Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)
1971-07-24 / nr. 174
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Zile hotărîtoare pentru strîngerea recoltei de griu. i sa nu se ici o ora, m 11 $ '*mi I' «if M3* ^ IfBgji agk mk m W: '/ -v’* V'. ■ %■■ Jkh'w:*%.r.*- i. - V •» 1 |vÂi%f*î»..A '-v â&S&JîC ’i»V La C.A.P. Gornești se aflau în cîmp peste 500 secerători. în fotografie: secerători din satul Periș. După valul de ploi care a întrerupt lucrările agricole in cîmp, vremea a devenit din nou frumoasă. Avind în vedere râminerile în urmă a lucrărilor agricole, în aceste zile se impune mai mult ca oricind un maxim de efort, dublat de o bună organizare a muncii pentru a pune la adăpost recolta bună de grîu din acest an, în majoritatea unităţilor agricole, îndată ce s-au oprit ploile şi lanurile s-au zvîntat oamenii au trecut operativ cu toate forţele la secerat, la uscarea snopilor şi trecerea lor prin combine sau batoze. Există însă şi cooperative agricole unde conducerile lor se trezesc greu la realitate, mai aşteaptă şi acum nejustificat aşazisa coacere a griului (în realitate griul este copt şi chiar răscopt) şi nu iau măsuri, aşa cum s-au dat indicaţiile, pentru trecerea cu toate forţele la secerat. Cu ocazia raidului întreprins la 22 iulie am surprins în teren o serie de asemenea aspecte pozitive şi negative. Organizare bună, treabă spornică La cooperative agricole ca cele din Ernei, Gorneşti, Petelea şi altele s-a înţeles necesitatea că în condiţiile actuale nu mai este nimic de aşteptat şi, pentru a se salva recolta trebuie să se treacă cu toate forţele şi mijloacele la seceriş. La cooperativa agricolă din Ernei, de pildă, la ora 9, îndată ce lanurile s-au zvîntat au fost prezenţi în cîmp sute de cooperatori care, cu seceri şi coase, au recoltat o însemnată suprafaţă de grîu pînă la ora prînzului cînd au intrat şi combinele în lan. De la această oră mecanizatorii, mînă în mînă cu cooperatorii, zoresc strîngerea recoltei de grîu. O organizare şi mai bună a muncii am întîlnit la cooperativa agricolă din Gorneşti. Aici, consiliul de conducere, ajutat activ de inimosul inginer şef Szabó Ştefan a stabilit suprafeţele care necesitau a fi recoltate cu forţe manuale. In acest scop au fost organizate echipe de secerători sau de cosaşi care aveau sarcina să recolteze iniţial 108 ha cu grîu din cele 271 existente. Cei circa 500 de oameni aflaţi joi dimineaţa în cîmp se apropiau de sfîrşit cu recoltarea acestor suprafeţe. Ţinînd cont de starea timpului , ne spune inginerul şef, nu ne vom limita cu recoltarea manuală numai la cele 108 ha stabilite iniţial. Secerătorii şi combinele care au intrat în lucru la ora prînzului, îndată ce lanurile au permis, vor lucra concomitent pentru a termina secerişul în maximum 7 zile. Tot ce se seceră într-o zi seara se clădește cu grijă pe pari pentru a se înlătura eventualele pierderi ce ar surveni din cauza ploilor Griul secerat zilele trecute se transportă acum la arie urmînd să înceapă concomitent şi treierişul. Aici totul se desfăşoară în flux continuu începînd cu recoltatul, eliberarea terenului şi pînă la semănat sau executarea arăturilor de vară. Dimineaţa, pînă la zvîntarea lanurilor şi noaptea toate tractoarele intră la arat, iar remorcile şi atelajele la transportul griului din clăi sau al îngrăşămintelor naturale care urmează a fi încorporate în sol. Că organizarea muncii la această unitate este ireproşabilă ne-o confirmă rezultatele. Pînă acum au fost recoltate peste 100 ha cu grîu şi s-au efectuat arături şi insămînţări în mirişte pe mai bine de 50 la sută din suprafaţa planificată. Recolta de grîu este bună, de peste 3.000 kg la hectar. ■ ' y,y rM J» m In timp ce la Petelea, Iara de Mureş, Beica, combinele n-au intrat în lanuri motivîndu-se că griul este ud, la C.A.P. Ruşii Munţi, situat în partea de sus a județului, ele au lucrat din plin in ziua de 22 iulie. Cam’nînsis nepregătite, şeful de secţie la Reghin Practic nici la C.A.P. Beica nu începuse secerişul la ora 14. La acea oră spre lanuri se îndreptau doar 2—3 secerători, iar combinele se reglau şi se curăţau de orz pentru a intra în lucru la