Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)
1971-07-01 / nr. 154
Plenara Comietului județean de partid Ieri, 30 iunie 1971 a avut loc la Tg.-Mureş Plenara Comitetului judeţean de partid. La lucrările plenarei au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetulu judeţean, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, directori generali, comerciali şi economici din combinatele indus- triale, conducerea direcţiei gene- rale a agriculturii, directori ai asociaţiilor intercooperatiste pentu creşterea animalelor, conducători ai unităţilor de construcţii, secretari de partid, preşedinţi de sindicat, din întreprinderile şi organizaţiile economice cu sarcini de export, preşedinţi de C.A.P., medic veterinari şi alţi specialişti cu sarcini în programul de modernizare a sectorului zootehnic. Plenara a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Măsurile luate de organizaţiile de partid şi conducerile întreprinderilor pentru îndeplinirea elenului de export. 2. Programul de măsuri privind dezvoltarea şi modernizarea creşterii vacilor de lapte în asociaţiie intercooperatiste şi cooperative agricole de producţie. 3. Unele măsuri organizatoric. La primul punct al ordinei de zi tovarăşul Vasile Lanţoş, şeful sectorului de coordonare şi sinteză al comisiei economice a Comitetuui judeţean de partid a prezentat raportul. Pe marginea raportului şi a planului de măsuri, supus dezbaterii, au discutat tovarăşii Cornel Moldovan, directorul general al Combinatului textil Sighișoara, Romulus Cimpeanu, director comercial la Grupul industrial de chimie Tîrnăveni, Iosif Irimie, directorul Fabricii de geamuri Tîrnăveni, Dumitru Covrig, directorul întreprinderii „Prodcomplex", Ferenczi luliu, directorul Fabricii de pielărie şi mănuşi Tg.-Mureş, Dorel Popa, directorul general al Combinatului de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş, Ioan Borda, vicepreşedinte al U.J.C.M., Kuti Alexe, directorul „Ilefor” Tg.-Mureş, Traian Marian, secretarul comitetului de partid de la I.R.U.M. Reghin, Cibi Mihai, inspector şef al Inspectoratului judeţean pentru controlul calităţii produselor, Ioan Oţelea, directorul sucursalei Băncii Naţionale Mureş, Ioan Cătărig, directorul I.A.S. Tg.-Mureş, Eugen Tău, inginer şef la C.P.L. Reghin. Participanţii la discuţii au analizat cu înalt spirit de răspundere modul de îndeplinire a planului de export în cursul primului semestru al anului, precum şi măsurile care trebuie luate în vederea îmbunătăţirii acestei activităţi, ridicării eficienţei exportului. Cu această ocazie au fost scoase la iveală o serie de deficienţe care mai există în activitatea unor întreprinderi exportatoare şi care trebuie înlăturate operativ făcîndu-se valoroase propuneri pentru sporirea preocupărilor conducerilor întreprinderilor şi unităţilor economice la ridicarea nivelului calitativ al activităţii exportului. Discuţiile au reliefat hotărîrea colectivelor de lucrători din întreprinderile şi organizaţiile economice cu sarcini de export, de a munci mai bine, de a lua măsuri de îndeplinire exemplară a contractelor încheiate cu partenerii externi, a planului la export pe anul acesta, sporind contribuţia economiei judeţului nostru la circuitul internaţional al valorilor materiale. La al doilea punct al ordinei de zi tovarăşul Ştefan Olteanu, director general adjunct al Direcţiei generale a agriculturii Mureş a prezentat programul de măsuri privind dezvoltarea şi modernizarea creşterii vacilor de lapte în asociaţiile intercooperatiste şi cooperativele agricole de producţie. În legătură cu programul prezentat tovarăşii: dr. Emil Silvaş, directorul I.C.Z. Sîngeorgiu de Mureş, Szabó Ştefan, inginer-şef al CAP. Gorneşti şi Moldovan Ioan, preşedintele C.A.P. Reghin au făcut unele propuneri. Programul prezentat a fost aprobat de plenară în unanimitate. La punctul trei al ordinei de zi au fost adoptate unele măsuri organizatorice. Plenara a eliberat pe Gheorghe Mihai din calitatea de membru al comitetului şi al Biroului Comitetului judeţean de partid. Tovarăşul Anderko Iosif, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor a fost cooptat ca membru al comitetului şi ales în Biroul Comitetului judeţean de partid. in încheierea plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. Referindu-se la problema exportului a arătat necesitatea realizării ritmice şi în condiţii de calitate a planului şi a contractelor pentru acest an. Pe lingă aceste obiective ridicarea eficienţei exportului să constituie sarcina fundamentală a activităţii întreprinderilor, a organizaţiilor de partid, a întregului colectiv de (Continuare