Steaua Roşie, septembrie 1970 (Anul 21, nr. 204-229)
1970-09-16 / nr. 217
LA U.E.L. REGHIN REALIZĂRILE ARULUI VIITOR A STOCURILOR DE BUSTELI Noul an forestier a început. Lucrătorii forestieri au urcat din nou pantele munţilor spre pădurile seculare instalîndu-se cu întregul lor arsenal de maşini şi utilaje în parchetele date spre exploatare. Cel care îşi închipuie această activitate o simplă transhumantă greşeşte pentru că deşi exploatarea lemnului este un meşteşug aparte, ea are o tehnologie complexă, pretenţioasă, ca şi produsele oricărei întreprinderi, iar calitatea muncii de exploatare, gradul de valorificare a masei lemnoase depind, în primul rînd, de minuţiozitatea pregătirii activităţii de exploatare, de rigurozitatea ştiinţifică a întocmirii tehnologiilor şi respectării prescripţiilor acestora pe întreaga filieră a fluxului de producţie de la fasonat, corhănit, scosapropiat, transport, sortat pînă la încărcarea în vagoane. Ne-am interesat la U.E.L. Reghin despre felul în care a fost pregătit noul an forestier. — Pregătirile s-au încheiat în toate parchetele — ne spune secretarul comitetului de partid pe întreprindere, Anton Chiriță. Se lucrează peste tot la exploatarea lemnului. Fasonatul a început deja. Se pregătesc operaţiile de scos şi apropiat şi, în curînd, vom trece la formarea stocurilor necesare semestrului I al anului viitor. Am luat măsuri să intensificăm activitatea de exploatare a lemnului pentru formarea unor stocuri suplimentare care să ne asigure o activitate ritmică şi în cursul iernii chiar dacă condiţiile de climă vor fi mai aspre. . . Realizările bune obţinute Pana in prezent de către lucrătorii U.E.L. Reghin constituie o premisă sigura a unor rezultate superioare, ele prefigurează posibilitatea perfecţionării continue a muncii de exploatare a lemnului. Încă în lunile iulie şi august au fost recuperate toate rămînerile în urmă. Planul anual şi angajamentele vor fi realizate şi depăşite. Atît pregătirea anului forestier cît şi activitatea de exploatare propriu-zisă, au în vedere, mai mult ca oricînd, posibilitatea valorificării superioare a lemnului din pădure — ne spune contabilul şef, Ioan Muscă. Sarcina de obţinere a unei producţii globale sporite dintr-un volum de masă lemnoasă mai mic impune o atenţie deosebită în exploatarea fiecărui arbore. Avem posibilităţi suficiente. Dintr-un buştean, dacă este bine exploatat, pot rezulta pînă la 40 de produse. Aceasta ar însemna realizarea unui nivel optim de valorificare a masei lemnoase. Dar nu este acelaşi lucru să realizezi buşteni de gatere sau derulaj dintr-un arbore de calitate, ultimul este un produs mai eficient. Sau cazul lobdelor despicate: ele pot primi uşor destinaţia lemnului de foc dar dacă se manifestă o exigenţă deosebită la sortare, acestea pot fi reţinute pentru o valorificare mai completă. Din lobdele respective se poate scoate o gamă largă de noi produse cum sunt: lobde pentru doage, lemn de celuloză, lobde pentru distilare, pentru lăzi, dulapi, materie primă pentru P.A.L. şi P.F.L. Ne-am îndreptat, de aici, spre locurile de exploatare: sectorul Lăpuşna. Şeful sectorului, Ioan Cioba, ne prezintă situaţia la zi „Sunt puse la punct toate procesele tehnologice de exploatare a lemnului. Drumurile forestiere sunt bine întreţinute pentru accesul mijloacelor mecanizate la toate parchetele. Am început fasonatul din doborîturi de vînt şi rupturi şi vrem să scoatem cît mai repede această masă lemnoasă pentru a nu se sufoca, astfel ca pierderile să fie reduse la minim. Intensificînd încă de pe acum activitatea din parchete vom reuşi ca pînă la sfîrşitul anului să pregătim următoarele stocuri: 36.000 mc buşteni răşinoase, în diferite faze de lucru: 500 mc, fag catarg şi 4.000 mc lemn despicat, cantitate ce ne va asigura realizarea planului pe trimestrul I al anului viitor, chiar în condiţiile unei ierni dificile. Referitor la măsurile pentru valorificarea superioară a masei lemnoase ne-a spus: „Am trecut la exploatarea lemnului în trunchiuri şi catarge. înainte