Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)
1971-09-26 / nr. 230
VIOARE EDE LA C.A.P. BAND SE URMĂREȘTE ATENT CALITATEA SEMĂNATULUI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ’ Anul XXIII. Nr. 230 (4.203) Duminică, 26 septembrie 1971 4 pagini 30 de bani. Nici o absenţă de la muncile pe care le reclamă cîmpul! Animaţi de scrisoarea secretarului general al partidului adresată lucrătorilor din agricultură, care a avut un larg ecou in judeţul nostru, ţăranii cooperatori din Band şi Grebeniş participă în număr mare la recoltarea produselor de toamnă, la pregătirea terenului şi insămînţarea in bune condiţii a griului. La cooperativa agricolă din Band, preşedintele Szántó Ioan şi ing. Vajda Géza erau preocupaţi de impulsionarea lucrărilor agricole de sezon. Astfel, ca urmare a muncii sîrguincioase depuse de mecanizatori şi cooperatori, sînt create condiţii ca pînă la 1 octombrie griul să fie însâmînţat pe o suprafaţă de peste 300 ha, adică pe mai bine de 40 la sută din suprafaţa planificată. Vineri, de exemplu, la insămînţarea griului se acţiona cu două semănători deservite de mecanizatorii Pavel Teodor şi Vasile Drăgulescu. In trei brigăzi de cîmp, şi anume ale acelora conduse de Ştefan Bucur, Dumitru Rîcean şi Szabó Gheorghe insămînţarea griului era la ordinea zilei. Pentru a se asigura o recoltă sporită de grîu în anul ce vine, un accent deosebit se pune pe fertilizarea solului. Pe fiecare hectar se asigură în medie cite 400 kg de superfosfat şi azotat de amoniu ce este administrat cu multă grijă de mecanizatorii secţiei. La fel, pentru a se crea cîmp de lucru tractoarelor cooperatorii intensifică şi transportul trifoiului de sămînţă de pe cele 85 de hectare. Ritmuri bune la insămînţarea griului Şi culesul porumbului sunt înregistrate şi la cooperativa vecină din Grebeniş. Peste 250 de ţărani cooperatori lucrau cu spor la culesul porumbului, transportul acestuia şi tăiatul cocenilor. Porumbul de pe 30 hectare era deja în pătule. Pe un teren bine pregătit, cu trei semănători (în brigăzile lui Gheorghe Dobrău, Vasile Sălaghiu şi Iosif Dascăl), mecanizatorii însămînţau griul, care pină vineri însumase o suprafaţă de peste 80 hectare. Intrucît fiecare oră şi zi este hotăritoare, acum la Grebeniş se acţionează pe un front larg şi la alte lucrări, cum ar fi însilozarea furajelor, cositul trifoiului de sămînţă, culesul strugurilor etc. Inginerul şi preşedintele sînt prezenţi acolo unde se dă bătălia recoltei, imprimînd muncii un ritm sporit, veghind asupra evitării oricărei risipe de produse. Activitatea prodigioasă depusă de cooperatori şi mecanizatori atît în cooperativele agricole din Band şi Grebeniş, cit şi de luţcrătorii fermelor I.A.S. Tg.-Mureş şi din alte unităţi agricole din judeţul nostru demonstrează că ei nu-şi precupeţesc eforturile pentru a duce la îndeplinire obiectivele cuprinse în scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ei înţeleg că acum este momentul ca pe ogoare să se acţioneze cît mai organizat, hotărît, cu forţe sporite pentru ca recoltarea produselor de toamnă să se execute la timp şi fără pierderi, iar însămînţarea griului să se facă în epoca optimă. RĂZNEANU utomul (umnirea nu foloseşte la nimfc! In contrast cu activitatea tumultuoasă ce se desfăşoară în majoritatea unităţilor agricole situate în partea de cîmpie a judeţului nostru la însămînţarea griului, la Culesul porumbului, transportul trifoiului de sămînţă, la C.A.P. Oroi (preşedinte Teodor Roman) întîlm o totală automulţumire. Pînă vineri 24 septembrie, la data efectuării raidului-anchetă, cooperativa agricolă, după cum declarase preşedintele unităţii, nu însăminţase nici un bob de grîu. Pentru început are pregătire 180 ha, dar startul la semănat, repetăm, nu l-au dat. Slab se acţionează şi în privinţa aprovizionării cu grîu de sămînţă. C.A.P. mai are de adus de la Agrosem Tg.-Mureş 3 vagoane de grîu, dar încă nimeni din conducerea unităţii n-a luat măsuri ca sămînţă să fie deja în magazia cooperativei agricole, în timp ce cooperativele agricole din împrejurimi dispun de superfosfat pentru actuala campanie de toamnă, la Oroi nu este asigurat necesarul pentru viitoarea recoltă de grîu, ale cărei baze se pun acum. Vineri, pe motiv că nu toate tractoarele secţiei de mecanizare aveau ce să lucreze în C.A.P., 8 din ele au fost împrumutate pentru o perioadă la I.A.S. Tg.