Steaua Roşie, aprilie 1970 (Anul 21, nr. 75-100)
1970-04-08 / nr. 81
Anul XXII. Nr. 81 (3.746) Miercuri, 8 aprilie 1970 4 pagini 30 de bani TERUJI ROSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ORGANIZAŢIILE DE PARTID militante active pentru rentabilizarea întreprinderilor agricole de stat Ca unităţi socialiste ale agriculturii noastre , întreprinderile agricole de stat, de la înfiinţarea lor ca urmare a politicii partidului nostru de susţinere şi îndrumare a acestora, s-au dezvoltat continuu, devenind astăzi unităţi cu o înaltă eficacitate economică. După cum s-a subliniat la Congresul al X-lea al partidului şi la recenta plenară a C.C. al P.C.R., în prezent ca şi in viitor va trebui continuată politica de dezvoltare susţinută a activităţii întreprinderilor agricole de stat, astfel încit acestea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, al metodelor de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al productivităţii muncii şi rentabilităţii producţiei. In judeţul nostru, cele 12 întreprinderi agricole de stat au cunoscut o frumoasă dezvoltare. Valoarea producţiei globale a acestora a ajuns la finele anului trecut, la peste 357 milioane de lei. Cu toate condiţiile climaterice mai puţin favorabile, pe ansamblu, fermele şi întreprinderile agricole de stat au obţinut însemnate sporuri la principalele culturi, domeniu în care, cu excepţia griului, planul din punct de vedere cantitativ şi valoric, precum şi volumul livrărilor au fost realizate la toţi indicatorii, dîndu-se peste plan importante cantităţi de lapte, carne, ouă, fructe etc. » Acest lucru a fost posibil deoarece întreprinderile agricole de stat din judeţul nostru dispun de o puternică bază materială. Astfel, numai sub aspectul înzestrării lor cu mijloace mecanizate, ele dispun de un puternic sector mecanizat, compus din 554 tractoare, 222 combine pentru păioase, 74 maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice etc. La acestea mai putem adăuga faptul că în unităţile agricole de stat îşi desfăşoară activitatea 113 specialişti cu studii superioare, care lucrînd direct în ferme — verigi de bază în organizarea producţiei şi a muncii — au posibilitatea să-şi manifeste capacităţile creatoare, spiritul de iniţiativă şi de răspundere, pentru punerea în valoare a marilor resurse de producţie de care dispun întreprinderile agricole de stat. Precum se ştie, în ultimii ani, avîndu- IOAN COZMA secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie se în vedere rezultatele bune ce se obţin prin creşterea animalelor în unităţi mari, specializate, la Gorneşti s-a construit şi s-a dat în folosinţă un complex porcin de testare şi selecţie, la Ungheni o întreprindere specializată în producţia de ouă şi carne de pasăre, unde anul trecut s-a realizat un beneficiu de peste 16.000.000 lei, îngrăşătoria de tineret bovin, de mare capacitate de la Iernut etc. Aceste realizări reflectă justeţea măsurilor preconizate de partid cu privire la dezvoltarea intensivă a producţiei în ferme specializate, scot in evidenţă grija partidului şi statului nostru pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii acestora, accelerarea procesului complex de modernizare, în scopul fructificării la maximum a rezervelor de sporire a producţiei şi productivităţii muncii. Cu toate rezultatele obţinute, trebuie să arătăm că în unele întreprinderi agricole de stat potenţialul de producţie al pămîntului şi al animalelor nu este pe deplin pus în valoare. In această ordine de idei, aş aminti insuficienta preocupare ce se manifestă în munca consiliilor de administraţie