grîu. N-a fost oare timp pentru această operaţie în zilele cînd nu s-a putut lucra în lan, sau cel puţin joi pînă la ora prînzului? Răspunsul am căutat să-l aflăm de la Traian Ilieş, şeful secţiei de mecanizare, dar a fost de negăsit. Mecanizatorii spuneau că a plecat la S.M.A. Reghin cu anumite treburi. Aşa stînd lucrurile am aşteptat o oră bună pînă s-au pus la punct combinele pentru a putea intra în lan. Dar cînd totul părea că este în regulă, după mai puţin de o tură, combinele s-au „împotmolit" din nou în lan. Şi aceasta nu din cauza stării griului, ci din a unor defecţiuni, care se puteau evita dacă şeful secţiei era prezent şi lua măsuri din timp. Aceste zile fiind hotărîtoare pentru soarta recoltei se impun luate măsuri urgente pentru folosirea din plin a fiecărei ore bune de lucru, pentru evitarea oricărei risipe de boabe. TRAIAN GABOR •* ^ .~ wM '»Y'â m ' % ~ La C.A.P. Iara de Mureş combinele pierd vremea așteptînd saci și oameni pentru deservire. La Baia de Mureş în lan un singur cosaş, iar combinele aşteaptă saci şi oameni . La Bara de Mureş cooperatorii nu s-au gîndit încă să pună mina pe seceri sau coase. La 22 iulie, în jurul orei prînzului, aici se afla în lanul de grîu doar un singur cosaş, iar cele 4 combine mai aşteptau încă sacii şi oamenii pentru a putea începe lucrul. Preşedintele C.A.P., Vasile Petca, inginerul M. László şi brigadierul Alexandru Czeke aveau alte preocupări de parcă n-am fi în plină campanie de seceriş. — De ce nu sînt oamenii în cîmp la seceriş — l-am întrebat pe inginerul C.A.P.? — Aseară am avut şedinţa pe brigăzi unde s-a hotărit că azi începem lucrul cu toate forţele, dar nu ştim ce s-a întîmplat, ce mai aşteaptă oamenii. Dacă inginerul nu ştie ce se întimplă am căutat un răspuns de la preşedinte care, fără grija secerişului, o făcea pe băgătorul de seamă la transportul cîtorva căpiţe de fin mucegăit din cîmp. „Vom începe de mîine, griul este încă ud şi necopt şi apoi cine răspunde dacă se strică în magazie?" — a fost răspunsul preşedintelui. De fapt acest „mîine" şi grîu „necopt" le-am mai auzit pronunţîndu-se de către acest preşedinte şi de alţii care din comoditate nu organizează această acţiune şi sunt în întîrziere cu secerişul în timp ce lanurile sunt uscate şi griul se răscoace în unele locuri. Deci realitatea este alta, conducătorii de la tara n-au luat măsuri de mobilizare a forţelor la lucru în cimp. Chiar şi oamenii care trebuiau să deservească combinele au fost trimişi de dimineaţa acasă spunîndu-li-se că „azi nu se seceră". Aşa stînd lucrurile, numai la intervenţia organelor de control competente, preşedintele şi brigadierul au fost trimişi prin sat să mobilizeze oamenii la lucru. La ora 14 însă în lan se găsea tot un singur cosaş, iar combinele stăteau la marginea tarlalei fără oameni şi saci. Faţă de această lipsă de răspundere privind strîngerea la timp a recoltei se cer luate măsuri contra celor vinovaţi. Transportul finului de pe cîmp să fie grăbit Pînă în prezent, cooperatorii din Cerghid au recoltat 60 de hectare de ghizdei, 91 ha trifoi, 10 ha borceag şi 160 din cele 190 ha fineţe naturale. Toate ar fi fost bune dacă s-ar fi asigurat din timp transportarea şi depozitarea furajelor. Din păcate cantităţi însemnate de furaje (10 ha borceag şi 30 ha fineţe naturale) au rămas în căpiţe sau împrăştiate pe cîmp. La C.A.P. Idrifaia, întreaga recoltă de trifoi — de pe 170 ha — a fost pusă la adăpost, in schimb, din cele 72 ha de fineţe naturale, pe vreo 15 ha final a rămas pe cimp. Situaţie asemănătoare am întîlnit şi în alte cooperative agricole. Conducerile cestor unităţi trebuie să ia măsuri grabnice pentru terminarea recoltării şi — mai ales — pentru transportarea şi punerea la adăpost, în fînare, a furajelor rămase pe cîmp. Colonel mmn DLAGA In ziua de 23 iulie a. c. a încetat din viaţă Ştefan Blaga, adjunct inspector şef al Inspectoratului de securitate judeţean Mureş. Născut la 17 decembrie 1926 în Bucureşti, dintr-o familie de muncitori, Ştefan Blaga se angajează de tînăr ca lucrător la C.F.R. Devine membru al organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist, iar în 1945 este