Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-22 / nr. 17

PAGINA 2 STEAUA ROSIE­ ­m N­ICOLAE CEMIŞESCU­ (Urmare din pag. 1) in discuţia finală, ca deziderate majore ale colectivului uzinei. Se ajunge la uzina ,,Semănă­toarea”, cea mai mare unitate constructoare de utilaje agricole din ţara noastră. La sosirea în uzină, un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri fac secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat o primire săr­bătorească. La matriţărie, prima secţie vizi­tată, directorul uzinei, ing. Ion Căpăţînă, arată că producţia uzi­nei in cincinalul încheiat recent a crescut cu 150 milioane lei, iar în actualul cincinal ea va mai cu­noaşte un spor de incă 320 mi­lioane lei. Tot aici se relevă impor­tanţa pe care o acordă construc­torii de maşini agricole reproiec­­tării pe criterii noi, moderne, a unor utilaje. Se arată totodată că pentru economisirea principa­lei materii prime — metalul, uzina foloseşte aproximativ 110 repere confecţionate din material plastic, fapt care aduce uzinei anual o economie de 150 tone de metal. Vizitindu-se secţia de turnăto­rie, apoi cea mecanică, gazdele informează că uzina şi-a realizat cu mijloace proprii o serie de uti­laje care au fost integrate în pro­cesul de fabricaţie. — Această acţiune de autodota­­re trebuie extinsă în toate secţiile întreprinderii, recomandă secreta­rul general al partidului specia­liştilor întreprinderii. Trebuie să vă străduiţi să vă gospodăriţi singuri, să vă creaţi o serie de utilaje şi instalaţii de care aveţi nevoie, prin valorificarea tuturor resurselor in­terne. Oprindu-se în numeroase locuri de muncă, dînd mina cu munci­torii, cu tehnicienii şi inginerii a­­flaţi în plină activitate, secretarul general al partidului se interesea­ză de modul în care îşi îndepli­nesc planurile, de metodele de lucru folosite, de preocupările a­­cestora în modernizarea produse­lor, în creşterea eficienţei maşinilor şi utilajelor. După vizitarea principalelor sec­toare productive, în curtea între­prinderii oaspeţilor li se prezintă cele mai semnificative produse ale întreprinderii. Un viu interes se manifestă faţă de combinele ce­realiere autopropulsate care se înscriu ca o realizare de mare va­loare a industriei noastre con­structoare de maşini. O asemenea combină recoltează aproape 36 de culturi — practic toată gama ce­realelor păioase, maşina fiind de­servită de un singur om­ mecanic. Productivitatea ei este de 15 hec­tare pe zi. Toate reglajele se efec­tuează foarte uşor de la bord, printr-un sistem de comenzi hi­draulice. Tot aici sunt expuse şi o serie de alte utilaje, fabricate la ,,Semănătoarea" şi la o altă mare uzină constructoare de maşini a ţării,­­ „7 Noiembrie" din Craio­va. Membri ai conducerii centra­lei industriale de maşini şi utilaje agricole şi a Institutului de proiec­tări pentru maşini şi instalaţii a­­gricole dau explicaţii oaspeţilor în legătură cu caracteristicile acestor utilaje, şi cu preocupările lor pen­tru îmbunătăţirea lor continuă. Specialiştii Institutului de proiec­tări pentru maşini şi utilaje agri­cole informează că în prezent se află în curs de proiectare şi de a­­similare alte maşini şi utilaje. În încheierea vizitei, are loc o discuţie în legătură cu preocupări­le conducerii uzinei ,,Semănătoa­rea" pentru perfecţionarea cadre­lor care lucrează în întreprindere şi pentru formarea unor