ale IAS, din Reghin, Sîncrai, Acăţari şî Iernut, unde activitatea economică-financiară a anului trecut s-a încheiat cu pierderi. Cauzele acestor insuccese se datoresc producţiilor scăzute, indicilor de calitate necorespunzători, preţului de cost ridicat, etc. La ferma agricolă din Rîciu, de exemplu, datorită faptului că erbicidarea s-a făcut în mod necorespunzător, iar lucrările de întreţinere s-au executat cu întîrziere, s-au obţinut rezultate slabe în sectorul producţiei vegetale. De asemenea, pierderi însemnate s-au înregistrat în legumicultura şi pomicultură. Acestea s-au datorat faptului că s-a intîrziat în mod nejustificat recoltarea produselor iar sortarea şi ambalarea acestora nu s-au făcut în condiţii bune. In ceea ce priveşte anul 1970, începutul este promiţător şi vrem ca el să constituie anul de cotitură în activitatea întreprinderilor agricole de stat. De altfel, după cum s-a arătat şi la consfătuirea lucrătorilor din Inspectoratul judeţean al I.A.S. Mureş, în primele două luni ale anului în curs, in unităţi ca Sighişoara s-au realizat în medie 8,6 litri lapte de la o vacă furajată, la Zagăr s-a depăşit sarcina de producţie de lapte marfă. I.A.S. Avicola Tg.-Mureş a dat mari cantităţi de ouă peste plan. De asemenea, în sectorul vegetal, unităţi ca Batoş, Reghin, Albeşti şi Seuca sînt avansate cu lucrările de fertilizare a culturilor, cu cele de tăieri în livezi etc. In prezent, în unele unităţi s-a trecut la executarea lucrărilor de pregătire a solului, la însămînţarea culturilor timpurii. Sarcini deosebit de importante au fost trasate agriculturii, deci şi I.A.S., de recenta plenară a C.C. al P.C.R., care a adoptat cele două programe naţionale. O dată cu materializarea lor, acum, primăvara, organizaţiilor de partid, consiliilor de conducere ale I.A.S., le revin sarcini de mare răspundere în organizarea şi îndrumarea întregii activităţi a unităţilor pe care le conduc. Condiţii pentru realizarea şi depăşirea planului pe anul 1970 sunt. Spun aceasta, deoarece in toamnă însămînţarea cerealelor s-a făcut în condiţii bune, întreaga suprafaţă destinată însămînţărilor de primăvară a fost arată din toamnă, aplicîndu-se pe aceste terenuri mari cantităţi de îngrăşăminte chimice şi naturale. In vederea ridicării potenţialului de producţie al pămîntului, după cum s-a stabilit şi la plenara C.C. al P.C.R. din martie a. c., este necesar să se execute şi importante lucrări de desecare şi irigaţii, care pot asigura mari sporuri de producţie la cereale, plante tehnice, legume şi plante furajere. Asemenea lucrări trebuie executate pe mii de hectare şi în întreprinderile agricole de stat din județul nostru. Un alt sector deosebit de important în care avem numeroase fer (Continuare în pag. a 3-a) Modernizarea maşinilor şi instalaţiilor destinate agriculturii In vederea modernizării şi diversificării maşinilor şi instalaţiilor destinate înzestrării agriculturii, în întreprinderile constructoare de maşini agricole se întreprind acţiuni menite să ducă la dezvoltarea capacităţilor de producţie. Astfel, Uzina ,,7 Noiembrie" din Craiova se va extinde cu o unitate pentru fabricarea de pluguri necesare diferitelor lucrări agricole. La întreprinderea „Ceahlăul" din Piatra Neamţ, al cărei profil — instalaţii de irigat prin aspersiune — este deosebit de important pentru agricultură, se fac, de asemenea, o serie de lucrări pentru dublarea capacităţii de fabricaţie. Altei întreprinderi din această ramură, „Tehnometal" din Timişoara, unde va începe anul acesta fabricaţia primelor instalaţii complexe pentru creşterea păsărilor, i s-au alocat investiţii importante pentru construcţia unor hale noi şi modernizarea suprafeţelor de producţie existente. VREMEA Temperatura cea mai scăzută înregistrată la Tg.