Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)

1971-06-10 / nr. 136

\ \ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII Nr. 136 (4.109) | Joi, 10 iunie 1971 | 4 pagini, 30 de bani Plecarea din Pekin a delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu m « PEKIN ». — Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: Delegaţia de partid şi guverna­mentală română, condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, şi-a încheiat miercuri vizita o­­ficială de prietenie in Republica Populară Chineză, efectuată la in­vitaţia Comitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez şi a guver­nului Republicii Populare Chineze. Delegaţia a părăsit Pekinul, ple­­cind spre Phenian. De la reşedinţa oficială, delega­ţia a fost însoţită de premierul Ciu En-lai, Huan Jun-sen şi alte per­soane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoa­zat sărbătoreşte. Sunt arborate dra­pelele de stat român şi chinez. Pe platoul central se află adunată o mulţime de locuitori ai capitalei, veniţi să-şi ia rămas bun de la înalţii oaspeţi români. Se află, de asemenea, prezenţi şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi in capi­tala R.P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii So­cialiste România şi Republicii Populare Chineze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îm­preună cu premierul Ciu En-lai trec în revistă unităţile reprezen­tative ale trupelor terestre, marinei şi aviaţiei, miliţiei populare şi găr­zilor roşii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenţi izbuc­nesc în urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român şi chinez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile română şi chine­ză cuvintele: „Călduroase urări de drum bun delegaţiei de partid şi guvernamentale române". Grupuri de tineri şi tinere îmbrăcaţi în cos­tume pitoreşti interpretează dan­suri populare chinezeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, tovară­şul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai işi string cu căldură mîinile, se îmbrăţişează. Apoi, secretarul general al Parti­dului Comunist Român şi preşedin­tele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun de la Huan Iu -sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chine­ze de Eliberare, Cian Ciun-ciao, membru al Biroului Politic, prim­­secretar al Comitetului de partid al orașului Sanhai, Jao Wen-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien­­nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, le Cien-in, membru al Biroului Po­litic, vicepreşedinte al Comisiei mi­litare din cadrul C.C. al P.C. Chi­nez, le Cian, membru al Biroului Politic, soţia vicepreşedintelui Un Biao, U Fa-sien, Li Tso-pen, Ciu Yi-tso, membri ai Biroului Politic, adjuncţi ai şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chine­ze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sen, membri supleanţi ai Birou­lui Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adu­nării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., şeful secţiei relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, U De, mem­bru al Comitetului Central, al doi­lea secretar al Comitetului munici­pal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pîn­­fei, ministru ad-interim al afaceri­lor externe, Lin Cia-mei, soţia vice­­premierului Li Sien-nien, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă ambasadorul Ro­mâniei la Pekin, Aurel Duma, şi membrii Ambasadei. Delegaţia română a fost saluta­tă cu aceleaşi sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid şi guverna­mentală română in R.P. Chineză. Semnarea comunicatului comun româno-chinez Miercuri dimineaţa, la reşedinţa oficială a delegaţiei de partid şi guvernamentale române a avut loc ceremonia semnării comunica­tului comun româno-chinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, iar din partea chineză de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, pre­mierul Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Chineze.