noi spe­cialişti în acest domeniu. Se sub­liniază necesitatea lărgirii grupu­lui de şcolarizare al întreprinderii. Secretarul general al partidului re­comandă conducerii uzinei să pu­nă în centrul activităţii perfecţio­narea procesului de producţie, ri­dicarea calităţii pentru a se rea­liza maşini de mare randament, corespunzătoare necesităţilor cres­­cînde ale agriculturii, care solicită în actualul cincinal o gamă com­plexă de maşini. Vizita de lucru întreprinsă ieri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat în mari întreprinderi ale Capitalei, se încadrează în dialo­gul permanent, dintre conducerea de partid şi popor, dialog care a început fructuos încă în primele zile ale primului an al­ actualului plan cincinal. Recentele vizite în întreprinderile industriei construcţiilor de maşini, ale conducerii de partid şi de stat, ale secretarului general al parti­dului au relevat importantele rea­lizări obţinute de zeci de colective în crearea de noi maşini şi uti­laje, ceea ce conferă acestui sec­tor al economiei naţionale un rol preponderent în vastul program de activitate prevăzut pentru actualul plan cincinal. Discuţiile directe ale conducerii de partid şi de stat cu muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii, cu specialişti din conducerea întreprinderilor şi ministerelor con­duc la descoperirea a noi şi noi resurse de sporire a producţiei, la apariţia a noi şi noi iniţiative va­loroase, menite să ridice activita­tea din industrie pe trepte supe­rioare, la nivelul exigenţelor me­reu sporite ale progresului tehnic înregistrat în lumea contempora­nă, la nivelul cerinţelor tot mai înalte ridicate de opera de desă­­vîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Reportaj realizat de : N. POPESCU-BOGDĂNEȘTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU Răsplata — în raport cu munca (Urmare din pag. 1) mizare a muncii. Acum iarna, de exemplu, am putea foarte bine trans­porta pe cîmp îngrăşă­minte naturale pentru sfeclă. Totuşi nu se în­treprinde nimic. Stau de pomană 4 remorci, stau cooperatorii. In balanţa de veni­turi un spor substan­ţial l-a adus şi zooteh­nia. Venitul s-a cifrat la peste 1­2 milioane lei, deşi laptele de la o vacă furajată a fost de numai 1.407 litri , deci sub plan. Dacă cooperatorii harnici ca Boanta Zachei şi Szen­­tonay Teodor au înre­gistrat sporuri de creş­tere zilnice la tineretul bovin de 800 gr la ca­tegoriile ce le îngri­jesc, în schimb la gru­pele de vaci rezultatele au fost mult mai sla­be. Brigadierul zooteh­nic IOAN TANDEA a încercat să arunce vi­nă acestor nerealizări pe seama timpului ne­favorabil din anul tre­cut. Medicul veterinar MIRCEA POP, a de­monstrat, prin cifre și exemple concrete că au fost şi alte cauze: in­stabilitatea îngrijitori­lor, rezultate mai slabe la reproducţie. Ba au fost, spunea VASILE LOZA, şi unele ano­malii în ţinerea eviden­ţei la fătări etc. In cadrul adunării generale a cooperato­rilor din Zau de Cîm­­pie, sarcinile de plan pe 1971 au fost anali­zate în lumina introdu­cerii noilor forme de organizare și retribuire a muncii. Inginerul E­­MIL ANCA a expus în detaliu noile sarcini de plan ale C.A.P. Preve­derile sunt clare:­2.400 kg la grîu, 2.500 kg la porumb, 30.000 kg la sfeclă de zahăr la ha etc. S-au definiti­vat brigăzile. S-a ex­plicat modul de aplica­re a acordului global, necesitatea împărţirii