-Mureş în cursul zilei de ieri a fost de minus 2 grade; la ora 12, temperatura era de plus 10 grade. Timpul probabil: Vremea se menţine frumoasă, cu cerul puţin noros. Temperatura în uşoară creştere, maximele vor fi cuprinse între 12—18 grade, minimele între 0—3 grade. Vînt slab din sectorul sud-vestic. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! CAMPANIA DE PRIMĂVARA LA COOPERATIVA DIN SINPETRU SE PREGĂTEȘTE SEMINȚELOR UN PAT MAI BUNA CALITATE, GERMINATIV DE CEA ui record în muncă la cîmp Datorită ploilor abundente, cooperativa agricolă din Daneş nu şi-a putut desfăşura în această primăvară toate forţele la munca cîmpului. Intîrzierea unor lucrări, mai ales a semănatului, care poate pricinui daune recoltelor, a determinat consiliul de conducere şi comitetul de partid să ia toate măsurile pentru folosirea din plin a timpului. De comun acord cu tractoriştii şi cu un mare număr de cooperatori, s-a hotârit ca ziua de duminică să fie declarată zi record în munca la cîmp. Inginerul Ioan Fleşaru şi şeful secţiei de mecanizare Ioan Pupăză s-au îngrijit de identificarea suprafeţelor mai zvintate şi de mai buna organizare a muncii, astfel că acţiunea s-a soldat cu rezultate foarte bune. Toate tractoarele, 10 la număr, au lucrat la arat, discuit, grăpat şi semănat, iar 20 de cooperatori au lucrat la sortarea şi pregătirea cartofilor care urmau să fie plantaţi a doua zi. S-a muncit toată ziua cu sîrg şi cu mult spor; semănatul sfeclei şi ovăzului s-a făcut pe o suprafaţă de 13 ha, discuitul pe 20 ha, grapatul pe 20 ha, aratul pe 9 ha etc. Avînd suficient teren pregătit, cooperatorii au ieşit luni cu toate forţele la semănatul sfeclei de zahăr şi la plantatul cartofilor. Tovarăşul Ioan Sas, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a asigurat că munca este astfel organizată incit semănatul sfeclei să fie terminat în următoarele trei zile. în rindul unităţilor fruntaşe la semănat * Consemnăm cu deosebită satisfacţie faptul că unele cooperative care s-au menţinut campanii în şir codaşe la semănat, în această primăvară au intrat în rîndul celor fruntaşe. Aşa este cazul C.A.P. din Iclănzel, unde datorită pregătirilor făcute la vreme şi ieşirii în cîmp îndată ce terenul a permis, s-au însămînţat pină acum peste 250 ha cu trifoi, sfeclă şi alte culturi. N-ar strica ca exemplul cooperatorilor de aici să fie urmat şi de vecinii lor din Căpuş, care,in condiţii asemănătoare au însămînţat suprafeţe mult mai mici. Ar fi în interesul cooperatorilor din Căpuş ca, în urma măsurilor ce le vor lua, să avem ocazia a consemna şi unitatea lor în rîndul cooperativelor fruntaşe din Sâulia, Rîciu, Sînpetru şi altele. Noul sistem de salarizare şi majorarea salariilor Răspundere sporită în punerea în funcţiune a obiectivelor Noul sistem de salarizare care se aplică de la începutul lunii februarie şi în cadrul Trustului de construcţii montaj Mureş, constituie o însemnată pîrghie de stimulare a constructorilor în vederea ridicării calitative a muncii de pe şantiere. Vechiul sistem de salarizare nu conţinea, în sine, suficiente elemente care să asigure o remunerare mai echitabilă a fiecărui lucrător după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse. Cîştigul lucrătorilor nu era legat direct de activitatea de economisire a materialelor, în special a lemnului, cimentului şi oţelului. Şi ceea ce este deosebit de important, cîştigul nu era corelat direct cu răspunderea pentru punerea