Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)
1971-06-11 / nr. 137
TERUBEO- ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII, Nr. 137 (4.110) Vineri, 11 iunie 1971 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! La Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste COLECTIVELE DE MUNCA DIN JUDEŢUL NOSTRU RĂSPUND CU ENTUZIASM PRIN SUPLIMENTAREA ANGAJAMENTELOR Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste adresată cetăţenilor de la oraşe şi sate din întreaga ţară in legătură cu înfăptuirea planului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1971 — 1975 a găsit un larg ecou şi în rîndurile oamenilor muncii români, maghiari, germani din judeţul nostru. Acesta a fost încă un prilej de manifestare a înaltului patriotism şi ataşament faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru, o dovadă grăitoare a creşterii conştiinţei socialiste, consacrării întregii energii în direcţia continuării operei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ca răspuns la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste muncitorii, tehnicienii, inginerii, toţi salariaţii din întreprinderile industriale şi economice din judeţ şi-au exprimat hotărîrea de a munci cu şi mai mult entuziasm, folosind întreaga lor capacitate creatoare în scopul realizării exemplare a sarcinilor ce le revin din actualul plan cincinal, conştienţi fiind că prin aceasta contribuie la dezvoltarea întregii economii, la creşterea potenţialului economic al ţării, la înflorirea patriei socialiste şi, în final, la creşterea bunăstării oamenilor muncii. Avînd la bază realizările primelor cinci luni din acest an, în care industria judeţului a obţinut peste plan o producţie globală în valoare de peste 104 milioane lei şi o producţie marfă în valoare de 132 milioane lei, colectivele din întreprinderile judeţului au trecut la reanalizarea amănunţită a tuturor resurselor şi rezervelor interne de care dispun, suplimentîndu-şi angajamentele iniţiale, luate la începutul anului. Printre primele mari unităţi industriale care şi-au suplimentat angajamentele se numără Combinatul textil din Sighişoara, Combinatul chimic din Tîrnăveni, Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş, Uniunea judeţeană a cooperaţiei meşteşugăreşti şi altele. Dezbătînd Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, harnicele colective de muncă din cadrul Combinatului textil din Sighişoara au analizat cu spirit de răspundere posibilităţie de dezvoltare şi creştere a parametrilor de producţie şi ţinînd cont de rezultatele obţinute în primele 5 luni din anul curent, cînd au realizat peste prevederi o producţie marfă în valoare de 6.513 mii lei, şi-au suplimentat angajamentul luat iniţial cu inca 17 milioane lei Deci pînă la sfîrşitul anului 1971 acest combinat va realiza o producţie marfă suplimentară în valoare de 30 milioane lei care este echivalentă cu 235 mii bucăţi confecţii, 300 mii mp ţesături din mătase, 500 mii mp ţesături din bumbac, 100 mp ţesături din lină etc. Aceste sporuri de producţie se vor obţine prin reorganizarea activităţii în unele secţii ale fabricilor din combinat, ceea ce va permite o utilizare mai bună a suprafeţelor IOAN HUSAR (Continuare în pag. 3-a) LA ZI, CU TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE, de aplicare a acordului global trebuie explicat clar Actuala campanie agricolă de întreţinere a culturilor este prima cînd ţăranii cooperatori sunt retribuiţi în acord global, şi care leagă direct venitul fiecărui cooperator de efortul depus, de producţia obţinută. Muncindu-se după acest principiu, în majoritatea cooperativelor agricole din judeţul nostru lucrările agricole, cele de întreţinere sunt la zi, cîmpul arată deosebit de frumos, promite o recoltă sporită la hectar. La cooperativa agricolă din Găneşti, numai la prăşitul porumbului, alaltăieri erau peste 300 de cooperatori. Mulţi alţii participau la cosit, la lucrările în şcoala de viţă de vie, la stropitul viţei, în legumicultura etc. Sfecla de zahăr pe cele 120 ha, prin participarea masivă în cîteva zile a 600 de cooperatori, in cadrul acestei săptămini va fi prăşită şi a treia oară. Incontestabil, acesta este un succes. Explicaţia constă şi aici în noua formă de retribuire a muncii, a aplicării acordului global. La Goneşti, ca de altfel peste tot, la