cooperatorilor şi meca­nizatorilor în formaţii permanente de muncă. Participarea activă a cooperatorilor la dis­cuţii, la dezbaterea ci­frelor de plan, deno­tă interesul acestora faţă de noile măsuri privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agricultu­rii. Socotim totuşi că ar fi fost de un real folos pentru cooperatori da­că le-ar fi fost prezen­tate mai multe exemple in legătură cu posibi­lităţile de sporire a ve­niturilor cooperătorilor, in raport cu munca şi cu rezultatele obţinute. Desfăşurarea adună­rii generale a demon­strat că ţăranii coope­ratori din Zau sînt ho­tă­rîţi să muncească astfel încît să îndepli­nească şi să depă­şească planul de pro­ducţie, să contribuie prin aceasta la ridica­rea pe o treaptă su­perioară a cooperati­vei. In discuţiile recente pe care le-am avut cu diferiţi factori de răspundere ai comerţului a reieşit cu claritate faptul că principala cauză a golurilor ce apar de nenu­mărate ori în magazine o consti­tuie lipsa de ritmicitate in livrarea mărfurilor de către furnizor. Comerţul are încheiate contracte cu diverse întreprinderi. Ba mai mult, sînt alcătuite, de comun a­­cord, grafice de livrare trimestria­le, lunare, decadale şi chiar zilni­ce. Cu toate acestea, unii furnizori încalcă cu bună ştiinţă disciplina contractuală, fenomen negativ ce atrage după sine un întreg corte­giu de neajunsuri. Tocmai pentru a se evita situaţiile neplăcute, în­tre industrie şi comerţ, adică între furnizor şi beneficiar, se încheie contracte, pe baza cărora comer­ţul determină, mai bine-zis ar tre­bui să determine, furnizorul să-i livreze mărfurile conform înţelege­rii stabilite. I.C.R.T.I. Tg.-Mureş are numeroşi furnizori, de altfel firme de presti­giu care livrează mărfurile nu la termenele stabilite ci, cînd pot. Al­teori, aceştia uită chiar că au niş­te obligaţii contractuale care se cifrează la sute de mii de lei. Printre furnizorii necondiţionali se numără: Combinatul textil Si­biu cu o restanţă de produse (ţe­sături de lină) în valoare de 380.000 lei; Combinatul textil Bra­şov (400.000 lei); Combinatul de lină Bucureşti (500.000 lei); Combi­natul textil Sighişoara (450.000 lei); Combinatul de confecţii şi tri­cotaje Bucureşti (220.000 lei); Combinatul de tricotaje Sibiu cu o restanţă de 500.000 lei, reprezen­­tînd 4.000 bucăţi dresuri de bum­bac şi supraelastice (ciorapi cu chilot), ciorapi relon, combinezoa­ne pentru femei şi bărbaţi etc.; Combinatul de tricotaje Bucureşti, fabricile de tricotaje din Braşov, ,,8 Martie" din Piatra Neamţ şi ,,Unitatea" din Sighet; Combinatul de confecţii Craiova, cu o restan­ţă de 420 bucăţi de paltoane pen­tru copii, din imitaţie de blană; Combinatul de încălţăminte Timi­şoara, fabricile „Banatul" şi „Jim­­bolia" (2.500 perechi cizmuliţe pen­tru copii), fabricile „Carmen" şi „Progresul" Bucureşti şi alţii. Va­loarea totală a restanţelor se ridi­că la 13.400.000 lei. Numărul e­­xemplelor ar putea fi continuat. Cît privesc consecinţele, ele sînt bine cunoscute. De aceea în rîn­­durile de faţă vom insista asupra posibilităţilor pe care le are co­merţul de a determina furnizorii să-şi respecte angajamentele con­tractuale. La început comerţul caută să impulsioneze furnizorii prin adrese scrise. Dacă s-ar face un calcul al scrisorilor trimise şi al răspunsuri­lor primite de el ar reieşi nişte ci­fre de-a dreptul astronomice. De nenumărate