în funcţiune la timp a capacităţilor de producţie, a locuinţelor şi a celorlalte construcţii social-culturale. Or, noul sistem de salarizare are în vedere tocmai retribuirea tuturor lucrătorilor din construcţii, aşa cum e şi firesc, după rezultatele finale ale muncii lor, în funcţie de respectarea duratei de execuţie a lucrărilor şi punerea în funcţiune la termen a obiectivelor. Şi în anul trecut noi am reuşit să predăm pînă la sfîrşitul lunii decembrie toate obiectivele cuprinse în plan, dar în IOAN BARTA inginer şef adjunct la C.M. Mureş (Continuare în pag. a 3 a) Cel care a sucit pină şi gitul porumbeilor Intr-o scrisoare adresată redacţiei noastre, electricianul Petru Sămărghiţean de la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş ne înfăţişează un parazit. ,,Are o mutră inspaimintătoare, neras şi netuns. Pentru el munca este o pacoste, trăieşte ca un parazit pe spinarea părinţilor şi a altora. Mă întreb, pe bună dreptate, mai merită astfel de oameni (dacă se pot numi aşa), voinici, sănătoşi, ocupîndu-se numai cu chefuri, scandaluri etc., să consume aerul dăruit de natură?". Despre cine este de fapt vorba cine este cel care trăieşte din ce apucă, conducindu-se după instincte josnice? Este vorba de Binda Otto Boris din Tg.-Mureş, în floarea vîrstei şi în plină putere de muncă. Are mai puţin de 30 de ani şi o meserie bună, fierar betonist, dar nu are ocupaţie. Stoarce şi acum din truda părinţilor, a celor doi oameni harnici şi cinstiţi, supuşi încontinuu ameninţărilor şi neliniştei din partea celui căruia i-au dat viaţă şi l-au crescut. Imbinînd parazitismul cu preocupări dubioase, indiferent de ce natură, numai să-l scutească de plictisitoarea îndatorire de a profesa ceva în rînd cu lumea, Binda Otto Boris se dedă la cele mai mîrşave fapte, devenind deosebit de periculos pentru societate. Părăsindu-şi soţia (dar nu prima) şi copiii, el s-a instalat într-o cameră în strada Primăverii nr. 20. Obişnuit cu chefurile, Binda a avut nevoie de bani. Negăsind, la repezeală, altă sursă, a închiriat camera din strada Primăverii electricianului Petru Sămărghiţean, cu 300 de lei la lună. Şi a încasat chiria anticipat pe 6 luni, în total 1.800 de lei. Aşa că, încasînd chiria, a predat camera omului. Apoi a început să-i facă zile negre. La 28 februarie a.c., de pildă, întîrziind cine ştie pe la ce localuri, după miezul nopţii şi-a trezit chiriaşul din somn, prin puternice lovituri în uşă. Era însoţit de un netuns, parazit, desigur, şi el. Ambii erau criţă şi le venise pofta de mîncare. Petru Sămărghiţean avea în curte nişte porumbei pe care pusese ochii Otto. Şi, ca o pasăre de pradă, în noaptea aceea, pe la ora două, a apucat trei porumbei, fiind gata-gata să-i mănînce cu pene cu tot. Cu furie a sucit gîtul bietelor păsări, iar apoi li l-au rupt. Jumuliţi numai pe jumătate, porumbeii au fost aruncaţi în oală, apoi consumaţi aproape cruzi. Mutrele lor, cuvintele murdare pe care le-au rostit, au înspăimîntat soţia omului, aflată pe pat, bolnavă. Paraziţii şi-au continuat programul în cameră pînă la 5 dimineaţa, plănuind să dea afară chiriaşii şi să pună stăpînire pe locuinţă, pentru a-şi avea asigurat locul potrivit preocupărilor lor dubioase. De ce oare cetăţeanul, văzînd cum năvălesc barbarii pe timp de P. BISTRIŢEANU (Continuare în pag. a 3-a) PEISAJ INDUSTRIAL. Uzina de sîrmă şi produse din sîrmă Buzău. V. (Foto: MOLDOVAN) ! Pag. a 4-a ! ACTUALITATEA INTERNATIONALAI I I I I I I I I I I I I I I Manifestări I culturale închinate centenarului I lui V.I. Lenin I I I I I I I In aceste zile premergătoare centenarului lui