primit in rîndurile membrilor Partidului Comunist Român, luind parte la diferite acţiuni organizate şi conduse de partid. Intre anii 1946—1948 îndeplineşte mai multe funcţii in cadrul organizaţiei de tineret şi al unor organe de partid din judeţul Mureş, timp în care urmează şi cursurile Şcolii superioare de partid. Trimis de partid, lucrează in aparatul de securitate din 1948, unde deţine posturi de răspundere. In întreaga sa activitate a muncit cu abnegaţie, spirit de sacrificiu şi devotament, în vederea îndeplinirii cu cinste şi demnitate a sarcinilor ce i-au fost încredinţate de partid, aducînd o contribuţie importantă la apărarea cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii. In calitatea sa de activist de partid, membru al biroului Comitetului municipal de partia Tg.-Mureş, lucrător cu funcţii de conducere in aparatul de securitate, a constituit un exemplu de dăruire şi abnegaţie, cinste şi corectitudine, consacrîndu-şi întreaga capacitate de muncă înfăptuirii politicii partidului şi statului nostru. Pentru meritele sale deosebite a fost distins cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. încetarea din viaţă a colonelului Ştefan Blaga constituie o grea pierdere pentru lucrătorii Inspectoratului de securitate judeţean Mureş, tovarăşii săi de luptă şi de muncă, toţi cei ce l-au cunoscut vor păstra mereu vie amintirea sa. COLECTIVUL DE CONDUCERE AL INSPECTORATULUI DE SECURITATE JUDEŢEAN MUREŞ Corpul defunctului se află depus în incinta Casei Armatei din Tg.-Mureş, unde i se poate aduce ultimul omagiu azi între orele 9—12, 16—18 şi mîine, între orele 8—11. Adunarea de doliu va avea loc duminică, 25 iulie 1971, ora 11,30. Din partea familiei defunctului Cu adîncă durere anunţăm că la 23 iulie a încetat din viaţă bunul şi iubitul soţ, tată, fiu, ginere şi rudă — colonel ŞTEFAN BLAGA, în vîrsta de 45 de ani. Inmormintarea va avea loc în ziua de 25 iulie ora 12 în Cimitirul reformat din Tg.-Mureş. ÎNDOLIATA FAMILIE Pompa de injecţie cu nr. 5.000 De pe banda de montaj a uzinei din Sinaia a ieşit pompa de injecţie cu nr. 5.000 pentru motoarele tractoarelor de 40 CP. Potrivit prevederilor, pînă la sfîrşitul anului vor fi livrate alte 3.000 asemenea pompe, realizate după proiecte româneşti. Gama acestor complexe aparaturi a fost diversificată permanent, astăzi nomenclatorul întreprinderii cuprinzînd pompe de injecţie pentru toate tipurile de motoare Diesel. Calitatea şi randamentul lor le-au făcut competitive pe piaţa mondială, bucurîndu-se de o largă apreciere în 40 ţări ale lumii, unde se exportă tractoare şi autocamioane româneşti. (Agerpres) Pe biciclete prin ţară La şcoala generală din Sinmărtinu de Cîmpie excursiile cu bicicleta au devenit o tradiţie. începută cu trei ani în urmă, aceasta caută să ciştige popularitate şi să se permanentizeze. Astfel, in fiecare vacanţă de vară se organizează cite o excursie tip „expediţie" pa itinerare lungi,in locurile cele mai pitoreşti din ţară. Anul trecut de exemplu dornici de a cunoaşte frumuseţile patriei, 13 elevi din clasele a Vll-a, a Vlll-a şi a IX-a, sprijiniţi de Casa pionierului din Tg.-Mureş şi sub îndrumarea tovarăşului director, profesor Vasile Oprea şi a profesorilor loan Manoilă şi loan Ghindea s-au urcat pe biciclete şi au pornit intr-o excursie de 12 zile in care au vizitat toate monumentele istorice din Moldova. Inapoindu-se cu bogate învăţăminte şi impresii, temerarii drumeţi pe biciclete au hotărit să continue şi în acest an frumoasa şi instructiva excursie. Acum, in plină vacanţă, iubitorii de drumeţii din Sinmărtin au inceput să se pregătească pentru o nouă excursie. De astă dată itinerarul cuprinde pitoreasca vale a Oltului cu întoarcere spre casă pe valea Jiului. Excursia va dura 15 zile. Pentru iniţiativă, pentru mijlocul interesant ales in scopul educării patriotice a elevilor merită toate laudele atit directorul cit şi cele două cadre didactice care s-au îngrijit de procurarea materialelor necesare de la Casa pionierului din Tg.-Mureş şi vor participa alături de cei 12 elevi ce vor să-şi cunoască mai bine patria. ALEXANDRU ULEŞAN Spectacol muzical- coregrafie Scena Teatrului de vară din Tg.