Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-26 / nr. 230

V­IOARE EDE LA C.A.P. BAND SE URMĂREȘTE ATENT CALITATEA SEMĂNATULUI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ’­­ Anul XXIII. Nr. 230 (4.203) Duminică, 26 septembrie 1971 4 pagini 30 de bani. Nici o absenţă de la muncile pe care le reclamă cîmpul! Animaţi de scrisoarea secretaru­lui general al partidului adresată lucrătorilor din agricultură, care a avut un larg ecou in judeţul nos­tru, ţăranii cooperatori din Band şi Grebeniş participă în număr mare la recoltarea produselor de toamnă, la pregătirea terenului şi insămînţarea in bune condiţii a griului. La cooperativa agricolă din Band, preşedintele Szántó Ioan şi ing. Vajda Géza erau preocu­paţi de impulsionarea lucrărilor agricole de sezon. Astfel, ca urma­re a muncii sîrguincioase depuse de mecanizatori şi cooperatori, sînt create condiţii ca pînă la 1 octom­brie griul să fie însâmînţat pe o suprafaţă de peste 300 ha, adică pe mai bine de 40 la sută din suprafaţa planificată. Vineri, de exemplu, la insămînţarea griului se acţiona cu două semănători deser­vite de mecanizatorii Pavel Teodor şi Vasile Drăgulescu. In trei bri­găzi de cîmp, şi anume ale ace­lora conduse de Ştefan Bucur, Du­mitru Rîcean şi Szabó Gheorghe insămînţarea griului era la ordinea zilei. Pentru a se asigura o recoltă sporită de grîu în anul ce vine, un accent deosebit se pune pe ferti­lizarea solului. Pe fiecare hectar se asigură în medie cite 400 kg de superfosfat şi azotat de amoniu ce este administrat cu multă gri­jă de mecanizatorii secţiei. La fel, pentru a se crea cîmp de lucru tractoarelor cooperatorii intensifi­că şi transportul trifoiului de să­­mînţă de pe cele 85 de hectare. Ritmuri bune la insămînţarea griului Şi culesul porumbului sunt înregistrate şi la cooperativa ve­cină din Grebeniş. Peste 250 de ţărani cooperatori lucrau cu spor la culesul porumbului, transportul acestuia şi tăiatul cocenilor. Po­rumbul de pe 30 hectare era deja în pătule. Pe un teren bine pregă­tit, cu trei semănători (în brigăzile lui Gheorghe Dobrău, Vasile Săla­­ghiu şi Iosif Dascăl), mecanizatorii însămînţau griul, care pină vineri însumase o suprafaţă de peste 80 hectare. Intrucît fiecare oră şi zi este ho­­tăritoare, acum la Grebeniş se ac­ţionează pe un front larg şi la alte lucrări, cum ar fi însilozarea fura­jelor, cositul trifoiului de sămînţă, culesul strugurilor etc. Inginerul şi preşedintele sînt prezenţi acolo unde se dă bătălia recoltei, im­­primînd muncii un ritm sporit, ve­ghind asupra evitării oricărei risi­pe de produse. Activitatea prodigioasă depusă de cooperatori şi mecanizatori atît în cooperativele agricole din Band şi Grebeniş, cit şi de lu­ţ­crătorii fermelor I.A.S. Tg.-Mureş şi din alte unităţi agricole din ju­deţul nostru demonstrează că ei nu-şi precupeţesc eforturile pentru a duce la îndeplinire obiectivele cuprinse în scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ei înţeleg că acum este momen­tul ca pe ogoare să se acţioneze cît mai organizat, hotărît, cu forţe sporite pentru ca recoltarea pro­duselor de toamnă să se execute la timp şi fără pierderi, iar însă­mînţarea griului să se facă în e­­poca optimă. R­­ĂZNEANU ­­utomul (umnirea nu foloseşte la nimfc! In contrast cu activitatea tumul­tuoasă ce se desfăşoară în majo­ritatea unităţilor agricole situate în partea de cîmpie a judeţului nostru la însămînţarea griului, la Culesul porumbului, transportul tri­foiului de sămînţă, la C.A.P. Oroi (preşedinte Teodor Roman) întîl­­m o totală automulţumire. Pînă vi­neri 24 septembrie, la data efec­tuării raidului-anchetă, cooperati­va agricolă, după cum declarase preşedintele unităţii, nu însămin­­ţase nici un bob de grîu. Pentru început are pregătire 180 ha, dar startul la semănat, repetăm, nu l-au dat. Slab se acţionează şi în privinţa aprovizionării cu grîu de sămînţă. C.A.P. mai are de adus de la Agrosem Tg.