-Mureș, Ferma agricolă de la Valea Rece. REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) _ _ H.*TM , . w '^*^1 CULESUL PORUMBULUI LA C.A.P. GREBENIȘ ŞCOLARII Pe ogoarele judeţului şi în unităţi industriale din municipiile şi oraşele judeţului se desfăşoară în aceste zile activităţi social-obşteşti timp de două săptămîni la care participă elevii din şcolile generale şi ai liceelor de cultură generală. Sute de elevi, alături de muncitorii de pe ogoare ajută la strinsul recoltei sau lucrează alături de muncitorii din întreprinderi. Această participare a elevilor la activitatea productivă, ce se desfăşoară în primele două săptămîni de la începutul anului şcolar, nu este o acţiune de moment ci e a se înscrie organic în activitatea de ansamblu a pregătirii tehnico-productive a elevilor de-a lungul întregului an şcolar. — De ce acum, în această perioadă, ea cunoaşte totuşi o amploare cu totul deosebită? — ne-am adresat în acest sens tovarăşului prof. Ştefan Benţa, inspector şcolar la Inspectoratul şcolar judeţean. Inspectoratul şcolar judeţean, în colaborare cu Comitetul judeţean al U.T.C. a orientat conducerile de şcoli să se angajeze cu elevii în realizarea de lucrări în unităţile agricole în această perioadă întrucît ea este deosebit de importanţă pentru agricultură. Acum are loc recoltarea uneia din cele mai mari părţi a producţiei agricole la culturile de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume. Şcolile răspund astfel unităţilor agricole în funcţie de nevoile şi solicitările acestora din urmă. In acest sens există un grafic elaborat în care sunt trecute unităţile solicitante (asociaţii intercooperatiste, ferme, C.A.P.-uri) şi şcolile care le vor deservi. De exemplu, elevii liceului din Luduş vor lucra pe ogoarele asociaţiei intercooperatiste din localitate ca şi elevii şcolilor din Gheja, Aţîntiş, Cecălaca, Bichiş, Ozd. Elevii şcolii din Ogra recoltează legume din sectorul legumicol al C.A.P. din comună. Peste 800 de elevi de la liceul din lerut, elevii Liceului nr. 2 din Reghin, elevi din Rîciu, elevii şcolilor generale din Batoş, Fîntînele, Lunca, Pănet, Sărmăşei-gară lucrează cu entuziasm patriotic la recoltarea legumelor, fructelor, porumbului în unităţile agricole. Trebuie subliniat faptul că numeroase unităţi şcolare lucrează de ani de zile pe ogoarele aceloraşi unităţi agricole. Un exemplu în acest sens îl constituie şi Liceul din Sărmaşu. Elevii acestei unităţi şcolare vor ajuta anul acesta la recoltarea (Continuare în pag. a 2-a) Plenara lărgită a Comitetului judeţean Mureş al Uniunii Tineretului Comunist Ieri, 25 septembrie, în prezenţa tovarăşului Nicolae Vereş, primsecretar al Comitetului judeţean de partid şi a tovarăşului Iosif Walter, secretar al C.C. al U.T.C., au avut loc lucrările plenarei lărgite a Comitetului judeţean al U.T.C. Tineri muncitori, ţărani cooperatori, mecanizatori din I.A.S. şi S.M.A., intelectuali — români, maghiari, germani — membri ai comitetelor judeţean, municipale şi orăşeneşti, secretarii comitetelor comunale U.T.C., secretari ai organizaţiilor U.T.C. din marile întreprinderi industriale, din şcoli şi instituţii, reprezentanţi ai tineretului universitar, au luat în discuţie, cu această ocazie, activitatea organelor şi organizaţiilor U.T.C. privind educarea comunistă a tineretului din judeţul nostru. La plenară au participat, de asemenea, secretarii cu problemele de propagandă ai comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid, secretari ai organizaţiilor de partid din unele întreprinderi şi din unele şcoli, reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar judeţean şi altor instituţii şi organizaţii de masă şi obşteşti care au răspunderi directe în educarea comunistă, patriotică a tinerei generaţii. Informarea prezentată de tovarăşul Eugen Trîmbiţaş, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. şi apoi discuţiile au analizat cu simţ de răspundere activitatea educativă desfăşurată în rindul tineretului, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, în lumina propunerilor de măsuri şi a expunerii secretarului general al partidului nostru — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Primit cu vii aplauze a luat cuvîntul, in cadrul plenarei, tovarăşul Nicolae Vereş care, apreciind rezultatele bune obţinute de organizaţia judeţeană a tineretului, a indicat măsurile ce se impun a fi luate pentru îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-educative, pentru ridicarea ei la nivelul exigenţelor puse de partid în actuala etapă pe care o parcurgem. După prezentarea informării, au luat parte la dezbateri tovarăşii: Izsák Sigismund, prim-secretar al Comitetului municipal Tg.