Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)

1971-10-28 / nr. 257

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE ȘCOALA m ȘCOALA ■ii—i iiiiiiiiiiiiiiiiiii Doruil să vi calificați în meseria de mecanic de pompe m compresoare ? In industria chimică sunt prezen­te în proporție mare utilaje care servesc, la deplasarea gazelor și lichidelor prin conducte in cadrul proceselor tehnologice. Transpor­tul acestor substanţe pe conducte este posibil numai prin utilizarea pompelor şi a compresoarelor. Pentru întreţinerea şi exploatarea Utilajelor de pompare şi compre­­sare este necesar personal cu o pregătire profesională ridicată. A­­ceastă activitate revine mecanicu­lui de pompe şi compresoare. Atribuţii. Mecanicul de pompe şi compresoare are în grijă între­ţinerea şi exploatarea în bune condiţii a utilajelor de pompare şi a compresoarelor. El trebuie să e­­xecute o serie de operaţii de care depinde normala funcţionare a u­­tilajelor. Astfel verifică starea dis­pozitivelor de ungere şi a curăţe­niei maşinilor, controlează etan­şeitatea instalaţiilor, face controlul funcţionării supapelor de siguran­ţă a aparatelor de măsură şi con­trol. Mecanicul de pompe şi com­presoare remediază diferitele de­fecţiuni ce apar in funcţionarea u­­tilajelor de pompare şi compresa­­re. El pune în funcţiune, suprave­ghează şi opreşte funcţionarea a­­cestor utilaje. Cunoştinţe necesare. Profesia de mecanic de pompe şi compre­soare necesită o multiplă şi temei­nică pregătire profesională, astfel sunt cerute cunoştinţe teoretice de matematică, mecanică, chimie. El trebuie să cunoască perfect: prin­cipiile de construcţie, funcţionare şi caracteristicile tehnice ale uti­lajelor de pompare şi compresare; proprietăţile fizice şi chimice ale gazelor şi lichidelor cu care lu­crează; presiunea şi temperatura de lucru pentru fiecare substanţă IN ATENŢIA ABSOLVENŢILOR ŞCOLII GENERALE DE 10 ani ! Redacţia ziarului „Steaua roşie" îi informează pe toţi cei interesaţi că, începind cu numărul nostru de azi — prin intermediul rubricii „Şcoala" — vor fi puşi pe­riodic la curent cu principa­lele meserii în care aceştia se vor putea pregăti bupă absolvire. Procedăm din timp la popularizarea acestora, în ideea că fiecare absolvent este dornic să-i acorde o pregătire prealabilă cores­punzătoare , ş. a. Aceste cunoştinţe se adaugă cunoaşterii absolut necesare a principiilor comune tuturor mese­riilor de mecanic din toate sectoa­rele de activitate. Calităţi necesare. Starea de să­nătate şi dezvoltare fizică a meca­nicului de pompe şi compresoare trebuie să fie bună avînd în vede­re solicitările profesionale şi con­diţiile in care lucrează. Integrita­tea anatomo-fiziologică a membre­lor superioare şi inferioare, un a­­parat respirator sănătos şi rezis­tent, aparatul cardio-vascular, a­­paratul digestiv şi aparatul excre­­tor în bună stare de funcţionare, sunt cerinţe absolut necesare în exercitarea acestei profesii. Profesionalizarea. Pregătirea în meseria de mecanic pompe şi compresoare se face în şcoli pro­fesionale sau prin ucenicie la lo­cul de muncă, cu durata de trei ani. La concursul de admitere în şcolile profesionale se primesc ab­solvenţi ai şcolilor generale în vîrstă de 15—18 ani. In perioada de şcolarizare la şcoala profesio­nală elevii primesc în mod gratuit masă, cazare la internat, haine, manuale şcolare şi echipament de protecţie pentru uzină. Şcoli pro­fesionale pentru pregătirea în a­­ceastă meserie se găsesc în loca­lităţile Piatra Neamţ, Făgăraş, Tur­­nu-Măgurele, Craiova. După ab­solvirea şcolii şi cu o vechime de 3—5 ani în producţie, cei care do­resc pot urma şcoala de maiştri în meseria respectivă. Munca mecanicilor de pompe şi compresoare este bine apreciată şi se bucură de o bună retribuţie bănească. Pe lingă salariu ei