Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-22 / nr. 17
PAGINA 2 STEAUA ROSIE m NICOLAE CEMIŞESCU (Urmare din pag. 1) in discuţia finală, ca deziderate majore ale colectivului uzinei. Se ajunge la uzina ,,Semănătoarea”, cea mai mare unitate constructoare de utilaje agricole din ţara noastră. La sosirea în uzină, un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri fac secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat o primire sărbătorească. La matriţărie, prima secţie vizitată, directorul uzinei, ing. Ion Căpăţînă, arată că producţia uzinei in cincinalul încheiat recent a crescut cu 150 milioane lei, iar în actualul cincinal ea va mai cunoaşte un spor de incă 320 milioane lei. Tot aici se relevă importanţa pe care o acordă constructorii de maşini agricole reproiectării pe criterii noi, moderne, a unor utilaje. Se arată totodată că pentru economisirea principalei materii prime — metalul, uzina foloseşte aproximativ 110 repere confecţionate din material plastic, fapt care aduce uzinei anual o economie de 150 tone de metal. Vizitindu-se secţia de turnătorie, apoi cea mecanică, gazdele informează că uzina şi-a realizat cu mijloace proprii o serie de utilaje care au fost integrate în procesul de fabricaţie. — Această acţiune de autodotare trebuie extinsă în toate secţiile întreprinderii, recomandă secretarul general al partidului specialiştilor întreprinderii. Trebuie să vă străduiţi să vă gospodăriţi singuri, să vă creaţi o serie de utilaje şi instalaţii de care aveţi nevoie, prin valorificarea tuturor resurselor interne. Oprindu-se în numeroase locuri de muncă, dînd mina cu muncitorii, cu tehnicienii şi inginerii aflaţi în plină activitate, secretarul general al partidului se interesează de modul în care îşi îndeplinesc planurile, de metodele de lucru folosite, de preocupările acestora în modernizarea produselor, în creşterea eficienţei maşinilor şi utilajelor. După vizitarea principalelor sectoare productive, în curtea întreprinderii oaspeţilor li se prezintă cele mai semnificative produse ale întreprinderii. Un viu interes se manifestă faţă de combinele cerealiere autopropulsate care se înscriu ca o realizare de mare valoare a industriei noastre constructoare de maşini. O asemenea combină recoltează aproape 36 de culturi — practic toată gama cerealelor păioase, maşina fiind deservită de un singur om mecanic. Productivitatea ei este de 15 hectare pe zi. Toate reglajele se efectuează foarte uşor de la bord, printr-un sistem de comenzi hidraulice. Tot aici sunt expuse şi o serie de alte utilaje, fabricate la ,,Semănătoarea" şi la o altă mare uzină constructoare de maşini a ţării, „7 Noiembrie" din Craiova. Membri ai conducerii centralei industriale de maşini şi utilaje agricole şi a Institutului de proiectări pentru maşini şi instalaţii agricole dau explicaţii oaspeţilor în legătură cu caracteristicile acestor utilaje, şi cu preocupările lor pentru îmbunătăţirea lor continuă. Specialiştii Institutului de proiectări pentru maşini şi utilaje agricole informează că în prezent se află în curs de proiectare şi de asimilare alte maşini şi utilaje. În încheierea vizitei, are loc o discuţie în legătură cu preocupările conducerii uzinei ,,Semănătoarea" pentru perfecţionarea cadrelor care lucrează în întreprindere şi pentru formarea unor noi specialişti în acest domeniu. Se subliniază necesitatea lărgirii grupului de şcolarizare al întreprinderii. Secretarul general al partidului recomandă conducerii uzinei să pună în centrul activităţii perfecţionarea procesului de producţie, ridicarea calităţii pentru a se realiza maşini de mare randament, corespunzătoare necesităţilor crescînde ale agriculturii, care solicită în actualul cincinal o gamă complexă de maşini. Vizita de lucru întreprinsă ieri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat în mari întreprinderi ale Capitalei, se