­­ La semnare se aflau de faţă membrii delegaţiei române — to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, vicepreșe­dinte al Consiliului de Stat, Du­mitru Popa, membru al Comitetu­lui Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului muni­cipal de partid București, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, ambasadorul Republi­cii Socialiste România în Republica Populară Chineză, consilieri şi ex­perţi. Erau prezenţi, din partea chi­neză, Huan Jun-san, membru al Biroului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chi­nez, şef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eli­berare, Jao Wen-juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chi­nez, Li Sien-nien, membru al Bi­roului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Po­litic al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Chinez, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de E­­liberare, Ken Biao, membru al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pan-fei, ministru ad-interim al a­­facerilor externe, Cian Hai-jun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România. Au fost prezente, de asemenea, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşa Lin Cia-mei, soţia vi­­cepremierului Li Sien-nien. După semnare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu­cu-lai şi-au strîns cu căldură mîinile. (Agerpres). COMUNICAT COMUN ROMÂNO-CHINEZ La Invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, între 1 şi 9 iunie 1971, o delegaţie de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în această vizită de soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu-Tovarăşul Mao Tzedun, preşe­dintele Comitetului Central al Par­tidului Comunist Chinez, şi tova­răşul său de luptă apropiat, vi­cepreşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, to­varăşul Lin Biao, au avut o în­trevedere cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Rom­ânia, şi so­ţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi cu toţi tovarăşii din de­legaţia de partid şi guvernamen­tală română. întrevederea s-a des­făşurat într-o atmosferă de prie­tenie şi cordialitate, în spiritul so­lidarităţii militante dintre cele două partide, ţări şi popoare ale Ro­mâniei şi Chinei. În continuare, preşedintele Mao Tzedun, vicepre­şedintele Lin Biao şi tovarăşii Ciu En-lai, Kan Sen şi alţi tovarăşi au avut convorbiri prieteneşti cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi so­ţia sa, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi tovarăşi din de­legaţia de partid şi guvernamenta­lă a României, în timpul şederii in Republica Populară Chineză, delegaţia de partid şi guvernamentală română a vizitat oraşele Pekin, Nankin şi Şanhai, uzine şi fabrici, o comună populară şi instituţii de învăţămînt, s-a intîlnit cu masele largi revo­luţionare. Oaspeţii români s-au bu­curat pretutindeni de o primire deosebit de caldă şi o ospitalitate cordială — expresie a sentimen­telor de prietenie frăţească dintre poporul român şi poporul chinez. Delegaţia română a exprimat mul­ţumiri sincere pentru ospitalitatea prietenească, pentru sentimentele cu care a fost întîmpinată peste tot în Republica Populară Chineză. în timpul vizitei, părţile română şi chineză au purtat convorbiri în­tr-o atmosferă de prietenie cor­dială şi înţelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare, precum şi asupra problemelor in­ternaţionale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarăşii — Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat — conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, președintele Consiliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, Manea Mă­nescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vice­președinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comite­tului Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal București al Partidului Co­munist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Geor­ge Macovescu, membru al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Chineză, Ioan Florescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şef de secţie la Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român, Ştefan Andrei, membru supleant al Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român, prim-adjunct de şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Con­stantin Mitea şi Emilian Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri la Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist Român. Din partea chineză, tovarășii: Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Con­siliului de Stat, Huan Iu -sen, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chi­neze