-Mureş 3 vagoane de grîu, dar încă nimeni din condu­cerea unităţii n-a luat măsuri ca sămînţă să fie deja în magazia cooperativei agricole, în timp ce cooperativele agricole din împreju­rimi dispun de superfosfat pentru actuala campanie de toamnă, la Oroi nu este asigurat necesarul pentru viitoarea recoltă de grîu, ale cărei baze se pun acum. Vineri, pe motiv că nu toate tractoarele secţiei de mecanizare aveau ce să lucreze în C.A.P., 8 din ele au fost împrumutate pentru o perioadă la I.A.S. Tg.-Mureș, Ferma agricolă de la Valea Rece. REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) _ _ H.*TM , . w '^*^1 CULESUL PORUMBULUI LA C.A.P. GREBENIȘ ŞCOLARII Pe ogoarele judeţului şi în u­­nităţi industriale din municipiile şi oraşele judeţului se desfă­şoară în aceste zile activităţi social­-obşteşti timp de două săptămîni la care participă ele­vii din şcolile generale şi ai li­ceelor de cultură generală. Sute de elevi, alături de mun­citorii de pe ogoare ajută la strinsul recoltei sau lucrează alături de muncitorii din între­prinderi. Această participare a elevilor la activitatea productivă, ce se desfăşoară în primele d­ouă săptămîni de la începutul anu­lui şcolar, nu este o acţiune de moment ci e a se înscrie or­ganic în activitatea de ansam­blu a pregătirii tehnico-produc­­tive a elevilor de-a lungul în­tregului an şcolar. — De ce acum, în această perioadă, ea cunoaşte totuşi o amploare cu totul deosebită? — ne-am adresat în acest sens tovarăşului prof. Ştefan Benţa, inspector şcolar la Inspectoratul şcolar judeţean.­­ Inspectoratul şcolar jude­ţean, în colaborare cu Comite­tul judeţean al U.T.C. a orien­tat conducerile de şcoli să se angajeze cu elevii în realizarea de lucrări în unităţile agricole în această perioadă întrucît ea este deosebit de importanţă pentru agricultură. Acum are loc recoltarea uneia din cele mai mari părţi a producţiei a­­gricole la culturile de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de za­hăr, legume. Şcolile răspund astfel unităţilor agricole în func­ţie de nevoile şi solicitările a­­cestora din urmă. In acest sens există un grafic elaborat în ca­re sunt trecute unităţile solici­tante (asociaţii intercooperatis­­te, ferme, C.A.P.-uri) şi şcolile care le vor deservi. De exem­plu, elevii liceului din Luduş vor lucra pe ogoarele asociaţiei intercooperatiste din localitate ca şi elevii şcolilor din Gheja, Aţîntiş, Cecălaca, Bichiş, Ozd. Elevii şcolii din Ogra recoltează legume din sectorul legumicol al C.A.P. din comună. Peste 800 de elevi de la liceul din lerut, e­­levii Liceului nr. 2 din Reghin, elevi din Rîciu, elevii şcolilor generale din Batoş, Fîntînele, Lunca, Pănet, Sărmăşei-gară lu­crează cu entuziasm patriotic la recoltarea legumelor, fructelor, porumbului în unităţile agricole. Trebuie subliniat faptul că numeroase unităţi şcolare lu­crează de ani de zile pe ogoa­rele aceloraşi unităţi agricole. Un exemplu în acest sens îl constituie şi Liceul din Sărmaşu. Elevii acestei unităţi şcolare vor ajuta anul acesta la recoltarea (Continuare în pag. a 2-a) Plenara lărgită a Comitetului