lucrările de întreţinere pentru prăşitul unui hectar la praşila I se atribuie 346 lei, la praşila a ll-a şi rărit 694 lei, iar pentru praşila a lll-a şi a IV-a cite 494 lei la fiecare lucrare. La toamnă, la încheierea socotelilor, se mai adaugă la aceasta şi alte venituri bine cunoscute care constau în zahăr, colete, borhot etc. In situaţia REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) A început recoltatul mazării Zilele acestea a început campania de recoltare a mazării pentru conserve. Aceasta pe cuprinsul judeţului nostru este cultivată pe o suprafaţă de peste 1.000 de hectare. Recoltarea şi batozarea mazării pentru început se efectuează în trei centre şi anume la Cheţani, Ogra şi Cipău, în total în judeţul nostru sunt 14 asemenea staţii. Mazărea rezultată de la batozare este concomitent şi spălată. De aici, în ambalaje speciale, este livrată Fabricii de conserve din Mureşeni, unde au şi fost recepţionate peste 14.000 kg din acest produs. Fotografia de mai sus înfăţişează un aspect de lucru de la staţia de batozare a mazării de la Cheţani, unde primele cantităţi au fost livrate de la ferma din localitate, ce aparţine de LAS. Tg.-Mureş. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 22 de grade. Timpul probabil. Vremea continuă să se amelioreze uşor şi treptat, cerul va prezenta înnorări după-amiaza, cu totul izolat averse slabe de ploaie. Temperatura în creştere, maximele vor fi cuprinse între 24—28 grade, minimele între 8—13 grade. Vint slab din sud-est Convorbiri oficiale româno-coreene Joi 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au participat membrii delegaţiei române: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., primadjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu şi Constantin Mitea, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au participat: Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C al P.M.C., preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., primvicepreședinte al Cabinetului de Miniştri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, general de armată O Jin U, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., şreful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.C., ministrul afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.M.C., Kang Jang Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor probleme de interes comun. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească. Rîcul de mîine, văzut în schiţa de sistematizare Profundele transformări care au avut loc în ţara noastră în anii construcţiei socialiste, amploarea şi complexitatea problemelor ce se cer a fi rezolvate în etapa actuală şi în perspectivă, au determinat iniţierea unui vast program de sistematizare a teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale. Dar iată-ne în una din localităţile rurale din judeţul nostru, la Rîciu, în faţa schiţei de sistematizare. Prin diferite semne şi culori, schiţa ne îndeamnă la popas în Rîciul de mîine, în care deosebirile dintre oraş şi sat vor dispare treptat. După cum era şi normal, studiile privind sistematizarea şi organizarea centrului civic s-au făcut în strinsă corelare cu organizarea teritoriului, pe baza potenţialului natural, economic şi social. Astfel, avîndu-se în vedere condiţiile naturale, economice şi sociale, s-au propus importante modificări şi in modul de folosinţă al terenului, pentru a se încadra în mod armonios în noile condiţii de dezvoltare a localităţii. Astfel, prin punerea în valoare a terenurilor neproductive sau slab productive, s-a propus creşterea suprafeţei cultivate cu vii la 100 hectare, iar a livezilor la 150 hectare, în structura totală a terenului agricol, prin modificările propuse, suprafaţa arabilă va reprezenta 73 la sută păşunile 13 la sută, fîneţele 3 la sută, viile 4,5 la sută, livezile 6,5 la sută. Cea mai mare parte din terenul arabil va fi destinată culturii cerealelor, 60 la sută, iar 21 plantelor furajere. Concomitent cu concentrarea şi specializarea producteei agricole, o mare dezvoltare vor cunoaşte activităţile industriale. Avînd în vedere că Rîciul este aşezat în centrul economic și P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) in R.P.D. Vizita protocolară la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, împreună cu soţia sa, Kim Song