruncaţi în oală, apoi consumaţi aproape cruzi. Mutrele lor, cuvintele mur­dare pe care le-au rostit, au în­­spăimîntat soţia omului, aflată pe pat, bolnavă. Paraziţii şi-au conti­nuat programul în cameră pînă la 5 dimineaţa, plănuind să dea a­­fară chiriaşii şi să pună stăpînire pe locuinţă, pentru a-şi avea asi­­gurat locul potrivit preocupărilor lor dubioase. De ce oare cetăţeanul, văzînd cum năvălesc barbarii pe timp de P. BISTRIŢEANU (Continuare în pag. a 3-a) PEISAJ INDUS­TRIAL. Uzina de sîrmă şi produse din sîrmă Buzău. V. (Foto: MOLDOVAN) ! Pag. a 4-a ! ACTUALITATEA INTERNATIONALA­­­I I I I I I I I I I I I I I I Manifestări I culturale închinate­­ centenarului I lui V.I. Lenin I­­ I I I I I I In aceste zile premergătoare centenarului lui V. I. Lenin, aşe­­zămintele de cultură şi artă din judeţul nostru se fac ecoul în­sufleţirii generale cu care oa­menii muncii de la oraşe şi sa­te întîmpină aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Vla­mului şi comunismului.­­ Din bogatul program de ma­nifestări organizate de Comite-­­­tul judeţean pentru cultură şi ar-r­­ă şi Comisia judeţeană pentru răspîndirea cunoştinţelor cultu­­ral-ştiinţifice, prin comitetele municipale şi orăşeneşti pentru cultură şi artă, conducerile ca­selor de cultură şi ale cămine­lor culturale , sub îndrumarea nemijlocită a organelor locale de partid şi de stat, în colabo­rare cu organizaţiile sindicale, U.T.C., de femei şi alţi factori ai vieţii cultural-artistice, au avut loc în ultima vreme confe­rinţe, simpozioane şi alte ma­nifestări educative. S-au bucu­rat de mare succes teme ca: „O sută de ani de la naşterea lui V. I. Lenin“, „Viaţa şi activi­tatea revoluţionară a lui V. I. Lenin“, „Viaţa şi opera înteme­ietorului primului stat socialist din lume“, „V. I. Lenin — înte­meietorul partidului de tip nou. Creşterea rolului conducător al partidului în perioada con­strucţiei societăţii socialiste", „Lenin despre România", „Răs­dimir Ilici Lenin, discipol şi con­tinuator strălucit al operelor lui Marx şi Engels, conducătorul revoluţionar de frunte al clasei muncitoare, militant neobosit pentru eliberarea naţională şi socială a popoarelor, pentru tri­umful măreţei cauze a socialis-pindirea operelor lui Lenin in România", „In spiritul prieteniei, frăţiei şi respectului reciproc", „Principiile leniniste privind re­laţiile dintre state", „Lenin şi ti­neretul", „Scriitorii şi poeţii des­pre Lenin", „Lenin omul" şi al­tele. Mai multe expuneri şi simpo­zioane au fost însoţite de pro­iecţii de diapozitive privind ima­gini despre locurile unde s-a născut, a copilărit, a trăit şi şi-a desfăşurat activitatea revoluţio­nară Lenin. Filme documentare sau artistice ca: „Lenin în Sa­mara”, „Trei primăveri ale lui Lenin", „Lenin in Polonia", „Co­lina lui Lenin“, „Amintiri despre Lenin", au evocat pagini memo­rabile din viaţa lui Lenin. In organizarea bogatelor ma­nifestări cultural-educative şi artistice, multe aşezăminte de cultură de la oraşe şi sate s-au bucurat în această perioadă —­­pe lingă aportul substanţial dat de intelectualitatea oraşelor şi satelor noastre — şi de aportul preţios al unor lectori ai Cabi­netului judeţean de partid, ai Comisiei judeţene pentru răs­­pîndirea cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice, al unui număr consi­derabil de cadre didactice uni­versitare de la Institutul peda­gogic de trei ani, Institutul de medicină şi farmacie, istorici şi cercetători de la Academia de ştiinţe sociale, centrul Tîrgu- Mureş, Arhivele statului, profe­sori din învăţămîntul de cultură generală, oameni de artă şi cultură, activişti de partid şi de stat, activişti culturali. Variatele şi atractivele mani­festări cultural-educative şi ar­tistice organizate pînă în pre­zent în multe case de cultură, cluburi, întreprinderi şi institu­ţii din municipiile Tîrgu-Mureş şi Sighişoara, din oraşele Re­ghin, Tîrnăveni şi Sovata, sau cele organizate în căminele culturale din comunele Deda, Ghindari, Sărmaşu, Băgaciu, Band, Sîngeorgiu de Pădure, Gurghiu, Bahnea, Miercurea- Niraj, Vînători, Saschiz, Nadeş, Gorneşti, Sîntana de Mureş, Sînpaul, Iernut şi în multe alte localităţi rurale, la care au par­ticipat sute şi sute de oameni ai muncii de la oraşe şi sate, de­monstrează interesul populaţiei judeţului nostru faţă de aceste importante acţiuni educative. prof. IOAN KAPUS secretar a! Comisiei judeţene pentru râspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice­ ­ I

Next