secţionatul definitiv se făcea la cioată, iar dacă lemnul despicat nu se scotea operativ se sufoca. Acum la cioată se fac numai doborîtul şi secţionatul în piese pentru a fi scos. Sortarea propriu-zisă şi împărţirea lemnului după calitate se fac în depozitele intermediare. Ultima metodă de exploatare ne asigură o mai bună gospodărire a lemnului şi o valorificare mai înaltă". Urcăm spre parchetul Meşteriţa. Lucrătorii formaţiei maistrului Nagy Mihai se află la lucru pe diferite faze ale fluxului tehnologic. Paralel cu realizarea planului pe trimestrul IV ei au atacat și pregătirea stocurilor pe anul viitor. „Mai avem de realizat 2.000 m.c. bușteni pentru anul acesta, ne spune maistrul Nagy, cantitate pe care o vom realiza mai devreme cu aproape două luni. Am intensificat această activitate de exploatare tocmai pentru a crea anumite avansuri în pregătirea producţiei anului viitor. Sarcina de formare a stocurilor: 2.000 m c buşteni în faza de scos, 500 m c buşteni în cea de apropiat şi 2.000 m c lemn despicat în diferite faze, le vom realiza exemplar, adică intenţionăm să înaintăm şi mai mult cu fazele şi să asigurăm o foarte bună gospodărire a lemnului. Printr-o sortare minuţioasă vrem să reuşim să realizăm o gamă cît mai largă din produse din lemn. în felul acesta sarcinile trimestrului I al anului viitor vor fi uşor de realizat atît în ce priveşte valorificarea superioară a lemnului cît şi îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan“. I. CISMAŞ nr. Republica Socialistă România Consiliul popular al judeţului Mureş — Comitetul executiv — DECIZIA Nr. 445/1970 Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş, în temeiul dispoziţiilor art. 23, alineatul 2 şi art. 47 din Legea 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, decide: Articol unic. - Se convoacă Consiliul popular al județului Martin de-a Vll'a sesiune ordinară, la data de 25 septembriÎ0 °,a9 din.o,o, în sala de »din» din Tagu-Mu,... strada Lungă nr. 93, cu următoarea ordine de zi 1a Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular jud . _n privind măsurile luate pentru asigurarea populaţiei cu ( jmarfă specific sezonului toamnă-iarna şi pregătirile făcu fond de zarea însilozărilor în sectorul legume-fructe. te PTcoZS comisiei Pente pentru come?, cooperaţie, finanţe, staţiuni balneare şi turism inaceasta problema. Trgu Mure?, la 12 septembrie 1970. Preşedinte, NICOLAE VEREŞ Secretar, AUREL TERO Prin aplicarea unei tehnologii corecte şi diferenţiate la realizarea unei producţii sporite de grîu . Andarul lucrărilor agricole de sezon a readus în actualitate lucrările specifice toamnei. A. 13130 (e o deosebită complexitate, are o importanţă cu atit mai mare cu cît include lucrări ca- 1 are factori determinanţi nu numai pentru recolta prezentă dar şi pentru cea viitoare. Punctul cenra a preocupărilor îl constituie, fără îndoială, pregătirile pentru însămînţarea griului la un nivel permitat. In anel ce vine, realizarea producţiilor maxime posibile. Elementele tehnologiei au fost şie cu precizie, diferenţiat pe zone, la consfătuirea griului de la Bucureşti. Asemenea acţiuni au fost întreprinse şi la nivel judeţean cu specialiştii din I.A.S. şi din cooperativele agricole. . . •întrucat acum este momentul aplicării lor in practică, deci a pregătirii terenului, fertilizării, aigarii seminţelor, cu respectarea tuturor cerinţelor necesare, în pagina a lll-a a ziarului, cercetători 06 1 io-7n «Siex.per,mentala Tg.