V. I. Lenin, aşezămintele de cultură şi artă din judeţul nostru se fac ecoul însufleţirii generale cu care oamenii muncii de la oraşe şi sate întîmpină aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Vlamului şi comunismului. Din bogatul program de manifestări organizate de Comite-tul judeţean pentru cultură şi ar-ră şi Comisia judeţeană pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, prin comitetele municipale şi orăşeneşti pentru cultură şi artă, conducerile caselor de cultură şi ale căminelor culturale , sub îndrumarea nemijlocită a organelor locale de partid şi de stat, în colaborare cu organizaţiile sindicale, U.T.C., de femei şi alţi factori ai vieţii cultural-artistice, au avut loc în ultima vreme conferinţe, simpozioane şi alte manifestări educative. S-au bucurat de mare succes teme ca: „O sută de ani de la naşterea lui V. I. Lenin“, „Viaţa şi activitatea revoluţionară a lui V. I. Lenin“, „Viaţa şi opera întemeietorului primului stat socialist din lume“, „V. I. Lenin — întemeietorul partidului de tip nou. Creşterea rolului conducător al partidului în perioada construcţiei societăţii socialiste", „Lenin despre România", „Răsdimir Ilici Lenin, discipol şi continuator strălucit al operelor lui Marx şi Engels, conducătorul revoluţionar de frunte al clasei muncitoare, militant neobosit pentru eliberarea naţională şi socială a popoarelor, pentru triumful măreţei cauze a socialis-pindirea operelor lui Lenin in România", „In spiritul prieteniei, frăţiei şi respectului reciproc", „Principiile leniniste privind relaţiile dintre state", „Lenin şi tineretul", „Scriitorii şi poeţii despre Lenin", „Lenin omul" şi altele. Mai multe expuneri şi simpozioane au fost însoţite de proiecţii de diapozitive privind imagini despre locurile unde s-a născut, a copilărit, a trăit şi şi-a desfăşurat activitatea revoluţionară Lenin. Filme documentare sau artistice ca: „Lenin în Samara”, „Trei primăveri ale lui Lenin", „Lenin in Polonia", „Colina lui Lenin“, „Amintiri despre Lenin", au evocat pagini memorabile din viaţa lui Lenin. In organizarea bogatelor manifestări cultural-educative şi artistice, multe aşezăminte de cultură de la oraşe şi sate s-au bucurat în această perioadă —pe lingă aportul substanţial dat de intelectualitatea oraşelor şi satelor noastre — şi de aportul preţios al unor lectori ai Cabinetului judeţean de partid, ai Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor culturalştiinţifice, al unui număr considerabil de cadre didactice universitare de la Institutul pedagogic de trei ani, Institutul de medicină şi farmacie, istorici şi cercetători de la Academia de ştiinţe sociale, centrul Tîrgu- Mureş, Arhivele statului, profesori din învăţămîntul de cultură generală, oameni de artă şi cultură, activişti de partid şi de stat, activişti culturali. Variatele şi atractivele manifestări cultural-educative şi artistice organizate pînă în prezent în multe case de cultură, cluburi, întreprinderi şi instituţii din municipiile Tîrgu-Mureş şi Sighişoara, din oraşele Reghin, Tîrnăveni şi Sovata, sau cele organizate în căminele culturale din comunele Deda, Ghindari, Sărmaşu, Băgaciu, Band, Sîngeorgiu de Pădure, Gurghiu, Bahnea, Miercurea- Niraj, Vînători, Saschiz, Nadeş, Gorneşti, Sîntana de Mureş, Sînpaul, Iernut şi în multe alte localităţi rurale, la care au participat sute şi sute de oameni ai muncii de la oraşe şi sate, demonstrează interesul populaţiei judeţului nostru faţă de aceste importante acţiuni educative. prof. IOAN KAPUS secretar a! Comisiei judeţene pentru râspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice I