Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-13 / nr. 9
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 9 (3.982) Miercuri, 13 ianuarie 1971 4 pagini, 30 de bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului in curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite in întreprinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întilniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", intreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina mecanică din Cimpina, Uzina mecanică „ Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi Uzina „1 Mai" din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de maşini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecţie. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea conducătorilor de partidşi de stat în faţa noului pavilion tehrfico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întimpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R., „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R. — Ceauşescu". Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu!“. Primul secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cişu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii , aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecţie necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate in ţara noastră, pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Vizitînd hala de automate şi semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfăşurarea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic, in hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani in această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi discută cu muncitorii despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, se interesează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu ! ", „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al partidului !" — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri şi mai importante in actualul plan cincinal. Se află în construcţie aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecţie şi aparatură de precizie. înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii tehnicienii şi inginerii acestei unităţi pentru succesele obţinute pînă în prezent şi le urează noi victorii in actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. , Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului şi ridicarea necontenită a calităţii producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să analizeze toate posibilităţile pentru depăşirea prevederilor iniţiale ale planului. Dialogul intre oaspeţi şi gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrşitul actualului cincinal să se ajungă la o producţie de aproximativ 600.000 pompe de injecţie, in unităţi convenţionale, faţă de 510.000 cit era prevăzut iniţial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepţiei şi realizării de maşini, atît pentru necesităţi proprii, cit şi pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în oraşul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea: „Bine aţi venit, iubiţi conducători de partid şi de stat". O mare şi entuziastă mulţime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte şi de alta a principalei artere de comunicaţie. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi oaspeţi, vine şi Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetăţean al Cîmpinei, care, cu emoţia firească a momentului, rosteşte: „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Ceauşescu. Am 88 de ani, dar în viaţa mea n-am cunoscut alt conducător mai popular şi mai iubit decit dumneavoastră. Bine aţi venit!“ Directorul uzinei, Ferdinand Sancu, conduce pe oaspeţi prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate şi instalaţii pentru industria constructoare de maşini — şi de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secţia mecanică-montaj. Numeroşi muncitori ies în calea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum şi mulţumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în faţa lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unităţii în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuieşte un dialog între secretarul general al partidului şi muncitorii adunaţi în jurul său despre felul în care muncitorii îşi îndeplinesc sarcinile de producţie, despre condiţiile lor de muncă şi de viaţă. Gazdele informează pe oaspeţi că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi suprafeţe de producţie. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaşte un ritm mai accentuat şi recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o agenţie suprite acestei unităţi. Aici, la Cîmpina — precizează tovarăşul Nicolae Ceauşescu — sunt muncitori cu o bogată experienţă, cu o veche tradiţie, potenţial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuţie necesităţile pe ansamblu ale industriei metalurgice şi constructoare de maşini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeţi elanul, împreună cu întregul colectiv de salariaţi — spune secretarul general — şi pină în februarie să prezentaţi un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceţi 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45—50.000 bucăţi”. De la „Neptun", conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinderea de reparat utilaj electric (I.R.U.E.), aparţinînd Ministerului Petrolului, întreprinderea este creaţia socialismului, s-a născut dintrun mic atelier şi aniversează anul acesta 20 de ani de existenţă. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-şef al economiei naţionale, deoarece în materie de reparaţii de utilaje şi motoare electrice satisface necesităţile mai tuturor ramurilor economiei noastre naţionale. Discutînd cu conducerea întreprinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producţiei întreprinderii, în cooperare cu alte unităţi similare din ţară şi locale. Se arată că producţia întreprinderii poate şi trebuie să crească substanţial în actualul cincinal şi se recomandă ca, în acord cu salariaţii, planul să fie reevaluat, aşezat pe bazele de care realmente dispune întreprinderea. Ca şi în întreprinderile vizitate anterior, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroşi muncitori, cărora le solicită părerea asupra condiţiilor de muncă, asupra posibilităţilor de extindere a producţiei şi îmbunătăţire a calităţii produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricaţia pompelor de extracţie, tijelor de pompaj şi a altor piese aferente instalaţiilor de extracţie şi foraj. Răspunzînd întrebărilor oaspeţilor, directorul unităţii, Florin Diţulescu, arată că în ultimul timp unitatea şi-a sporit sortimentul produselor fabricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută şi peste hotare, în încheierea vizitei la această întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat utilizarea intensivă a suprafeţelor de producţie, arătînd că sînt condiţii ca uzina cîmpineană să fabrice toată gama de pompe de extracţie, scule de foraj şi prăjini de pompare din oţeluri româneşti superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor interne, cit şi a solicitărilor la export. Discuţiile ,cantru oaspeţi şi gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producţia globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal şi poate să se diversifice, îndeosebi prin autoutilare şi autodotare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat primarului oraşului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pentru înfrumuseţarea continuă a localităţilor judeţului, pentru crearea unor noi unităţi comerciale în vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populaţiei. Următoarea etapă înscrisă pe intinerariul vizitei de lucru în judeţul Prahova este Plopeniul, reşedinţa unei importante întreprinderi constructoare de maşini. Directorul Uzinei mecanice Plopeni, Gheorghe Silaev, referindu-se la activitatea și la realizările har (Continuare in pag. a 3-a) SK3S£S28£58S^B59 Vizita de La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, marţi după-amiază a sosit în Capitală, întro vizită oficială, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele este însoţit de Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guazzaroni, ministru plenipotenţiar, director adjunct al afacerilor economice, Luigi Cottafavi, ministru plenipotenţiar, şeful de cabinet al ministrului, Salvatore Saraceno, ministru plenipotenţiar, şeful serviciului de presă, Sereno Freato, şeful secretariatului particular al ministrului, Carlo Andrea Orsini Baroni, consilier de ambasadă, serviciul de ceremonial, Giulio Bilancioni, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor economice, Luigi Vittorio Ferraris, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, laacob Ionaşcu, ambasadorul României în Italia, de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Erau prezenţi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) tv.i' * '• tara in externe noastră a ministrului italian, Aldo Moro PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ] man unsa mmm /v întreprinderea „Republica" Reghin a cunoscut o armonioasă dezvoltare Industria locală a trecut și ea prin remarcabile transformări in cincinalul 1966— 1970. In pas cu celelalte ramuri ale economiei nationale, ea a luat parte la materializarea programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Ca o trăsătură distinctivă este aceea că întreprinderile industriei locale, intre care se numără si „Republica" Reghin, au fost modernizate, o mare parte din aparatul de producţie reînnoit. Mai mult, pot sublinia că întreprinderea noastră a fost dezvoltată şi echipată cu maşini de mare randament. Nici nu se pot compara condiţiile in care am lucrat cu 10 ani in urmă, cu cele de acum. In cincinalul 1966— 1970 a intrat în exploatare o hală cu trei nivele şi cu o suprafaţă de 4.500 mp şi depozite în suprafaţă de 800 mp. In momentul de faţă se află în construcţie două hale dintre care una cu 5 nivele destinată producerii utilajelor pentru fabricile de cărămizi. Un succes deosebit a fost realizarea unei sculării înzestrată cu maşini de mare tehnicitate, care ne permit să îmbunătăţim aspectul calitativ al produselor. O dezvoltare spectaculoasă a luat în cincinalul trecut turnătoria de oţel. Este suficient să arăt că în 1965 turnam doar 30 tone de oţel. In 1970 am realizat deja 550 tone. Reuşim azi să colaborăm strîns cu toate uzinele constructoare de autovehicule pe pneuri, din ţară: Steagul roşu, Tractorul, Autobuzul Bucureşti, Colibaşi etc. In anul 1970 faţă de primul an al cincinalului, producţia noastră s-a dublat. Aş remarca, de asemenea, faptul că a crescut şi numărul salariaţilor de la 660 în 1966, la 853 in 