ori acest „dialog" scris durează luni de zile. De a­­ceea atenţionarea prin adrese a devenit o practică birocratică de lungă durată şi fără rezultat. Pentru a se „acoperi", furnizorii vin cu motivări: n-avem pentru moment materia primă necesară, cutare maşină sau utilaj se află in revizie generală, n-am primit..., n-avem... 1.001 de motive care mai de care mai „obiective". Oare la contractare furnizorii au ştiut sau nu care le este potenţialul? Dacă au ştiut de ce şi-au luat angajamente pe care nu le pot duce la îndeplinire? Oare la con­tractare şi onorarea lor efectivă s-au uitat prevederile Legii con­tractelor? Posibilităţile comerţului de a impulsiona furnizorii nu se măr­ginesc numai la noianul in­eficace de adrese scrise. Bu­năoară, pentru a-i determi­na să fie punctuali, poate respin­ge marfa întîrziată — pe motiv că a fost încălcat contractul — poate solicita derogare de la preţul de achiziţie, pot fi chemaţi în faţa Arbitrajului de stat, care îi penali­zează material. Datorită furnizorilor amintiţi, co­merţul a rămas descoperit cu în­semnate cantităţi de ţesături, con­fecţii, textile şi încălţăminte. Din magazinele tîrgumureşene lipsesc: sifon alb, diftin, catifea pluşcord, stofe pentru rochii, covoare şi pre­şuri, atlas, dresuri, pulovere şi pan­taloni tricotaţi din P.N.A., rochii din P.N.A. pentru femei, pantaloni bărbăteşti pluscord, pantaloni su­­praelastici, cizme cu feţe din pie­le (poate le vom găsi la vară!), ghete pentru copii nr. 151/7—2002 şi multe, multe altele care au fost contractate. Pentru a-şi realiza planul valo­ric, I.C.R.T.I. încearcă să „umple" golurile create, cu mărfurile aflate in stoc şi care, de fapt nu sînt so­licitate de comerţ şi cu atît mai puţin de­­cumpărători, ele ocupînd fără rost rafturile magazinelor şi depozitelor unde, de acum, ar tre­bui să se afle noutăţile anului. Nici în ceea ce priveşte aprovi­zionarea cu mobilă, comerţul nu stă mai bine. întreprinderea de in­dustrie locală „Ilefor" din Tg.-Mu­reş, furnizor direct al O.C.L. Pro­duse industriale, care avea sarci­nă de a livra 600 de paturi pentru copii şi 1.270 bucăţi dulapuri cu două uşi, a abzis de obligaţiile ce îi revin. Prin actul adiţional numă­rul 30/1971 această întreprindere aduce la cunoştinţa organizaţiei comerciale că a transferat coman­da la întreprinderea sighişoreană „LEMETA", unitate care, de altfel, se află în litigiu cu O.C.L. Produse industriale în ceea ce privesc con­diţiile de ambalare a mobilei. Co­merţul solicită an­balarea în hîrtie ondulată şi şipci nu în scîndură, care are o valoare de 300 de lei per garnitură. Nu putem trece cu vederea fap­tul că nici comerţul nu a căutat ca şi în acest an, încă din primele zi­le, să încheie contracte cu furni­zori direcţi care le-ar fi asigurat, în mare măsură, o bună aprovizio­nare cu mărfurile noi etalate la diverse expoziţii, solicitate de cum­părători. Este de neexplicat de ce terme­nele de livrare ale mărfurilor de către furnizori au fost eşalonate, de comun acord cu comerţul, în­­cepind cu cea de-a treia decadă a lunii ianuarie, şi nu din primele zile. Timp de aproape trei săp­­tămîni ele lipsesc din spaţiile co­merciale. Creşterea eficienţei muncii in comerţ depinde, in primul rind, de promovarea stăruitoare a formelor şi metodelor moderne de aprovi­zionare şi deservire, de rezolvarea operativă a multiplelor probleme ce apar în activitatea