-Mureş al U.T.C.; Pureneiu Mircea, secretar al organizaţiei U.T.C. ,,Nicovala" din Sighişoara; Torcoş Emeric, secretar al comitetului U.T.C. din Liceul nr. 2 Luduş; Pop Vasile, secretar al comitetului comunal al U.T.C. Grebeniş; Zeblău Susana, secretar al comitetului U.T.C. din Fabrica de confecţii Sighişoara; Pop Dorin, secretar al comitetului U.T.C. de la C.I.A. Tg.-Mureș; Nan Gheorghe, prim-secretar al comitetului orășenesc U.T.C. Tîrnăveni; Kapusi Maria, secretar al comitetului U.T.C. Liceul nr. 2 Reghin; Bakai Ernő, secretar al comitetului U.T.C. din comuna Acățari; căpitan Barbu Petru; Topilă Doina, secretar al comitetului U.T.C. Liceul ,,Unirea" din Tg.-Mureş. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Walter Iosif, secretar al C.C. al U.T.C. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, de dragoste neţărmurită faţă de partid şi de conducerea sa, participanţii la plenară au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care tinerii judeţului nostru îşi reînnoiesc angajamentul de a munci cu abnegaţie şi dăruire, de a nu precupeţi nici un efort pentru înflorirea continuă a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. V ■ Plenara Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri a avut loc plenara Consiliului Uniunii judeţene Mureş a cooperativelor agricole de producţie. La lucrările plenarei, consacrată dezbaterii unor probleme privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţăranilor cooperatori, au participat membrii consiliului şi ai comisiei de revizie ale U.J.C.A.P., membrii biroului filialei Casei de pensii şi ai comisiei sociale, preşedinţi, brigadieri şi ingineri din C.A.P., aparatul U.J.C.A.P. şi al filialei Casei de pensii. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii Vasile Vaida, membru al C.C. al P.C.R , preşedintele Casei de pensii a membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ing. Marcel Mogoşiu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, director general al Direcţiei generale judeţene a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor. Potrivit ordinii de zi adoptate de plenară, tovarăşul Milică Giura, preşedintele U.J.C.A.P., a prezentat raportul Biroului executiv al Uniunii judeţene Mureş a cooperativelor agricole de producţie privind aplicarea Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în legătură cu unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperatori. Raportul a înfăţişat pe larg măsurile luate de Uniunea judeţeană, de cooperativele agricole din judeţ, pentru transpunerea în viaţă a măsurilor adoptate de partid pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţăranilor cooperatori, accentuind în acelaşi timp sarcinile ce revin în această privinţă unităţilor agricole cooperatiste. In cadrul plenarei s-a relevat că, pe baza măsurilor elaborate de partid, de majorare a pensiilor au beneficiat toţi cei 42.025 cooperatori pensionari din judeţul nostru. Suma pensiilor ce se vor achita în acest an se ridică la 74.560.000 lei, ceea ce înseamnă că media pensiei lunare a crescut la 170 lei. De asemenea, în lunile iulie şi august 1971, au beneficiat de tratament gratuit în spitalele din judeţul nostru 1.329 membri cooperatori şi pensionari. După cum se ştie, familiilor de cooperatori, din care cel puţin unul din soţi lucrează în cooperativa agricolă, li se vor acorda, începînd de la 1 ianuarie 1972, un ajutor lunar de 50 lei pentru fiecare copil în vîrstă de pînă la 16 ani împliniţi. Potrivit datelor centralizate la U.J.C.A.P., în judeţul nostru ajutoarele ce se vor acorda familiilor de cooperatori cu copii se cifrează la 1.310.000 lei lunar, ceea ce va reprezenta pentru aceste familii venituri anuale suplimentare în valoare de aproape 16.000.000 lei. In cadrul