în pag. a 3-a) relegramă Tovarăşului L. I. BREJNIV Secretar general a C.C. al P . U.S. Tovarăşului N V. PODGORIEI, Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S Tovarăşului A. N. KOSIGHIM, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S MOSCOVA Dragi tovarăşi, in numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliulu de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, poporului român şi al nostru personal, vă exprimăm dv.. poporului sovietic sentimentele noastre de profundă mîhnire şi condoleanţe in legătură cu încetarea tragică din viaţă a piloţilor-cosmonauţi Gheorghi Dobrovolski Vladislav Volkov şi Viktor Paţaev, căzuţi eroic in cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredinţate. Piloţii cosmonauţi Dobrovolski Volkov şi Paţaev dînd dovadă de un înalt spirit de abnegaţie au realizat prin joncţiunea navei cosmice ,,Soiuz-11*" cu staţia ,,Saliul” pentru prima dată în istoria cosmonautiei, o staţie ştiinţifică orbitală, au efectuat un amplu program de cercetări şi experimente tehnico-ştiinţifice şi medico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuţie de mare însemnătate a ştiinţei şi tehnicii sovietice la dezvoltarea zborurilor orbitale pilotate, la cucerirea Cosmosului. Vă rugăm, totodată să transmiteţi întreaga noastră compasiune familiilor cosmonauţilor eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA TEMA ROŞIE ORIAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 154 (4.127) Joi, 1 iulie 1971 4 pagini, 30 de bani La Zau după seceriş mecanizatorii au trecut la arat Paralel cu lucrările de întreţinerea culturilor, într-un mare număr de CA.P, din judeţul nostru, s-a trecut cu forţe sporite şi la recoltarea orzului. La cooperativa agricolă din Zau de Cîmpie, preşedinte Ioan Parasca, în citeva zile, din cele 60 ha cultivate cu orz, recoltarea acestuia s-a făcut pe 20 ha. Pe o suprafaţă de 5 ha unde terenul a şi fost eliberat de păioase mecanizatorii Petru Şugar, Felei Ioan şi alţii au trecut la efectuarea arăturilor, la însămînţarea porumbului, în total, aici la sau după cerealele păioase, porumbul în cultură dublă va fi însămînţat pe o suprafaţă de peste 100 hai imn ii P WH Combinele de la S.M.A. Ungheni au trecut la recoltarea orzului. SĂRBĂTORIREA „MINVATATORULUI“ Ieri a avut loc in centrele de comună d in oraşele şi municipiile judeţului sărbătorirea ,,Zilei învăţătorului" la care au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, cadre didactice. La Tirgu-Mureş în sala Palatului culturii s-a organizat o mare adunare la care au participat educatoare, învăţători, profesori de la şcolile generale, liceele teoretice şi de specialitate din municipiu. Aducînd salutul comitetului municipal de partid şi al Consiliului popular municipal, tovarăşul Kiss Zoltán, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal a felicitat călduros cadrele didactice cu acest prilej şi a vorbit despre realizările cu care şcolile de toate gradele din Tirgu-Mureş au venit la această sărbătoare. In continuare au luat cuvîntul numeroase cadre didactice care au vorbit despre preocupările de la locul lor de muncă şi despre succesele acestui an de invâţâmînt. Participanţii au adresat în încheiere o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUŞESCU, în Finlanda Convorbiri oficiale intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii finlanda, Urbo Kekkonen în dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat: Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat: Ahti Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direcţiei politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, şeful Direcţiei comerţului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela ambasadorul Finlandei la Bucureşti, în cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia pozitivă pe care o cunosc relaţiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă. La zile începutul celei de-a doua vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, liderul Partidului Social-Democrat de prim-vicepreşedintele Johannes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a aadresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. în continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. Imi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relaţiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România şi Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat (Continuare în pag. a 4-a) ai Intîlnire cu membri Parlamentului finlandez LA GALAŢI. Laminorul de benzi la cald a început să producă Laminorul de benzi la cald — obiectiv industrial cu un important