încadrează în dialogul permanent, dintre conducerea de partid şi popor, dialog care a început fructuos încă în primele zile ale primului an al actualului plan cincinal. Recentele vizite în întreprinderile industriei construcţiilor de maşini, ale conducerii de partid şi de stat, ale secretarului general al partidului au relevat importantele realizări obţinute de zeci de colective în crearea de noi maşini şi utilaje, ceea ce conferă acestui sector al economiei naţionale un rol preponderent în vastul program de activitate prevăzut pentru actualul plan cincinal. Discuţiile directe ale conducerii de partid şi de stat cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii, cu specialişti din conducerea întreprinderilor şi ministerelor conduc la descoperirea a noi şi noi resurse de sporire a producţiei, la apariţia a noi şi noi iniţiative valoroase, menite să ridice activitatea din industrie pe trepte superioare, la nivelul exigenţelor mereu sporite ale progresului tehnic înregistrat în lumea contemporană, la nivelul cerinţelor tot mai înalte ridicate de opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Reportaj realizat de : N. POPESCU-BOGDĂNEȘTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU Răsplata — în raport cu munca (Urmare din pag. 1) mizare a muncii. Acum iarna, de exemplu, am putea foarte bine transporta pe cîmp îngrăşăminte naturale pentru sfeclă. Totuşi nu se întreprinde nimic. Stau de pomană 4 remorci, stau cooperatorii. In balanţa de venituri un spor substanţial l-a adus şi zootehnia. Venitul s-a cifrat la peste 12 milioane lei, deşi laptele de la o vacă furajată a fost de numai 1.407 litri , deci sub plan. Dacă cooperatorii harnici ca Boanta Zachei şi Szentonay Teodor au înregistrat sporuri de creştere zilnice la tineretul bovin de 800 gr la categoriile ce le îngrijesc, în schimb la grupele de vaci rezultatele au fost mult mai slabe. Brigadierul zootehnic IOAN TANDEA a încercat să arunce vină acestor nerealizări pe seama timpului nefavorabil din anul trecut. Medicul veterinar MIRCEA POP, a demonstrat, prin cifre și exemple concrete că au fost şi alte cauze: instabilitatea îngrijitorilor, rezultate mai slabe la reproducţie. Ba au fost, spunea VASILE LOZA, şi unele anomalii în ţinerea evidenţei la fătări etc. In cadrul adunării generale a cooperatorilor din Zau de Cîmpie, sarcinile de plan pe 1971 au fost analizate în lumina introducerii noilor forme de organizare și retribuire a muncii. Inginerul EMIL ANCA a expus în detaliu noile sarcini de plan ale C.A.P. Prevederile sunt clare:2.400 kg la grîu, 2.500 kg la porumb, 30.000 kg la sfeclă de zahăr la ha etc. S-au definitivat brigăzile. S-a explicat modul de aplicare a acordului global, necesitatea împărţirii cooperatorilor şi mecanizatorilor în formaţii permanente de muncă. Participarea activă a cooperatorilor la discuţii, la dezbaterea cifrelor de plan, denotă interesul acestora faţă de noile măsuri privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. Socotim totuşi că ar fi fost de un real folos pentru cooperatori dacă le-ar fi fost prezentate mai multe exemple in legătură cu posibilităţile de sporire a veniturilor cooperătorilor, in raport cu munca şi cu rezultatele obţinute. Desfăşurarea adunării generale a demonstrat că ţăranii cooperatori din Zau sînt hotărîţi să muncească astfel încît să îndeplinească şi să depăşească planul de producţie, să contribuie prin aceasta la ridicarea pe o treaptă superioară a cooperativei. In discuţiile recente pe care le-am avut cu diferiţi factori de răspundere ai comerţului a reieşit cu claritate faptul că principala cauză a golurilor ce apar de nenumărate ori în magazine o constituie lipsa de ritmicitate in livrarea mărfurilor de către furnizor. Comerţul are încheiate contracte cu diverse întreprinderi. Ba mai mult, sînt alcătuite, de comun acord, grafice de livrare trimestriale, lunare, decadale şi chiar zilnice. Cu toate acestea, unii furnizori încalcă cu bună ştiinţă disciplina contractuală, fenomen negativ ce atrage după sine un întreg cortegiu de neajunsuri. Tocmai pentru a se evita situaţiile neplăcute, între industrie şi comerţ, adică între furnizor şi beneficiar, se încheie contracte, pe baza cărora comerţul determină, mai bine-zis ar trebui să determine, furnizorul să-i livreze mărfurile conform înţelegerii stabilite. I.C.R.T.I. Tg.-Mureş are numeroşi furnizori, de altfel firme de prestigiu care livrează mărfurile nu la termenele stabilite ci, cînd pot. Alteori, aceştia uită chiar că au nişte obligaţii contractuale care se cifrează la sute de mii de lei. Printre furnizorii necondiţionali se numără: Combinatul textil Sibiu cu o restanţă de produse (ţesături de lină) în valoare de 380.000 lei; Combinatul textil Braşov (400.000 lei); Combinatul de lină Bucureşti (500.000 lei); Combinatul textil Sighişoara (450.000 lei); Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti (220.000 lei); Combinatul de tricotaje Sibiu cu o restanţă de 500.000 lei, reprezentînd 4.000 bucăţi dresuri de bumbac şi supraelastice (ciorapi cu chilot), ciorapi relon, combinezoane pentru femei şi bărbaţi etc.; Combinatul de tricotaje Bucureşti, fabricile de tricotaje din Braşov, ,,8 Martie" din Piatra Neamţ şi ,,Unitatea" din Sighet; Combinatul de confecţii Craiova, cu o restanţă de 420 bucăţi de paltoane pentru copii, din imitaţie de blană; Combinatul de încălţăminte Timişoara, fabricile „Banatul" şi „Jimbolia" (2.500 perechi cizmuliţe pentru copii), fabricile „Carmen" şi „Progresul" Bucureşti şi alţii. Valoarea totală a restanţelor se ridică la 13.400.000 lei. Numărul exemplelor ar putea fi continuat. Cît privesc consecinţele, ele sînt bine cunoscute. De aceea în rîndurile de faţă vom insista asupra posibilităţilor pe care le are comerţul de a determina furnizorii să-şi respecte angajamentele contractuale. La început comerţul caută să impulsioneze furnizorii prin adrese scrise. Dacă s-ar face un calcul al scrisorilor trimise şi al răspunsurilor primite de el ar reieşi nişte cifre de-a dreptul astronomice. De nenumărate ori acest „dialog" scris durează luni de zile. De aceea atenţionarea prin adrese a devenit o practică birocratică de lungă durată şi fără rezultat. Pentru a se „acoperi", furnizorii vin cu motivări: n-avem pentru moment materia primă necesară, cutare maşină sau utilaj se află in revizie generală, n-am primit..., n-avem... 1.001 de motive care mai de care mai „obiective". Oare la contractare furnizorii au ştiut sau nu care le este potenţialul? Dacă au ştiut de ce şi-au luat angajamente pe care nu le pot duce la îndeplinire? Oare la contractare şi onorarea lor efectivă s-au uitat prevederile Legii contractelor? Posibilităţile comerţului de a impulsiona furnizorii nu se mărginesc numai la noianul ineficace de adrese scrise. Bunăoară, pentru a-i determina să fie punctuali, poate respinge marfa întîrziată — pe motiv că a fost încălcat contractul — poate solicita derogare de la preţul de achiziţie, pot fi chemaţi în faţa Arbitrajului de stat, care îi penalizează material. Datorită furnizorilor amintiţi, comerţul a rămas descoperit cu însemnate cantităţi de ţesături, confecţii, textile şi încălţăminte. Din magazinele tîrgumureşene lipsesc: sifon alb, diftin, catifea pluşcord, stofe pentru rochii, covoare şi preşuri, atlas, dresuri, pulovere şi pantaloni tricotaţi din P.N.A., rochii din P.N.A. pentru femei, pantaloni bărbăteşti pluscord, pantaloni supraelastici, cizme cu feţe din piele (poate le vom găsi la vară!), ghete pentru copii nr. 151/7—2002 şi multe, multe altele care au fost contractate. Pentru a-şi realiza planul valoric, I.C.R.T.I. încearcă să „umple" golurile create, cu mărfurile aflate in stoc şi care, de fapt nu sînt solicitate de comerţ şi cu atît mai puţin decumpărători, ele ocupînd fără rost rafturile magazinelor şi depozitelor unde, de acum, ar trebui să se afle noutăţile anului. Nici în ceea ce priveşte aprovizionarea cu mobilă, comerţul nu stă mai bine. întreprinderea de industrie locală „Ilefor" din Tg.