de zi cu zi, de sporirea iniţiativei şi răspunde­rii tuturor celor care lucrează in acest sector pentru asigurarea u­­nor condiţii din ce in ce mai bune de aprovizionarea populaţiei cu mărfurile solicitate în tot cursul a­­nului. Noutăţile sînt, dar... numai pe hîrtie. Pe cînd le vom găsi şi în ma­gazine? TEOFIL TÄNASESCU magazine ... sunt încă n­­­ei Expoziție cu vînzare la magazinul Gostat din centrul Tîrgu-Mureșului. Patinatorii tîrgumureşeni au cucerit „Cupa semicentenarului Mureşul8" Cu prilejul semicentenarului clu­bului sportiv Mureşul din Tg.-Mu­­reş, la Tuşnad a fost organizat un important concurs de patinaj vi­teză dotat cu „Cupa Semicentena­rului Mureşul" la care au parti­cipat patinatori fruntaşi din Bu­cureşti, Cluj, Sibiu şi Tg.-Mureş. Organizarea bună, timpul favora­bil şi rece, gheaţa impecabilă au oferit concurenţilor condiţii exce­lente de concurs cu care prilej au fost realizate o serie de rezultate remarcabile. Cu toate că pentru patinatorii tîrgumureşeni lipsa ghe­­ţii la Tg.-Mureş in perioada an­tecedentă concursului a constituit un obstacol serios pregătirii teh­nice a membrilor secţiei de pati­naj, aceştia au reuşit totuşi să se impună în cadrul concursului şi să cîştige trofeul acordat. Iată rezultatele obţinute de că­tre patinatorii clubului Mureşul. Senioare: Eva Focht s-a clasat pe locul 3 la 500 şi 1.000 m şi pe locul 2 la proba de 1.500 m. Seniori: Ladislau Koros s-a cla­sat pe locul 2 la 500 m cu timpul de 47,0 sec. şi la 1.500 metri şi pe locul 3 la 3.000 metri cu timpul de 5:13,0 min. Junioare­­: Katalin Bernád a ocu­pat locul 2 la proba de 500 m cu timpul de 580 sec. şi pe locul 3 la 1.000 m şi 1.500 m. Junioare II: Liana Cardaş locul 2 la 500 metri şi locul 4 la proba de 1.000 metri; Enikő Giliga s-a cla­sat pe locul 3 la probele de 500 m şi 1.000 metri; Adriana Pleşan locul 2 la 1.000 metri şi locul 4 la 500 metri. Juniori I: Carol Gomboş locul 5 pe 500 m; Juniori II: Ştefan Szabó locul 2 la 1.500 metri. COPII. Fete categoria I: Maria Oláh locul 1 la 500 m şi locul 2 la 1.000 m; Viorica Săcăliuc locul 2 la 500 m şi locul 3 la 1.000 metri; categoria a ll-a: Judit Balint locul 3 la 300 m şi 500 m. Băieţi categoria I: Ladislau Focht locul 1 la 500 metri şi locul 2 la 1.000 metri. Categoria a ll-a: Francisc Szabó locul 2 la 300 metri şi 500 m. CLASAMENT GENERAL INDIVI­DUAL: Senioare: Eva Focht locul 3 cu 183,916 puncte. Seniori: Ladislau Koros locul 2 cu 149,200 puncte. Junioare I: Katalin Bernád locul 2 cu 186,200 puncte. Junioare II: Liana Cardaş locul 2 cu 125 puncte; Enikő Giliga 129 puncte. Juniori II: Ștefan Szabó locul 4 cu 109,100 puncte. COPII: Fete categoria I: Maria Olah lo­cul 2 cu 136,750 puncte; Viorica Săcăliuc locul 3 cu 139,450 punc­te; categoria a ll-a: Judit Balint locul 3 cu 113,400 puncte. Băieţi: Categoria I: Ladislau Focht locul 1 cu 108,750 puncte; categoria a ll-a: Francisc Szabó locul 2 cu 102,300 puncte. CLASAMENT FINAL PE ECHIPE: 1. Mureşul Tg.