judeţean Mureş al Uniunii Tineretului Comunist Ieri, 25 septembrie, în prezenţa tovarăşului Nicolae Vereş, prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid şi a tovarăşului Iosif Walter, secretar al C.C. al U.T.C., au avut loc lucrările plenarei lăr­gite a Comitetului judeţean al U.T.C. Tineri muncitori, ţărani co­operatori, mecanizatori din I.A.S. şi S.M.A., intelectuali — români, maghiari, germani — membri ai comitetelor judeţean, municipale şi orăşeneşti, secretarii comitetelor comunale U.T.C., secretari ai or­ganizaţiilor U.T.C. din marile între­prinderi industriale, din şcoli şi in­stituţii, reprezentanţi ai tineretului universitar, au luat în discuţie, cu această ocazie, activitatea organe­lor şi organizaţiilor U.T.C. privind educarea comunistă a tineretului din judeţul nostru. La plenară au participat, de a­­semenea, secretarii cu problemele de propagandă ai comitetelor mu­nicipale şi orăşeneşti de partid, secretari ai organizaţiilor de par­tid din unele întreprinderi şi din unele şcoli, reprezentanţi ai In­spectoratului şcolar judeţean şi altor instituţii şi organizaţii de ma­să şi obşteşti care au răspunderi directe în educarea comunistă, patriotică a tinerei generaţii. Informarea prezentată de tova­răşul Eugen Trîmbiţaş, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean al U.T.C. şi apoi discuţiile au anali­zat cu simţ de răspundere activi­tatea educativă desfăşurată în rin­­dul tineretului, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de par­tid, în lumina propunerilor de mă­suri şi a expunerii secretarului ge­neral al partidului nostru — tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Primit cu vii aplauze a luat cu­­vîntul, in cadrul plenarei, tovarăşul Nicolae Vereş care, apreciind re­zultatele bune obţinute de organi­zaţia judeţeană a tineretului, a in­dicat măsurile ce se impun a fi luate pentru îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-edu­cative, pentru ridicarea ei la nive­lul exigenţelor puse de partid în actuala etapă pe care o par­curgem. După prezentarea informării, au luat parte la dezbateri tovarăşii: Izsák Sigismund, prim-secretar al Comitetului municipal Tg.-Mureş al U.T.C.; Pureneiu Mircea, secretar al organizaţiei U.T.C. ,,Nicovala" din Sighişoara; Torcoş Emeric, se­cretar al comitetului U.T.C. din Li­ceul­ nr. 2 Luduş; Pop Vasile, se­cretar al comitetului comunal al U.T.C. Grebeniş; Zeblău Susana, secretar al comitetului U.T.C. din Fabrica de confecţii Sighişoara; Pop Dorin, secretar al comitetului U.T.C. de la C.I.A. Tg.-Mureș; Nan Gheorghe, prim-secretar al comi­tetului orășenesc U.T.C. Tîrnăveni; Kapusi Maria, secretar al comite­tului U.T.C. Liceul nr. 2 Reghin; Bakai Ernő, secretar al comitetului U.T.C. din comuna Acățari; căpi­tan Barbu Petru; Topilă Doina, se­cretar al comitetului U.T.C. Liceul ,,Unirea" din Tg.-Mureş. In încheiere a luat cuvîntul to­varăşul Walter Iosif, secretar al C.C. al U.T.C. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm tineresc, de dragoste ne­ţărmurită faţă de partid şi de con­ducerea sa, participanţii la plena­ră au adoptat textul unei telegra­me adresate C.C. al partidului, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, prin care tinerii judeţului nostru îşi re­înnoiesc angajamentul de a munci cu abnegaţie şi dăruire, de a nu precupeţi nici un efort pentru în­florirea continuă a scumpei noas­tre patrii — Republica Socialistă România. V ■ Plenara Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri a avut loc plenara Consiliu­lui Uniunii judeţene Mureş a co­operativelor agricole de producţie. La lucrările plenarei, consacrată dezbaterii unor probleme privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţăranilor cooperatori, au parti­cipat membrii consiliului şi ai co­misiei de revizie ale U.J.C.A.P., membrii biroului filialei Casei de pensii şi ai comisiei sociale, preşedinţi, brigadieri şi ingineri din C.A.P., aparatul U.J.C.A.P. şi al filialei Casei de pensii. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii Va­sile Vaida, membru al C.C. al P.C.R , preşedintele Casei de pen­sii a membrilor cooperativelor a­­gricole de producţie şi ing. Marcel Mogoşiu, vicepreşedinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular judeţean, director general al Direcţiei generale judeţene a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor. Potrivit ordinii de zi adoptate de plenară, tovarăşul Milică Giura, preşedintele U.J.C.A.P., a prezentat raportul Biroului executiv al Uniu­nii judeţene Mureş a cooperative­lor agricole de producţie privind aplicarea Hotărîrii Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. în legătu­ră cu unele măsuri de îmbunătă­ţire a condiţiilor de viaţă ale mem­brilor cooperatori. Raportul a înfă­ţişat pe larg măsurile luate de Uniunea judeţeană, de cooperati­vele agricole din judeţ, pentru transpunerea în viaţă a măsurilor adoptate de partid pentru îmbu­nătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţăranilor cooperatori, accentuind în acelaşi timp sarcinile ce revin în această privinţă unităţilor agri­cole cooperatiste. In cadrul plena­rei s-a relevat că, pe baza măsu­rilor elaborate de partid, de ma­jorare a pensiilor au beneficiat toţi cei 42.025 cooperatori pensio­nari din judeţul nostru. Suma pen­siilor ce se vor achita în acest an se ridică la 74.560.000 lei, ceea ce înseamnă că media pensiei lunare a crescut la 170 lei. De asemenea, în lunile iulie şi august 1971, au beneficiat de tratament gratuit în spitalele din judeţul nostru 1.329 membri cooperatori şi pensionari. După cum se ştie, familiilor de coo­peratori, din care cel puţin unul din soţi lucrează în cooperativa agrico­lă, li se vor acorda, începînd de la 1 ianuarie 1972, un ajutor lunar de 50 lei pentru fiecare copil în vîr­­stă de pînă la 16 ani împliniţi. Po­trivit datelor centralizate la U.J.C.A.P., în judeţul nostru aju­toarele ce se vor acorda familiilor de cooperatori cu copii se cifrează la 1.310.000 lei lunar, ceea ce va reprezenta pentru aceste familii venituri anuale suplimentare în va­loare de aproape 16.000.000 lei. In cadrul dezbaterilor, numeroşi vorbitori au subliniat bucuria şi entuziasmul cu care au fost pri­mite măsurile adoptate de partid, relevînd în acelaşi timp că grija a­cordată soluţionării unor importan­te probleme de ordin social ale ţărănimii a constituit un important factor dinamizator pentru partici­parea mai activă a acesteia la dezvoltarea şi înflorirea agricultu­rii cooperatiste, la înfăptuirea pro­gramului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Intr-o atmosferă entuziastă, par­ticipanţii la plenară au adoptat textul unei telegrame adresate Co­mitetului Central al P.C.R., tovară­şului Nicolae Ceauşescu, prin care s-au angajat să depună eforturi susţinute pentru înfăptuirea sarci­nilor măreţe, de largă perspectivă, trasate de partid pentru dezvolta­rea complexă şi multilaterală a agriculturii socialiste, pentru ridi­carea continuă a nivelului de trai al ţărănimii. Aspect din