-Mureş, furnizor direct al O.C.L. Produse industriale, care avea sarcină de a livra 600 de paturi pentru copii şi 1.270 bucăţi dulapuri cu două uşi, a abzis de obligaţiile ce îi revin. Prin actul adiţional numărul 30/1971 această întreprindere aduce la cunoştinţa organizaţiei comerciale că a transferat comanda la întreprinderea sighişoreană „LEMETA", unitate care, de altfel, se află în litigiu cu O.C.L. Produse industriale în ceea ce privesc condiţiile de ambalare a mobilei. Comerţul solicită anbalarea în hîrtie ondulată şi şipci nu în scîndură, care are o valoare de 300 de lei per garnitură. Nu putem trece cu vederea faptul că nici comerţul nu a căutat ca şi în acest an, încă din primele zile, să încheie contracte cu furnizori direcţi care le-ar fi asigurat, în mare măsură, o bună aprovizionare cu mărfurile noi etalate la diverse expoziţii, solicitate de cumpărători. Este de neexplicat de ce termenele de livrare ale mărfurilor de către furnizori au fost eşalonate, de comun acord cu comerţul, începind cu cea de-a treia decadă a lunii ianuarie, şi nu din primele zile. Timp de aproape trei săptămîni ele lipsesc din spaţiile comerciale. Creşterea eficienţei muncii in comerţ depinde, in primul rind, de promovarea stăruitoare a formelor şi metodelor moderne de aprovizionare şi deservire, de rezolvarea operativă a multiplelor probleme ce apar în activitatea de zi cu zi, de sporirea iniţiativei şi răspunderii tuturor celor care lucrează in acest sector pentru asigurarea unor condiţii din ce in ce mai bune de aprovizionarea populaţiei cu mărfurile solicitate în tot cursul anului. Noutăţile sînt, dar... numai pe hîrtie. Pe cînd le vom găsi şi în magazine? TEOFIL TÄNASESCU magazine ... sunt încă nei Expoziție cu vînzare la magazinul Gostat din centrul Tîrgu-Mureșului. Patinatorii tîrgumureşeni au cucerit „Cupa semicentenarului Mureşul8" Cu prilejul semicentenarului clubului sportiv Mureşul din Tg.-Mureş, la Tuşnad a fost organizat un important concurs de patinaj viteză dotat cu „Cupa Semicentenarului Mureşul" la care au participat patinatori fruntaşi din Bucureşti, Cluj, Sibiu şi Tg.-Mureş. Organizarea bună, timpul favorabil şi rece, gheaţa impecabilă au oferit concurenţilor condiţii excelente de concurs cu care prilej au fost realizate o serie de rezultate remarcabile. Cu toate că pentru patinatorii tîrgumureşeni lipsa gheţii la Tg.-Mureş in perioada antecedentă concursului a constituit un obstacol serios pregătirii tehnice a membrilor secţiei de patinaj, aceştia au reuşit totuşi să se impună în cadrul concursului şi să cîştige trofeul acordat. Iată rezultatele obţinute de către patinatorii clubului Mureşul. Senioare: Eva Focht s-a clasat pe locul 3 la 500 şi 1.000 m şi pe locul 2 la proba de 1.500 m. Seniori: Ladislau Koros s-a clasat pe locul 2 la 500 m cu timpul de 47,0 sec. şi la 1.500 metri şi pe locul 3 la 3.000 metri cu timpul de 5:13,0 min. Junioare: Katalin Bernád a ocupat locul 2 la proba de 500 m cu timpul de 580 sec. şi pe locul 3 la 1.000 m şi 1.500 m. Junioare II: Liana Cardaş locul 2 la 500 metri şi locul 4 la proba de 1.000 metri; Enikő Giliga s-a clasat pe locul 3 la probele de 500 m şi 1.000 metri; Adriana Pleşan locul 2 la 1.000 metri şi locul 4 la 500 metri. Juniori I: Carol Gomboş locul 5 pe 500 m; Juniori II: Ştefan Szabó locul 2 la 1.500 metri. COPII. Fete categoria I: Maria Oláh locul 1 la 500 m şi locul 2 la 1.000 m; Viorica Săcăliuc locul 2 la 500 m şi locul 3 la 1.000 metri; categoria a ll-a: Judit Balint locul 3 la 300 m şi 500 m. Băieţi categoria I: Ladislau Focht locul 1 la 500 metri şi locul 2 la 1.000 metri. Categoria a ll-a: Francisc