-Mureş va găzdui duminică, 25 iulie, la ora 20:30, spectacolul muzical-coregrafic intitulat „Cint şi joc din toată ţara", susţinut de ansamblul tineretului al Consiliului municipal al U.T.C. Sibiu, işi vor da concursul colaboratorii Radioteleviziunii Române: Raveca Săndulescu Lucreția Ciobanu, Ilie Muţiu. Momente vesele de Zeno Turdeanu. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 20 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme în general frumoasă, cu înnorări doar dupâ-amiaza, cu totul izolat averse slabe de ploaie. Temperatura în creștere, maximele vor fi cuprinse între 20—26 grade, minimele între 9—13 grade. Vînt slab din est și sud-est. P20GMMUL manifestărilor sportive FOTBAL. — Iubitorii sportului din Tg.-Mureş vor avea prilejul să vizioneze duminică 25 iulie, pe stadionul „23 August", de la ora 18, un nou meci internaţional amical de fotbal dintre echipele A. S. Armata Tg.-Mureş —Vörös Meteor Budapesta. ★ Sâmbâtă, de la ora 17.30, pe terenul mic din Tg.-Mureş, formaţia Viitorul din localitate va susţine un meci amical cu echiTIR CU ARCUL. Simbătă de la ora 10 şi duminică de la ora 9 pe terenul „7 Noiembrie" (fostul hipodrom) din Tg.-Mureş se vor desfăşura întrecerile finale ale „Cupei României" la tir cu arcul la care vor participa cei mai buni arcaşi din ţară de la clubul şi asociaţiile sportive Olimpia Bucureşti, Voinţa Satu Mare, Parîngul Petroşani, A.S.A. Cluj, Avintul Reghin, Mureşul, P.T.T.R., Voinţa şi Sănătatea Tg.-Mureş. La „Cupa României" la tir cu arcul participă sportivi de categoria a ll-a, a lll-a şi celelalte categorii inferioare. Concomitent pentru maeştri şi sportivii de categoria I, se va desfăşura un alt concurs. La de tineret-rezerve a Armata Tg.-Mureş. A. S. v I\ l\ *s Is MI \\ \S * * Jk. A apărut numărul 4 al revistei „Vatra ,ti Proaspătul număr al tinerei reviste mureşene „Vatra" apare in momentul dens al dezbaterii programului ideologic şi politico-educativ elaborat de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ideile cuprinse in aceste documente de excepţională valoare teoretică şi practică, străbat paginile numărului 4 al revistei. Conştient de rolul ce revine revistei de cultură, colectivul redacţional înmănunchează in citeva articole ideile esenţiale care privesc educaţia ideologică a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii. In acelaşi timp, redactorii fac legămint să slujească cu devotament cauza nobilă a socialismului, milicind cu fermitate pentru o literatură angajată, o literatură pentru popor. Se remarcă articolele: Partinitate şi patriotism, semnat de redactorul-şef al revistei — Romulus Guga, „Eroi ai zilelor noastre" semnat de Kemény János, „Literatură angajată", de Dan Culcer, „Aspiraţii limpezi" de Ion I. Mileşan. Cititorii vor avea prilejul să cunoască şi in numerele viitoare aspecte inedite ale strădaniei oamenilor de litere din judeţul nostru de a crea o literatură şi artă pentru popor, care să fie străbătută de ideologia şi concepţia revoluţionară a clasei muncitoare. Proaspătul număr al revistei, cu o remarcabilă ţinută grafică, se evidenţiază şi prin noile creaţii de versuri şi proză. „Vatra" recomandă cititorilor pe poeţii Valeriu Pantazi şi Constantin Duică. In acelaşi timp, inserează fragmentul „De ce trăieşti?" din romanul „Recviem", al scriitorului Romulus Guga, care se află in curs de apariţie. Figura poetului-patriot Vasile Alecsandri, luptător devotat pentru unitate naţională, işi găseşte o aleasă prezentare. Cititorul află, de asemenea, despre „Drum spre oameni" — din romanul inedit al lui Ion Vlasiu, despre călătorul Gala Galaction, despre „Un american pe Mureş" — de vorbă cu Jon Harold Brunwad, profesor la universitatea din Utah, S.U.A. La rubrica de Ştiinţă apar: „Imaginar şi posibil" sub semnătura lui George Botez şi „Filozofia limbii" de Alexandru Toşa. Interesante şi bogate fapte inedite sunt şi rubricile: Cutia ... pandorei şi Babei. Mica publicitate CUMPĂR STRUNG de cel puțin 1500 mm între chernere. Oferte la ziar. (telefon 14 96). DE VlNZARE un apartament cu confort. Tg.-Mureş str. Horea nr. 22. Informații la telefon 1 18 78.