expoziţia de produse rezultate din activităţile industria­le ale cooperativelor agricole din județ. ­ Cu scopul de a afla cum se pre­­gătesc întreprinderile industriale pentru sezonul rece am întreprins un raid-anchetă adresînd condu­cătorilor acestora întrebarea: — Sezonul rece se apropie cu paşi repezi, ca de altfel şi noul an de producţie; ce măsuri tehnico­­organizatorice aţi luat în vederea desfăşurării în condiţii cit mai op­time a activităţii întreprinderii? Ing. Oscar Kürti — directorul Fabricii de cărămizi şi ţigle Tg.­­Mureş: — Comitetul de direcţie împre­ună cu serviciile de resort au în­tocmit un plan de măsuri în vede­rea pregătirii minuţioase a fabricii pentru iarnă. Se ştie că materia primă necesară procesului de pro­ducţie se extrage din cariere (în aer liber), unde iarna se lucrează deosebit de greu şi în unele cazuri neritmic. Pentru a evita stagnările în producţie trebuie să avem asi­gurată cantitatea de argilă mace­rată necesară perioadei de iarnă. Pînă la sfîrşitul anului vom pregăti un stoc de 140.000 mc argilă ma­cerată care este suficient pentru realizarea producţiei pe 7 luni. In vederea desfăşurării fără surprize a activităţii în carieră s-au curăţat toate şanţurile de scurgere pentru a evita inundaţiile, s-a revizuit re­ţeaua pentru iluminat, s-au repa­rat excavatoarele şi utilajele din fabrică, iar la sfîrşitul acestei luni va intra în reparaţie excavatorul din secţia a lll-a granulit. Pentru asigurarea în bune condiţii a ha­lelor de producţie s-a instalat şi pus în funcţiune un nou cazan, iar pînă la 1 octombrie se vor repara toate uşile şi ferestrele defecte. In­tr-un cuvînt, avem asigurate toate condiţiile în vederea desfăşurării normale a producţiei pe timp de iarnă. Ioan Peter — directorul I.P.M, Sport Reghin: — Aş dori să încep cu aprovi­zionarea întreprinderii cu materii prime şi materiale auxiliare, din care necesarul pe trimestrul IV îl avem asigurat, iar cantităţile pre­văzute pentru semestrul I/1972 se află în curs de contractare cu fur­nizorii. La finele semestrului I a. c. pro­ducţia a fost oprită pentru execu­tarea reviziilor şi reparaţiilor pla­nificate la maşini şi utilaje, cît şi a instalaţiilor de iluminat, canali­zare şi incalzit. De asemenea, a­­vem asigurat stocul normat de combustibil pentru centrala termi­că care a fost pus la punct, înce­pînd cu cazanele şi terminînd cu aparatele de măsură şi control. S-au înlocuit geamurile sparte, s-a asigurat etanşeitatea uşilor şi fe­restrelor etc Ioan Antal — director la I.l.L. „Republica" Reghin. — In vederea asigurării depozi­tării cantităţilor necesare de com­bustibil pentru centrala termică s-a instalat un nou rezervor cu o ca­pacitate de 10 vagoane. De ase­menea, din cauză că în anii tre­cuţi am avut necazuri cu încălzi­rea centrală am procedat la schimbarea conductelor din secţia turnătorie, iar cazanele şi elemen­tele de calorifer au fost revizuite cu atenţie. Recent am executat şi spoirea interioarelor halelor de fa­bricaţie, s-au completat toate gea­murile şi s-au reparat uşile punîn­­du-se la punct căile de acces in­terioare, precum şi vestiarele şi băile de la grupul social. In ceea ce priveşte aprovizionarea cu ma­terii prime şi materiale, se va asi­gura conform nevoilor cerute de planul de producţie. Despre pregătirile pentru sezo­nul rece am purtat o discuţie şi cu inginerul Virgil Puia — director IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 2-a) IARNA se apropie. Cum sunt proptite întreprinderile s-o infrunte ?

Next