Szabó locul 2 la 300 metri şi 500 m. CLASAMENT GENERAL INDIVIDUAL: Senioare: Eva Focht locul 3 cu 183,916 puncte. Seniori: Ladislau Koros locul 2 cu 149,200 puncte. Junioare I: Katalin Bernád locul 2 cu 186,200 puncte. Junioare II: Liana Cardaş locul 2 cu 125 puncte; Enikő Giliga 129 puncte. Juniori II: Ștefan Szabó locul 4 cu 109,100 puncte. COPII: Fete categoria I: Maria Olah locul 2 cu 136,750 puncte; Viorica Săcăliuc locul 3 cu 139,450 puncte; categoria a ll-a: Judit Balint locul 3 cu 113,400 puncte. Băieţi: Categoria I: Ladislau Focht locul 1 cu 108,750 puncte; categoria a ll-a: Francisc Szabó locul 2 cu 102,300 puncte. CLASAMENT FINAL PE ECHIPE: 1. Mureşul Tg.-Mureş 46 puncte; 2. C.S.M. Sibiu 40 puncte; 3. C.S.M. Cluj 26 puncte; 4. Dinamo Bucureşti 13 puncte; 5. Constructorul Bucureşti 13 puncte; 6. Şcoala sportivă II Bucureşti 11 puncte; 7. Agronomia Cluj 10 puncte. IOAN PAUL S-a deschis o nouă librărie în cartierul LIBERTĂŢII (lingă complexul Litoral) care este aprovizionată cu cărţi beletristice, pentru copii şi tineret, ştiinţă popularizată, articole de papetărie şi jucării. Librăria este deschisă zilnic între orele 7,30—12,30 şi 16—19. Marginalii Despre prafuri, pilule şi sticluţe pentru medicamente Medicamentele, o ştie tot omul, sunt amare sau de alt gust neplăcut. Din această cauză, „înghiţirea" lor ridică probleme mai ales la copii, dar şi la unele persoane adulte foarte sensibile. Acest neajuns poate fi însă eliminat, amarul poate fi „îndulcit" sau măcar neutralizat, „îmbrăcînd" medicamentul intr-o crustă de bomboană sau introducînd praful într-o caşetă (capsulă) fără gust. Din păcate însă farmaciile din Tg.-Mureş nu dispun de caşete aşa că, dacă medicul îţi prescrie un praf amar ca fierea, eşti nevoit să-l „consumi", dacă poţi, la gustul „natural". Mai mare necazul cînd în cauză sînt copiii, care refuză pur şi simplu să se supună îndemnului de a-l da pe git. Ne-am interesat la Oficiul farmaceutic de ce lipsesc din farmacii caşetele, care se fabrică simplu, din făină şi apă. Drept răspuns ni s-au adus documente care atestă că nu au fost onorate comenzile făcute la acest produs. Fără să cercetăm cauza, greu de înţeles, a acestei situaţii, ne întrebăm de ce nu se caută rezolvarea pe plan local a aprovizionării cu casete. La Tg.-Mureş există o fabrică de biscuiţi, un laborator de cofetărie, o întreprindere de panificaţie. Oare n-ar putea, la comanda Oficiului farmaceutic, una dintre aceste unităţi să fabrice casete? Experienţă în acest domeniu există: cindva se produceau la Tg.Mureş caşete de cea mai bună calitate ! Mai multă iniţiativă şi solicitudine şi această problemă — minoră doar in aparenţă, pentru că în realitate provoacă neplăceri multor oameni — s-ar putea soluţiona. închis în casetă, praful poate fi înghiţit mai cu uşurinţă. Ce te faci însă cu pilule mari de nu încap în deschizătura esofagului? De pildă un medicament foarte eficace şi foarte utilizat la gripe, Acatorul, e atit de voluminos încît înghiţirea unei pilule pune probleme nu numai gustative (ah, cît e de amară !) ci şi de „gabarit". Desigur, vina pentru aceasta n-o poartă Oficiul farmaceutic din Tg.-Mureş ci fabricile producătoare. Totuşi, dacă ar funcţiona critica către producător, probabil s-ar ajunge la soluţionarea unor astfel de chestiuni, pilulele ar apare în farmacii în mărimi mai corespunzătoare posibilităţilor umane de înghiţire, unele din ele (cele care se pretează) chiar în formă de drajeuri. Mai există şi alte probleme ale deservirii în farmacii care reclamă o soluţionare urgentă, in general, lipsesc ambalajele. De pildă, sticluţele. De multe ori, o sută de grame de ulei de ricină ţi se serveşte intr-o sticlă de bere sau de suc. Dacă aprovizionarea pe plan central cu sticluţe e neîndestulătoare, de ce nu se încearcă producerea, pe plan local („Prodcomplex" are o secţie de fabricat sticlă) a