1970. Mulţi dintre ei s-au calificat şi şi-au desăvirşit meseria in întreprindere, ceea ce este un mare cîştig pentru noi. Un loc distinct in activitatea noastră l-a ocupat şi-l ocupă diversificarea producţiei pentru fondul pieţii. In cincinal am realizat 50 de produse noi şi urmărim permanent să îmbogăţim gama sortimentelor solicitate de comerţ. Succesele obţinute in cincinalul pe care l-am încheiat au arătat că economia noastră socialistă face paşi viguroşi pe calea modernizării, a perfecţionării proceselor tehnologice. In acelaşi timp, rezultatele sunt o bază trainică, iar măsurile organizatorice aplicate o experienţă ciştigată care ne-au permis şi cu siguranţă că ne vor ajuta să înfăptuim mai eficace sarcinile actualului cincinal. Noi am început anul 1971 bine pregătiţi şi continuăm să realizăm producţia pe care ne-am profilat. Aş aminti mai ales că am trecut la fabricarea, utilajelor necesare fabricilor de cărămizi. Avem datoria in continuare să trecem cu toată hotărîrea și puterea noastră de muncă la înfăptuirea programului cuprinzător elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, spre binele nostru al tuturor, spre înflorirea patriei socialiste. IOAN ANTAL directorul intrepinderii „Republica“ Reghin Hala de sculărie a întreprinderii Profilul modernului pavilion dat în folosinţă la sfîrşitul cincinalului. ORGANIZAREA ŞI RETRIBUIREA MUNCII ÎN ASOCIAŢIILE PENTRU CULTIVAREA SFECLEI DE ZAHĂR La recenta şedinţă de lucru, convocată in vederea constituirii asociaţiilor pentru cultivarea sfeclei de zahăr, s-a discutat pe larg modul de organizare a acestora, sarcinile unităţilor cultivatoare şi ale celor prelucrătoare, în scopul de a se obţine producţii cit mai sporite de sfeclă la hectar. în această ordine de idei, care sînt acţiunile imediate ce se întreprind în agricultura judeţului nostru? — Avînd în vedere ponderea şi importanţa deosebită a culturii sfeclei de zahăr in agricultura judeţului nostru (judeţul nostru este cel mai mare cultivator de sfeclă din ţară), în aceste zile sunt în curs de definitivare formele necesare constituirii asociaţiilor. Astfel, faţă de 146 C.A.P. in cite se cultiva în anul trecut sfecla, în acest an numărul cooperativelor cultivatoare va fi de 109. După cum s-a precizat şi în articolul „Orientări noi în organizarea producţiei sfeclei de zahăr“, recent apărut in ziarul „Steaua roşie“, cultivarea acestei valoroase plante se va face în 50 de ferme specializate. O fermă va fi formată fie într-o singură cooperativă, fie prin asocierea a 2—3 unităţi, care să dispună in medie de 200— 300 hectare de sfeclă. în total cooperativele agricole din judeţ vor cultiva sfeclă pe o suprafaţă de peste 14.000 ha. In vederea coordonării activităţii fermelor, zilele acestea se vor constitui pe lingă fabricile de zahăr din Tg.-Mureş şi Luduş cite o asociaţie pentru cultivarea sfeclei, cu cite 27 şi respectiv 23 ferme fiecare. Interviu cu ing. IOAN OLTEAN, director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană . In principiu, care va fi modul de organizare a asociaţiilor şi atribuţiile acestora? — Fiecare asociaţie va fi condusă de către adunarea generală a împuterniciţilor C.A.P. şi a Combinatului industriei alimentare din Tîrgu- Mureş, care se va întruni trimestrial. Conducerea efectivă va fi asigurată de un director-inginer, tehnolog-şef şi economist. La stabilirea împuterniciţilor, C.A.P. trebuie să aibă in vedere ca ei să fie oameni competenţi, permanentizaţi. Fără îndoială că atribuţiile asociaţiei sînt multiple şi de mare importanţă, toate la un loc avînd ca scop final obţinerea unor producţii cit mai sporite la hectar. Prin constituirea asociaţiilor nu înseamnă că răspunderea fabricilor de zahăr din judeţ scade. Din contră, rolul lor creşte. Desigur că răspunderea principală în obţinerea unor recolte sporite revine în primul rind fermelor. Care este stadiul definitivării lor şi ce atribuţii revin şefului de fermă? — Fermele sînt definitivate, rămîne ca în cursul acestei săptămîni să fie încheiată numirea şefilor de ferme, care vor fi aleşi dintre cei mai buni specialişti, oameni cu experienţă. Acest lucru este necesar în primul rind pentru că sfecla are o mare pondere în judeţ, iar în al doilea rind ea este cultura care, cu investiţii puţine, asigură producţii sporite la hectar. Nici de la o altă cultură nu se recuperează în acelaşi an cheltuielile şi nu se asigură aşa venituri mari ca de la sfecla de zahăr. Atunci, în fruntea acestor ferme trebuie să fie numiţi oameni pricepuţi. Avînd o mare răspundere, în calitatea sa de reprezentant al statului, şeful de fermă are sarcini bine conturate. Astfel, are obligaţia de a încheia convenţii scrise cu C.A.P. cu privire la suprafaţă, producţie, condiţii de fertilizare, obligaţii reciproce etc. De asemenea, el face convenţii scrise cu secţia de mecanizare. Orice lucrare executată de către mecanizatori se va face pe baza ordinului de lucru emis de şeful fermei. Ţinînd seama de numărul mare de cooperatori care participă la lucrările sfeclei, şeful fermei nu va putea lucra cu sute de oameni, cu fiecare cooperator. In acest scop, se recomandă asocierea acestora pe familii, grad de rudenie, prietenie, pentru ca evidenţele să fie ţinute pe sole începînd de la un hectar, şi nu mai mici. Sarcina imediată a șefului de fermă este de aveni-Interviu realizat de REMIS CÂMPEAN (Continuare în pag a 3-a)