de Eliberare, Jao Wen-juan, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Chinez, Li Sien-nien, mem­bru al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Chinez, vicepremier al Consi­liului de Stat, Ciu Yi-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chi­nez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Secţiei relaţii externe a Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, membru supleant al Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Chinez, ministru al relaţiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, mi­nistru adjunct al comerţului ex­terior, Cian Hai-fun, ambasado­rul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Siu şi Liu Ka-min, (Continuare in pag. a 3-a) La orimea zilei PREGATIREA TEMEINICĂ A MAGĂZIILOR PENTRU Iii RECOLTĂ 1 CEREALE Lanurile de orz au început să se îngălbenească vestind apropie­rea timpului secerişului. La Gă­­neşti şi în alte cooperative agrico­le am fost informaţi că în jurul datei de 25 iunie, mult mai de­vreme decit în alţi ani, combinele vor intra în lanuri. Mai devreme ca în alţi ani se anunţă şi coa­cerea griului. Cel mai îmbucură­tor este faptul că toate zonele ju­deţului nostru, pe văile Mureşului, Tîrnavelor, Nirajului, în satele de pe cîmpie în acest an se prevede o recoltă bogată. Şi, desigur, această recoltă bo­gată, pentru care s-a depus atita muncă, trebuie adunată într-un timp cit mai scurt, pentru a se înlătura orice risipă sau pierdere. Dar nu numai adunată, ci şi în­magazinată în cele mai bune con­diţii, pentru ca atît cantităţile des­tinate consumului cit şi cele pen­tru sămînţă să se păstreze bine. Pe tema asigurării păstrării ce­realelor, am întreprins un raid-an­­chetă prin cîteva baze de recepţie din judeţ. Am făcut acest lucru avînd în vedere faptul că peste tot, neavînd suficiente spaţii de înmagazinare, cooperativele agrico­le de producţie vor transporta di­rect din lanuri, de la combine sau de pe arii, la bazele de recepţie cerealele datorate statului în con­tul contractelor încheiate, precum şi cele pentru muncile efectuate de S.M.A. La Baza de recepţie din Tîrnă­­veni am intîlnit intense pregătiri. Cele 3 magazii, fiecare de câte 3.000 de tone, sunt puse la punct, curăţate, urmînd doar să fie de­zinfectate. în plus, pentru înmaga­­zinarea cerealelor s-au asigurat şi două şoproane, cu o capacitate de 1.200 tone. Sunt gata pentru a intra în funcţiune şi cinci selec­toare. Aici, în vederea asigurării pre­luării rapide a cerealelor şi înlă­turării operaţiunilor manuale au început importante lucrări de me­canizare. Este vorba de construi­rea a două buncăre cu o capaci­tate de circa 30 de tone fiecare de unde cu ajutorul unor dispozitive cerealele vor fi transportate spre un preselector şi apoi în magazii. Pentru aceste lucrări s-au acor­dat circa 500.000 lei din fonduri de mică mecanizare. Ni s-a pro­mis că pînă la sfîrşitul acestei luni lucrarea va fi dată în folosinţă. Greu de crezut. Nu de alta, dar utilajele care trebuiau să fie ex­pediate aici de Uzina de reparaţii din Iaşi încă la 10 mai, n-au so­sit nici pînă în prezent decit în foarte mică măsură. Şi dacă nu vor sosi în următoarele cîteva zile, probabil ele nu vor mai putea fi utilizate în actuala campanie. Ar fi păcat. Tovarăşul Szabó Alexandru, şe­ful Bazei de recepţie din Bălăuşeri, ne-a declarat că magaziile, cu o capacitate de 3.000 de tone, sunt gata să primească produsele. Mai puţin cea închiriată asociaţiei in­­tercooperatiste din Coroisînmartin, care deşi a fost eliberată, n-a fost încă curăţată şi dezinfectată. Totuşi, spaţiul care a fost re­parat, curăţat şi dezinfectat per­mite înmagazinarea unor cantităţi însemnate de cereale. Precizăm, asigură înmagazinarea, dar există probleme cu păstrarea cerealelor. Ce se întimplă, bunăoară, dacă cerealele care sosesc la bază au o umiditate care ar putea pune în pericol calitatea acestora? Aici nu există uscător cum există la alte baze. Greutăţi vor fi, cum de alt­fel au fost şi în anii trecuţi, in privinţa selectării cerealelor. Cu selectorul existent aici, lucrîndu-se continuu, ziua şi noaptea, se pot selecta abia 50—60 tone de ce­reale la zi, cantitate foarte mică­­faţă de cea care intră în­ bază. Pregătiri pentru primirea cerea­lelor din noua recoltă s-au făcut şi la Baza de recepţie din Iernut. După cum ne declară tovarăşul Vasile Cioară, şeful