-Mureş prezintă principalele elemente ale tehnologiei griului pentru anul XS70 1971, în strînsăn dependență de caracteristicile pedoclimatice ale județului nostru. ■ — VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 24 de mii PPORABIL • Vremea se menţine in general frumoasa, TIMPUL PRO enta unele înnorări locale după-amiaza călduroasa. Cerul va p muntoasă, sunt posibile averse de şi cu totul izolat, in regiureu .Temperaturile maxime vor fi cuprinse indurata. lerriper _ Sînt slab ploaie de scurta ------- # .tre 20—26 grade, iar minimei din nord-vest. Iniţial sunet de clopoţel în anul şcolar 1970-1971 Un nou an şcolar a început ieri pe întinsul patriei noastre. Peste 3.800.000 de elevi din întreaga ţară, după o vacanţă plină de bucurii, şi-au îndreptat paşii în această zi de 15 septembrie spre şcolile lor, pentru a începe (cei din clasa I) sau a reîncepe activitatea de studiu. Ei au fost aşteptaţi de învăţători şi profesorii lor, gata să-şi consacre forţele pentru instruirea temeinică şi educarea copiilor şi tinerilor care le-au fost încredinţaţi. în rîndul corpului didactic se găsesc mii şi mii de cadre noi, care, deşi abia şi-au încheiat studiile, sunt dornice să-şi dovedească capacitatea şi vocaţia pentru frumoasa şi nobila îndeletnicire pe care şi-au ales-o. Partidul şi guvernul nostru acordă o deosebită atenţie dezvoltării învăţămîntului, adaptării sale cerinţelor actuale, nevoilor economiei naţionale. In conformitate cu liniile directoare stabilite in acest scop, fiecare an şcolar aduce elemente noi, este mai bogat decit cel anterior. Anul şcolar 1970—1971, de pildă, înseamnă cuprinderea în clasa I a tuturor copiilor care au împlinit vîrsta de 6 ani, apariţia clasei a X-a în cadrul învăţămîntului general obligatoriu, lărgirea reţelei de licee industriale, atît de solicitate de absolvenţii a 8 clase, înfiinţarea unor cursuri de scurtă durată postliceale (3—12 luni) pentru calificarea în meserii care solicită un bagaj mai bogat de cunoştinţe teoretice, a absolvenţilor de liceu. Esenţial este, bineînţeles, conţinutul procesului de învăţământ de aceea un accent deosebit s-a acordat manualelor şcolare, o bună parte a acestora fiind revizuite. Noul an şcolar începe, de asemenea, cu o bază materială mai bogată — noi săli de clasă şi şcoli, noi dotaţii în laboratoare etc. Aşadar, obiective de cea mai mare importanţă, condiţii, în majoritatea şcolilor, dintre cele mai bune pentru desfăşurarea unei activităţi fructuoase în anul şcolar 1970—71. Dacă ele vor fi îmbinate cu munca sîrguincioasă a corpului didactic şi a elevilor — şi nu ne îndoim că aşa va fi — rezultatele vor fi cele scontate, în acest sens urăm, la începutul noului an şcolar, spor la muncă tuturor elevilor, tuturor educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor. O zi cu totul sărbătorească au trăit ieri elevii şi cadrele didactice de la Liceul industrial de construcţii de maşini din Tîrgu- Mureş, pentru care prima zi de şcoală a coincis cu momentul inaugural al noului sediu. Dispunînd de 16 săli de clasă, 5 laboratoare, dintre care 2 sunt dotate deja cu tot necesarul, cu perspectiva să ia fiinţă un cabinet de desen tehnic şi unul electrotehnic, liceul asigură celor 600 de elevi de la cursul de zi şi celor 300 de la cursul seral, condiţii dintre cele mai bune de studiu, pentru a deveni cadre de nădejde ale economiei naţionale în cele două specialităţi tehnica construcţiei de maşini şi maşini şi aparate electrice. Acest lucru a fost subliniat şi în cuvîntul tovarăşului Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, care a participat la festivitatea de deschidere, evidenţiind aportul deosebit pe care tineretul patriei noastre trebuie să-l aducă pentru ridicarea pe noi culmi a patriei noastre. De altfel, un asemenea îndemn se desprinde şi din salutul conducerii de partid şi de stat adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar. în care se spune „Elevi şi eleve! Anul şcolar pe care îl începeţi vă oferă largi posibilităţi de a vă îmbogăţi cunoştinţele, de a vă însuşi în mod temeinic comorile ştiinţei, tehnicii şi culturii, îndreptăţiţi marile speranţe ce se pun în voi şi sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura în şcoli condiţii cît mai bune de studiu, muncind cu sîrguinţă, învăţînd temeinic! Perseveraţi în eforturile voastre de a deveni cetăţeni cît mai utili patriei, poporului din care faceţi parte! Dovediţi, în toate împrejurările — în şcoală, în familie, în viaţa socială — o comportare demnă, civilizată, răspundere pentru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste !“. Despre seriozitatea cu care elevii răspund acestei chemări ne-am dat seama din discuţiile pe care le-am purtat cu elevul Ioan Vultur, din anul VI : „Dacă pînă acum, începutul fiecărui an şcolar devenise pentru mine un lucru destul de obişnuit, acest Început are poate alte semnificaţii, legat fiind, mai întâi, de faptul că este ultimul an de şcoală şi, în al doilea rînd, răspunderea care ne revine celor din anul V, ştiind că în acest an vom absolvi • şcoala.în timpul practicii efectuate la uzina „Electromotor“ din Timișoara, mi-am dat seama cît de necesare ne sînt ERNEST LORIOAN CIURDARU ATANASIE POPA Foto : CAROL SZASZ IOAN KONCZ (Continuare in pag. a 2-a)‘ Inaugurarea noului local al Liceului industrial de construcţii de maşini din Tîrgu-Mureş. SPRE ŞCOALA, LA GORNEŞTI Sunt mici, dar cuminţi ! Se apropie sezonul rece SÎNT PREGĂTITE LOCUINŢELE AFECTATE DE INUNDAŢII SĂ-L „PRIMEASCĂ“ CUM SE CUVINE? Inundaţiile din luna mai au provocat stricăciuni considerabile şi fondului de locuinţe aflat în proprietatea statului. 1218 asemenea locuinţe situate pe teritoriul municipiului Tg.-Mureş au suferit avarii de diferite grade, fiind prevăzute pentru reparaţii. Avind in vedere apropierea sezonului rece şi faptul că de la începerea lucrărilor de punere la punct a imobilelor de locuit afectate s-au scurs aproape 4 luni, ne-am interesat de stadiul la care au ajuns reparaţiile. Convorbirea avută în acest sens cu inginerul şef al întreprinderii de locuinţe şi prestaţii — Bod Karoly (completată cu constatările noastre la faţa locului) a fost edificatoare. După cum ne-a informat, acţiunea a pornit cu stabilirea de către o echipă de specialişti a avariilor, după care s-a elaborat documentaţia necesară efectuării remedierilor. Pentru reparaţiile prevăzute la cele 1218 apartamente aparţinînd I.L.P. (din care 554 situate în blocuri şi 664 in imobile mai mici) s-a întocmit graficul de execuţie, care pe parcurs a suferit modificări legate de scurtarea termenelor. Ţinînd seama de posibilităţi (materiale şi forţă de muncă) iniţial s-a preconizat executarea reparaţiilor pe etape, prima etapă constînd în asigurarea confortului minim la fiecare locatar, pînă la data de 31 decembrie a.c.Prin confort minim se înţelege efectuarea lucrărilor de zidărie, tencuieli, reparaţii de uşi, turnarea fundaţiilor pentru pardoseli, montarea par- Convorbire cu tov. Bod Károly, ing. şef la I.L.P. Tg.-Mureş, privind stadiul reparaţiilor la locuinţele proprietate de stat -cheiului într-o cameră şi aplicarea unei zugrăveli simple). După ultimele îmbunătăţiri aduse graficului, reparaţiile pînă la acest nivel trebuie terminate pînă la data de 30 octombrie, restul remedierilor de interior rămînînd drept front de lucru pentru iarnă. Deşi s-a organizat munca în flux, programul nu s-a putut realiza întocmai, deoarece starea apartamentelor precum şi faptul că nu toţi locatarii au putut fi acasă în momentul oportun, au îngreunat deschiderea şantierelor. In aceste condiţii s-au început lucrările de reparaţii la 733 de apartamente, din care 522 în blocuri şi 211 în locuinţe individuale. — Care este stadiul actual al lucrărilor? — Pînă în momentul de faţă au fost executate remedierile la nivelul prevăzut — confort redus — la un număr de 563 de apartamente, din care 445 în blocuri şi 118 individuale, la 221 de apartamente fiind montat şi parchetul. Menţionez că sîntem în avans cu lucrările la blocuri, dar întîmpinăm mari greutăţi la remedierile ce se cer efectuate la imobilele individuale. Aceasta deoarece pe parcurs volumul lucrărilor a sporit mult faţă de prevederi datorită tasării sau chiar dărîmării unor ziduri, sobe, deteriorării instalaţiilor interioare, apariţiei altor stricăciuni grave. Comisia de specialitate efectuează I. GIDOFALVI T. TANASESCU (Continuare în pag. a 2-a) Tomun ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII, Nr. 217 (3.882) Miercuri, 16 septembrie 1970 4 pagini 30 de bani. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ ! Pagina a 4-a: i I ACTUALITATEA INTERNATIONALA !