E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zăng Zun Thek, Yang Hyong Seop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jong Sop, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Solemnitatea unor decorări Joi dimineaţa, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii" — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii” clasa a ll-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române. In cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tovarăşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele prezidiului Adunării Populare Supreme, şi tovarăşului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit de asemenea, ordinele „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a ll-a şi „23 August“ clasa a ll-a unor tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincţii române şi coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie şi colaborare statornicite între cele două partide şi ţări, a sentimentelor de stimă şi solidaritate internaţionalistă pe care le nutresc reciproc popoarele român şi coreean. Spectacol de gală In onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, a membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române, la Teatrul Mare din Phenian a avut loc, joi seara, un spectacol de gală. Apariţia în loja oficială a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi a soţiilor lor, a membrilor conducerii de partid şi de stat a celor două ţări a fost întîmpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene. 3.000 de artişti profesionişti şi amatori au prezentat apoi, timp de două ore, epopeea muzicală şi coregrafică „Patria noastră glorioasă", înmănunchind cîntece populare şi revoluţionare interpretate de coruri şi orchestre reunite, dansuri tradiţionale cu evantaie şi eşarfe, mari montări coregrafice. Spectacolul a redat într-o interpretare impresionantă, de o înaltă ţinută artistică, imagini din lupta pentru eliberarea socială şi naţională a poporului coreean, pentru instaurarea puterii populare şi construirea socialismului în patria sa. Imense scene de ansamblu întruchipează aspecte din lupta detaşamentelor de partizani împotriva ocupaţiei japoneze, a regimului colonial, pentru libertatea şi independenţa ţării, în focul acestor bătălii revoluţionare fiind creat partidul comuniştilor în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen. Sunt evocate atmosfera sărbătorească a zilei victoriei de la 15 august 1945, bucuria cu care au fost întîmpinate reformele democratice, momente istorice pe drumul parcurs de oamenii muncii, sub conducerea partidului, spre instaurarea și întărirea regimului puterii populare. Peste imaginile muncii creatoare, entuziaste a poporului, stăpîn pe soarta sa, se aşterne d însă umbra războiului de agresiune al intervenţiei imperialiste americane. Unitatea de monolit a poporului coreean — care s-a ridicat ca un singur om, la chemarea partidului, apărînd cu bărbăţie, abnegaţie şi eroism pămîntul patriei, viaţa nouă de sub orînduirea socialistă, cuceririle sale — şi-a găsit o expresie emoţionantă intr-un tablou coregrafic care se încheie cu momentul sărbătoririi (Continuare în pag. a 4-a) s Vizite ale tovarăşei * Elena Ceauşescu Tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţită de tovarăşa Kim Song E, soţia tovarăşului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineaţa Fabrica de ţesături de mătase din Phenian. La vizită a participat şi tovarăşa Maria Mălnăşan, soţia ambasadorului României în R.P.D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarăşele Elena Ceauşescu şi Kim Song E au fost întîmpinate de tovarăşa Ten Bok Sîn, ministrul industriei textile, precum şi de reprezentanţi ai Comitetului orăşenesc de partid şi ai Consiliului popular al municipiului. Un mare număr de muncitoare aflate pe platoul de la intrare au aclamat pentru prietenia româno-coreeană. Sunt vizitate diferite secţii ale fabricii, precum şi o expoziţie a celor trei sute de sortimente de ţesături realizate aici şi ale căror desene şi culori vădesc un gust ales şi un deosebit meşteşug. In continuare, sînt vizitate creşa şi grădiniţa de copii ale raionului nr. 1 din capitală. Grupuri de mici artişti, purtînd banderole cu tricolorul românesc, interpretează în cinstea oaspetelor cîntece şi dansuri. Tovarăşele Elena Ceauşescu (Continuare în pag. a 4-a)