potenţial de producţie: 2 milioane tone laminate pe an — construit pe platforma Combinatului siderurgic din Galaţi, a început să producă primele cantităţi de benzi late în roluri. Noul agregat, dispune de o linie de laminare lungă de 1,5 km, de cuptoare cu propulsie pentru încălzirea materiilor prime cu capacitate de 250 de tone, instalaţii de acţionare directă, săli de maşini in care sunt instalate 2 000 km cabluri electrice, 650 panouri şi tablouri electrice, 380 celule de înaltă tensiune şi 100 000 ml conducte de instalaţii, mijloace ultra moderne pentru programarea şi controlul calităţii produselor. Laminorul dispune, de asemenea, de cea mai mare gospodărie de apă din întreaga industrie siderurgică a ţării. (Agerpres) IN ACESTE CONDIŢII CLIMATICE SE CERE MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR IN CÎMP in vii, fi scars oră este hotărîtoare psotru soarta producţiei de struguri In această perioadă în vi se execută lucrări deosebit de importante ca: plivitul, legatul, orăşitul şi stropitul contra bolilor fi dăunătorilor. Aceste lucrări ca şi perioada cînd se execută, sunt hotăritoare pentru producţie şi cu mari influenţe asupra recoltei din anul următor. Spun aceasta deoarece cunoaştem situaţii, cînd, în anii trecuţi datorită neexecutării la timp a lucrărilor de întreţinere s-au compromis viile. In acest an insă ca urmare a aplicării noilor forme de retribuire, foarte multe C.A.P s-au străduit să organizeze munca în, ca el ca şi în acest sector de activitate sa aibă rezultate bune, chiar şi în condiţiile în care ploile - a luminat, viile sunt curate şi fără mană. Printre aceste unităţi se numără cooperativele agricole din: Găieşti, Păsăreni, Idrifaia, Viişoara, Deal, Laslău, Sîntioana-Tîrnavă, Găneşti, Sărmaşu, Valea- Largă, Papiu-Ilarian şi altele . Dacă în unele C.A.P. se manifestă deci multă preocupare pentru întreţinerea în bune condiţii a viei, nu acelaşi lucru se poate spune despre conducerile cooperativelor agricole ca: Neaua, Aţintiş, Bogata, Iernut, Sînger, Cuştelnic, Livezeni şi altele unde preocuparea pentru salvarea producţiei de struguri este minimă plantaţiile sunt îmburuienate, înţesate de maing. LORINCZI NICOLAE, directorul întreprinderii judeţene a viei şi vinului (Continuare în pag. a 3-a) Incepînd de azi: Asistenţă medicală gratuită pentru ţăranii cooperatori incepînd de azi, 1 iulie 1971, intră în vigoare prevederile Hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. Astfel, membrii cooperativelor agricole de producţie care participă efectiv la muncă şi cooperatorii pensionari, precum şi membrii de familie ai acestora beneficiază în mod gratuit de întreţinere, medicamente şi materiale sanitare pe timpul internării în spitale. Membrii cooperativelor agricole de producţie pensionari şi familiile acestora beneficiază, incepînd de azi, in mod gratuit şi de medicamente şi materiale sanitare în tratamentul ambulatoriu. De asemenea, membrii cooperativelor agricole de producţie bolnavi, beneficiază de tratament în staţiunile balneoclimaterice, costul biletelor de tratament fiind suportate în proporţie de 70 la sută de către Casa de pensii a membrilor cooperativelor agricole de producţie. Din discuţia purtată cu tovarăşii Milică Giura, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, şi Ioan Molnar, preşedintele Casei de pensii a membrilor cooperativelor agricole de producţie, am aflat că peste 95.000 de ţărani cooperatori din judeţ vor putea beneficia, incepînd de azi, de asistenţă medicală gratuită. Sprijinul acordat de stat, pe această cale, ţăranilor cooperatori se cifrează la multe milioane lei. Totodată, pînă la sfirşitul acestui an, Casa de pensii are prevăzut să achite drept pensii de bătrîneţe, invaliditate şi orfani de ambii părinţi suma de peste 74.000.000 lei, la care se adaugă încă aproape 2 milioane lei ajutoare sociale. Ajutoarele de sarcină şi lehuzie, de asemenea, se ridică la 1.450.000 lei. Casa de pensii a primit şi 490 de bilete de tratament, care vor fi repartizate ţăranilor cooperatori pentru a-şi reface sănătatea în diferite staţiuni balneoclimaterice din ţară. La suportarea costului acestor bilete de tratament, Casa de pensii contribuie cu suma de 474.800 lei. Toate acestea constituie noi dovezi ale grijii partidului şi guvernului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Ele constituie, de asemenea, un puternic imbold pentru ţăranii cooperatori de a-şi concentra toate forţele în direcţia dezvoltării şi consolidării cooperativelor agricole de producţie, pentru creşterea producţiei vegetale şi animale, pentru înflorirea agriculturii noastre socialiste.