dezbaterilor, numeroşi vorbitori au subliniat bucuria şi entuziasmul cu care au fost primite măsurile adoptate de partid, relevînd în acelaşi timp că grija acordată soluţionării unor importante probleme de ordin social ale ţărănimii a constituit un important factor dinamizator pentru participarea mai activă a acesteia la dezvoltarea şi înflorirea agriculturii cooperatiste, la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Intr-o atmosferă entuziastă, participanţii la plenară au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care s-au angajat să depună eforturi susţinute pentru înfăptuirea sarcinilor măreţe, de largă perspectivă, trasate de partid pentru dezvoltarea complexă şi multilaterală a agriculturii socialiste, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al ţărănimii. Aspect din expoziţia de produse rezultate din activităţile industriale ale cooperativelor agricole din județ. Cu scopul de a afla cum se pregătesc întreprinderile industriale pentru sezonul rece am întreprins un raid-anchetă adresînd conducătorilor acestora întrebarea: — Sezonul rece se apropie cu paşi repezi, ca de altfel şi noul an de producţie; ce măsuri tehnicoorganizatorice aţi luat în vederea desfăşurării în condiţii cit mai optime a activităţii întreprinderii? Ing. Oscar Kürti — directorul Fabricii de cărămizi şi ţigle Tg.Mureş: — Comitetul de direcţie împreună cu serviciile de resort au întocmit un plan de măsuri în vederea pregătirii minuţioase a fabricii pentru iarnă. Se ştie că materia primă necesară procesului de producţie se extrage din cariere (în aer liber), unde iarna se lucrează deosebit de greu şi în unele cazuri neritmic. Pentru a evita stagnările în producţie trebuie să avem asigurată cantitatea de argilă macerată necesară perioadei de iarnă. Pînă la sfîrşitul anului vom pregăti un stoc de 140.000 mc argilă macerată care este suficient pentru realizarea producţiei pe 7 luni. In vederea desfăşurării fără surprize a activităţii în carieră s-au curăţat toate şanţurile de scurgere pentru a evita inundaţiile, s-a revizuit reţeaua pentru iluminat, s-au reparat excavatoarele şi utilajele din fabrică, iar la sfîrşitul acestei luni va intra în reparaţie excavatorul din secţia a lll-a granulit. Pentru asigurarea în bune condiţii a halelor de producţie s-a instalat şi pus în funcţiune un nou cazan, iar pînă la 1 octombrie se vor repara toate uşile şi ferestrele defecte. Intr-un cuvînt, avem asigurate toate condiţiile în vederea desfăşurării normale a producţiei pe timp de iarnă. Ioan Peter — directorul I.P.M, Sport Reghin: — Aş dori să încep cu aprovizionarea întreprinderii cu materii prime şi materiale auxiliare, din care necesarul pe trimestrul IV îl avem asigurat, iar cantităţile prevăzute pentru semestrul I/1972 se află în curs de contractare cu furnizorii. La finele semestrului I a. c. producţia a fost oprită pentru executarea reviziilor şi reparaţiilor planificate la maşini şi utilaje, cît şi a instalaţiilor de iluminat, canalizare şi incalzit. De asemenea, avem asigurat stocul normat de combustibil pentru centrala termică care a fost pus la punct, începînd cu cazanele şi terminînd cu aparatele de măsură şi control. S-au înlocuit geamurile sparte, s-a asigurat etanşeitatea uşilor şi ferestrelor etc Ioan Antal — director la I.l.L. „Republica" Reghin. — In vederea asigurării depozitării cantităţilor necesare de combustibil pentru centrala termică s-a instalat un nou rezervor cu o capacitate de 10 vagoane. De asemenea, din cauză că în anii trecuţi am avut necazuri cu încălzirea centrală am procedat la schimbarea conductelor din secţia turnătorie, iar cazanele şi elementele de calorifer au fost revizuite cu atenţie. Recent am executat şi spoirea interioarelor halelor de fabricaţie, s-au completat toate geamurile şi s-au reparat uşile punîndu-se la punct căile de acces interioare, precum şi vestiarele şi băile de la grupul social. In ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime şi materiale, se va asigura conform nevoilor cerute de planul de producţie. Despre pregătirile pentru sezonul rece am purtat o discuţie şi cu inginerul Virgil Puia — director IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 2-a) IARNA se apropie. Cum sunt proptite întreprinderile s-o infrunte ?