sticluţelor de medicamente sau colectarea lor în mod organizat? Industria noastră de medicamente ca şi reţeaua farmaceutică au obţinut în ultimii ani realizări remarcabile. Se fabrică o gamă largă de produse, unele şi-au cîştigat renume internaţional, s-au înfiinţat farmacii şi în mediul rural, astfel ca procurarea unui medicament să nu oblige la deplasare în oraş. In umbra realizărilor, iată și unele lacune ca cele arătate mai sus (mai există și altele) care nu trebuie scăpate din vedere și pentru înlăturarea cărora conducerea Centrului farmaceutic trebuie să manifeste mai mult dinamism. E. LOB Important ! Doriţi ca în grădina dv. să obţineţi legume timpurii? Folosiţi salariile executate de cooperativa „TEHNO-METALLCA“, strada Vînători nr. 4, Sectorul 6 Bucureşti. Telefon: 31/1981. Cooperativa de consum, MUREŞUL1 din TG.-MUREŞ, Piaţa Trandafirilor 42 angajează — ŞEF DE UNITATE ŞI VINZATOR pentru magazinul industrial din Singeorgiu de Mureş. Informaţii detaliate prin telefon: 1-57-15. Staţia de utilaje pentru construcţii şi transporturi (S.T.U.C.) BRAŞOV str. Poienelor nr. 2, troleibuz 3—5—7 angajează urgent • Automacaragii şi şoferi pentru şantierele din Braşov, Vlăhiţa, Miercurea Ciuc, Sibiu, Făgăraş şi Tg. Secuiesc. 9 Mecanici auto şi utilaje, categoriile 3—6. 9 Lăcătuşi mecanici şi mecanici dieselişti categoriile 3—6, pentru şantierul din Braşov. Salarizare conform H.C.M. nr. 914/1968, întreprinderea asigură cazare pentru nefamilişti în căminul muncitoresc şi cantină contra-cost pentru cei sosiţi din alte localităţi. După angajare se decontează transportul. Centre sanitare rurale In scopul îmbunătăţirii asistenţei medicale a populaţiei rurale, Direcţia sanitară judeţeană a înfiinţat mai multe centre sanitare, în cadrul cărora funcţionează şi cabinete de pediatrie şi stomatologie, dotate cu utilaje şi instrumentarul corespunzător. La centrele sanitare înfiinţate anul trecut în comunele Deda, Ibăneşti, Sărmaşu, Band, Iernut, Bahnea, Miercurea Nirajului şi Singeorgiu de Pădure, se vor adăuga altele ce vor lua fiinţă la Acăţari, Zau de Cîmpie, Rîciu şi în alte localităţi. ARMA Cinema VINERI, 22 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Vagabondul (la orele 9 — 15,30 — 19). Select: Departe de lumea dezlănţuită. Progresul: Soarele alb al pustiului Tineretului. Ultimul mohican. Muncitoresc: Gaudeamus igitur. Flacăra: A fost odată un moş şi o babă. SIGHIŞOARA — Lumina: Hibernatus. LUDUȘ — Flacăra: Familia Toth SĂRMAȘU — Popular: Freddy si cîntecul preriei. REGHIN — Patria: Timp pentru a trăi. Victoria: Marile vacanțe. TIRNAVENI — Melodia: O zi nu tocmai norocoasă. SOVATA — Doina: Ultimul drum. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Sub semnul lui Monte Cristo. FÎNTÎNELE — Patria: Canarul şi viscolul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Nu fi trist. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20: Camera de alături. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, ora 11: Scufiţa roşie, ora 16: Aventurile lui Plum- Plum. Televiziune 10,00—11,30 — Emisiuni-lecţii pentru lucrătorii din agricultură. Creşterea păsărilor pentru producţia de carne; 17,00 — Teleşcoala; 18,00 — Căminul; 18,50 — România ’71. Azi judeţul Bacău; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Tragerea Loto; 20,15 — Film artistic: Un cuib de nobili (ecranizarea celebrului roman al lui Turgheniev); 22,00 — Panoramic ştiinţific: 22,40 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş SIMBATA, 23 IANUARIE in limba română: 6.30—71 Orizont economic („Metalotehnica" Tg.-Mureş). Varietăţi muzicale. 16,30—18: Cronica actualităţii. De Ziua Unirii. Cintece şi jocuri populare. Magazin radio. Valsuri din operete. în limba maghiară: 6—6,30: Despre sate, pentru sate. Muzică populară. 18—19.30: Cronica actualităţii. Muzică preferată. Pe baricadele istoriei: Ziua Unirii. Ne întîlnim sîmbătă.