-Mureş 46 puncte; 2. C.S.M. Sibiu 40 puncte; 3. C.S.M. Cluj 26 puncte; 4. Dinamo Bucureşti 13 puncte; 5. Constructo­rul Bucureşti 13 puncte; 6. Şcoala sportivă II Bucureşti 11 puncte; 7. Agronomia Cluj 10 puncte. IOAN PAUL S-a deschis o nouă librărie în cartierul LIBERTĂŢII (lingă complexul Litoral) care este aprovizionată cu cărţi be­letristice, pentru copii şi tineret, ştiinţă popularizată, articole de papetărie şi jucării. Librăria este deschisă zilnic între orele 7,30—12,30 şi 16—19. Marginalii Despre prafuri, pilule şi sticluţe pentru medicamente Medicamentele, o ştie tot omul, sunt amare sau de alt gust neplă­cut. Din această cauză, „înghiţi­rea" lor ridică probleme mai ales la copii, dar şi la unele persoane adulte foarte sensibile. Acest neajuns poate fi însă eli­minat, amarul poate fi „îndulcit" sau măcar neutralizat, „îmbrăcînd" medicamentul intr-o crustă de bom­boană sau introducînd praful în­­tr-o caşetă (capsulă) fără gust. Din păcate însă farmaciile din Tg.-Mureş nu dispun de caşete aşa că, dacă medicul îţi prescrie un praf amar ca fierea, eşti ne­voit să-l „consumi", dacă poţi, la gustul „natural". Mai mare neca­zul cînd în cauză sînt copiii, care refuză pur şi simplu să se supună îndemnului de a-l da pe git. Ne-am interesat la Oficiul far­maceutic de ce lipsesc din farma­cii caşetele, care se fabrică sim­plu, din făină şi apă. Drept răs­puns ni s-au adus documente care atestă că nu au fost onorate co­menzile făcute la acest produs. Fără să cercetăm cauza, greu de înţeles, a acestei situaţii, ne în­trebăm de ce nu se caută rezolva­rea pe plan local a aprovizionării cu casete. La Tg.-Mureş există o fabrică de biscuiţi, un laborator de cofetărie, o întreprindere de pani­ficaţie. Oare n-ar putea, la coman­da Oficiului farmaceutic, una din­tre aceste unităţi să fabrice casete? Experienţă în acest domeniu exis­tă: cindva se produceau la Tg.­­Mureş caşete de cea mai bună ca­litate ! Mai multă iniţiativă şi so­licitudine şi această problemă — minoră doar in aparenţă, pentru că în realitate provoacă neplăceri multor oameni — s-ar putea solu­ţiona. închis în casetă, praful poate fi înghiţit mai cu uşurinţă. Ce te faci însă cu pilule mari de nu încap în deschizătura esofagului? De pildă un medicament foarte eficace şi foarte utilizat la gripe, Acatorul, e atit de voluminos încît înghiţirea unei pilule pune probleme nu nu­mai gustative (ah, cît e de amară !) ci şi de „gabarit". Desigur, vina pentru aceasta n-o poartă Oficiul farmaceutic din Tg.-Mureş ci fa­bricile producătoare. Totuşi, dacă ar funcţiona critica către produ­cător, probabil s-ar ajunge la solu­ţionarea unor astfel de chestiuni, pilulele ar apare în farmacii în mărimi mai corespunzătoare posi­bilităţilor umane de înghiţire, une­le din ele (cele care se pretează) chiar în formă de drajeuri. Mai există şi alte probleme ale deservirii în farmacii care reclamă o soluţionare urgentă, in general, lipsesc ambalajele. De pildă, sti­cluţele. De multe ori, o sută de grame de ulei de ricină ţi se ser­veşte intr-o sticlă de bere sau de suc. Dacă aprovizionarea pe plan central cu sticluţe e neîndestulă­toare, de ce nu se încearcă produ­cerea, pe plan local („Prodcom­­plex" are o­ secţie de fabricat sti­clă) a sticluţelor de medicamente sau colectarea lor în mod organi­zat? Industria noastră de medicamen­te ca şi reţeaua farmaceutică au obţinut în ultimii ani realizări re­marcabile. Se fabrică o gamă lar­gă de produse, unele şi-au cîştigat renume internaţional, s-au înfiinţat farmacii şi în mediul rural, astfel ca procurarea unui medicament să nu oblige la deplasare în oraş. In umbra realizărilor, iată și unele la­cune ca cele arătate mai sus (mai există și altele) care nu trebuie scăpate din vedere și pentru înlă­turarea cărora conducerea Centru­lui farmaceutic trebuie să manifes­te mai mult dinamism. E. LOB Important ! Doriţi ca în grădina dv. să obţineţi legume timpurii? Folosiţi salariile executate de cooperativa „TEHNO-METALLCA“, strada Vînători nr. 4, Sectorul 6 Bucureşti. Telefon: 31/19­81. Cooperativa de consum, MUREŞUL1 din TG.