bazei, aici a fost prevăzut să se amenajeze uscătorul intr-un loc potrivit, exis­­tînd în acest scop şi fonduri, din mică mecanizare. Dar după cum am văzut, uscătorul va funcţiona şi în acest an în vechiul loc impro­vizat, deoarece lucrările de mon­tare a acestuia nu se vor putea efectua, fiind deosebit de rămase în urmă. Cum va fi la Baza de recepţie din Luduş? Tot ca în anul trecut, descărcări şi transporturi manuale, greutăţi cu uscarea cerealelor, de­oarece uscătorul are o capacitate foarte mică. Noile spaţii de înma­gazinare, dotate cu utilaje mo­derne, vor fi date în folosinţă nu­mai în anul viitor. De aceea, se impun măsuri urgente în vederea asigurării primirii şi înmagazinării în cele mai bune condiţii în spa­ţiile existente. Ni se pare că în această privinţă nu s-a făcut încă totul. Unele spaţii n-au fost cu­răţate şi nici nu se ştie cînd vor putea fi puse la punct. Ne referim la cei circa 300 mp ocupaţi de Complexul porcin de la Gheja şi la altele. Nu vrem să dăm soluţii ce ar trebui făcut la o bază de recepţie sau alta pentru a se asigura pre­luarea rapidă a cerealelor şi buna înmagazinare şi păstrare a aces­tora. Vrem în schimb ca peste tot să se creeze, în cel mai scurt timp, astfel de condiţii incit preluarea cerealelor să se desfăşoare cit mai rapid şi toate cantităţile de cereale să fie păstrate în cele mai bune condiţii. Căci este vorba de pîinea noastră, a tuturor, şi vrem să fie cît mai bună. P. PASCU La Baza de recepţie din Tîrnăveni se verifică instalațiile mecanice. Se cere o mai bună conlucrare între C.A.P., S.M.A. şi fermele pentru producerea furajelor După cum se ştie pentru producerea furajelor necesare celor peste 30.000 de porci ce vor popula complexul intercooperatist de la Luduş—Gheja, în­­cepind din acest an au fost constituite 9 ferme cu peste 4.200 hectare, proprietate a C.A.P. asociate. Cultura de bază în toate fermele este porumbul care ocupă o suprafaţă de 3.000 ha. Şi aici, ca şi acolo unde se cultivă porumb pentru boabe, la or­dinea zilei sunt lucrările de întreţinere. Praşila I mecanizată a fost efectuată pe 2.800 ha, iar ma­nual pe rînd pe 2.200 ha. S-a trecut şi la executa­rea praşilei a II-a care cu mijloace mecanizate s-a efectuat pe 400 ha, iar manual pe 250 ha! Cu tot interesul manifestat de şefii fermelor de a impulsiona ritmul lucrărilor, mai sînt încă pes­te 200 ha unde nu s-a efectuat nici o praşilă. Faţă de timpul înaintat şi de creşterea exagerată a bu­ruienilor, situaţia începe să devină critică. Mai avansate cu întreţinerea culturilor sunt fermele din Luduş şi Papiu Marian. La ferma din Papiu Marian, unde se menţine o strînsă colabora­re cu conducerea C.A.P., s-a reuşit ca în zilele de vîrf la prăşit să se antreneze la lucru între 200— 300 de cooperatori. Pentru praşila manuală efec­tuată după cultivator cooperatorii sunt retribuiţi cu 150 lei la ha. Şi secţia de mecanizare din aceeaşi localitate a deservit ferma cu 6 cultivatoare. Zilnic in campania de întreţinere a culturilor în cele 9 ferme pentru producerea furajelor iau parte activă la lucru în medie între 30—33 de cultivatoare. Pentru a se ieşi din impas, în fermele defici­tare in braţe de muncă cum sunt mai ales cele din Cheţani şi Ceuaş, ing. Dan Gîrneţ, şeful sectorului vegetal al complexului intercooperatist, a luat mă­suri de a ajuta aceste unităţi, repartizîndu-le can­tităţi sporite de substanţe chimice cu care să facă erbicidarea în verde. Răminerea în urmă cu prăşitul porumbului în aceste ferme intercooperatiste se datoreşte în pri­mul rînd slabei legături ce se ţine între ferme şi consiliile de conducere ale C.A.P., care se conside­ră absolvite de orice obligaţie şi nu le ajută cu braţe de muncă. O slabă conlucrare există şi în­tre ferme şi S.M.A. care le deservesc, înţelegerea făcută în primăvară între S.M.A. şi ferme privind repartizarea unor formaţiuni permanente de trac­toare care să le deservească în cursul anului, în majoritatea secţiilor nu se respectă. Ţinînd seama de sarcinile mari ce le au fer­mele intercooperatiste pentru producerea furajelor, se impune ca să fie mai operativ ajutate de către C.A.P. cu braţe de muncă necesare şi de către S.M.A. cu mijloacele mecanizate solicitate. REMUS CÂMPEAN La I.A.S. Tg.-Mureş, ferma 22 din Iernut, se lucrea­ză intens cu 5 piese la balotarea finului şi cu 8 remorci la transportul acestuia.

Next