-MUREŞ, Piaţa Trandafirilor 42 angajează — ŞEF DE UNITATE ŞI­­ VINZATOR pentru magazinul industrial din Singeorgiu de Mureş. Informaţii detaliate prin telefon: 1-57-15. Staţia de utilaje pentru construcţii şi transporturi (S.T.U.C.) BRAŞOV str. Poienelor nr. 2, troleibuz 3—5—7 angajează urgent • Automacaragii şi şoferi pentru şantierele din Braşov, Vlăhiţa, Miercurea Ciuc, Sibiu, Făgăraş şi Tg. Secuiesc. 9 Mecanici auto şi utilaje, categoriile 3—6. 9 Lăcătuşi mecanici şi mecanici dieselişti categoriile 3—6, pen­tru şantierul din Braşov. Salarizare conform H.C.M. nr. 914/1968, întreprinderea asigură cazare pentru nefamilişti în cămi­nul muncitoresc şi cantină contra-cost pentru cei sosiţi din alte localităţi. După angajare se decontează transportul. Centre sanitare rurale In scopul îmbunătăţirii asisten­ţei medicale a populaţiei rurale, Direcţia sanitară judeţeană a în­fiinţat mai multe centre sanita­re, în cadrul cărora funcţionea­ză şi cabinete de pediatrie şi sto­matologie, dotate cu utilaje şi instrumentarul corespunzător. La centrele sanitare înfiinţate anul trecut în comunele Deda, Ibă­­neşti, Sărmaşu, Band, Iernut, Bahnea, Miercurea Nirajului şi Singeorgiu de Pădure, se vor a­­dăuga altele ce vor lua fiinţă la Acăţari, Zau de Cîmpie, Rîciu şi în alte localităţi. A­RMA Cinema VINERI, 22 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Vaga­bondul (la orele 9 — 15,30 — 19). Select: Departe de lumea dezlănţuită. Progresul: Soarele alb al pustiului Tineretului. Ul­timul mohican. Muncitoresc: Gaudeamus igitur. Flacăra: A fost odată un moş şi o babă. SIGHIŞOARA — Lumina: Hi­­bernatus. LUDUȘ — Flacăra: Familia Toth SĂRMAȘU — Popular: Freddy si cîntecul pre­­riei. REGHIN — Patria: Timp pentru a trăi. Victoria: Marile vacanțe. TIRNAVENI — Melo­dia: O zi nu tocmai norocoasă. SO­VATA — Doina: Ultimul drum. SINGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Sub semnul lui Monte Cristo. FÎNTÎNELE — Patria: Canarul şi viscolul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Nu fi trist. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20: Camera de alături. TEATRUL DE PĂPUŞI, sec­ţia română, ora 11: Scufiţa ro­şie, ora 16: Aventurile lui Plum- Plum. Televiziune 10,00—11,30 — Emisiuni-lec­­ţii pentru lucrătorii din agri­cultură. Creşterea păsărilor pen­tru producţia de carne; 17,00 — Teleşcoala; 18,00 — Căminul; 18,50 — România ’71. Azi jude­ţul Bacău; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Tragerea Loto; 20,15 — Film artistic: Un cuib de nobili (ecranizarea celebrului roman al lui Turgheniev); 22,00 — Panoramic ştiinţific: 22,40 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş SIM­BATA, 23 IANUARIE in limba română: 6.30—71 Orizont economic („Metaloteh­­nica" Tg.-Mureş). Varietăţi mu­zicale. 16,30—18: Cronica ac­tualităţii. De Ziua Unirii. Cin­­tece şi jocuri populare. Maga­zin radio. Valsuri din operete. în limba maghiară: 6—6,30: Despre sate, pentru sate. Mu­zică populară. 18—19.30: Cro­nica actualităţii. Muzică prefe­rată. Pe baricadele istoriei: Ziua Unirii. Ne întîlnim sîmbătă.

Next