be­neficiază de anumite sporuri bă­neşti datorită condiţiilor deosebite în care îşi desfăşoară activitatea.I DUMITRU OZUNU cercetător ştiinţific Activitatea cercurilor foto din şcoli poate fi mai eficientă!... Este pentru oricine o realitate faptul că în ultimii ani se desfă­şoară în şcolile­­noastre o activita­te cu multiple valenţe educative asupra elevilor. O mărturie eloc­ventă o constituie şi numărul mare de cercuri ce fiinţează în şcolile judeţului nostru. Pe această linie am aminti că cercurile foto pot şi trebuie să-şi aducă o contribuţie însemnată în nobila acţiune de pregătire a viitoarelor noastre ca­dre. In acest sens trebuie să recu­noaştem că eforturile şcolilor, ale cadrelor didactice s-au materiali­zat în constituirea şi funcţionarea celor aproximativ 74 de cercuri fo­to— cîte există în judeţ... Este evident că funcţionarea acestora trebuie să urmărească — printre altele — formarea unor trăsături superioare absolventului şcolii ge­nerale sau absolventului liceului de cultură generală... Şi nu am putea afirma că viu au fost înre­gistrate unele rezultate demne de relevat. Astfel, mulţi pionieri şi şcolari au deprins tehnica foto­grafică, reuşind să înregistreze as­pecte specifice invâţămîntului nos­tru (tabere, excursii, drumeţii etc.). Cu toate acestea însă, ceea ce surprinde este slaba reprezentare a lor la ultimul concurs republican al pionierilor şi şcolarilor ! ... Cum altfel am putea explica faptul că la acest concurs s-au prezentat doar 617 cercuri din 74 M ... Or, de modul în care acestea răspund sau nu unor deziderate implicate acestui gen de activitate se pot ridica în mod legitim întrebări de genul: Contribuie ele la evaluarea valorilor locale, la îmbogăţirea şi lărgirea sferei colecţiilor muzeisti­ce, la înfrumuseţarea şcolilor? etc., etc. Un sumar studiu efectuat la un număr de peste 50 de şcoli evi­denţiază fa­ptul că în cele mai multe cazuri, cercurile foto execu­tă — e adevărat — un mare nu­măr de fotografii, numai că aces­tea sînt „statice", majoritatea fiind realizate la nivelul celor de acum 30—40 de ani !... De pildă, în­­tîlnim adesea în colecţiile unor cercuri foto din şcoli, fotografii re­­prezentind grupuri de elevi ex­cursionişti aflaţi în faţa unui mo­nument, în tabere sau în timpul exersării formaţiilor cultural-artisti­­ce !... Ceea ce frapează însă es­te faptul că foarte adesea aceştia (elevii, pionierii) sunt prezentaţi static, nu în acţiune, fotografia nu reprezintă momente emoţionante ale vieţii, mişcării etc. Faptul în sine determină ca fotografiile să fie stereotipe, fără a înfăţişa va­rietatea activităţilor desfăşurate in şcoli. Sunt, apoi, slab reprezentate fotografiile­ reportaje. In altă ordi­ne de idei, membrii cercurilor viu sunt lăsaţi să lucreze independent, temele fiindu-le cel mai adesea impuse... Considerăm câ unele probleme s-ar putea ridica şi în privinţa spa­ţiului şi datării. Şi o spunem pen­tru că foarte adesea ne-a fost dat să întîlnîm cercuri de 15—20 de elevi în încăperi mici şi aflaţi în faţa unui singur aparat de foto­grafiat! In fond, să nu uităm că nu interesează atît numărul cer­curilor (deşi şi acest aspect e im­portant!) cît mai ales calitatea şi eficienţa lor, modul în care aces­tea reuşesc cu adevărat să-şi a­­tingă obiectivele pentru care au fost create. Sînt doar cîteva aspecte care re­liefează faptul că în privinţa acti­vităţii acestor cercuri s-ar putea realiza mult mai mult, totul depin­­zînd însă de preocuparea manifes­tată de fiecare şcoală, de fiecare cerc în realizarea sarcinilor impli­cate specificului fiecăruia. Am vrea să întîlnîm cît mai mul­te cercuri care lucrează bine şi care au un stil de muncă format­­ în direcţia preconizată de Con­siliul judeţean Mureş al Organi­zaţiei pionierilor. prof. PUTNOKY EMIL Consiliul judeţean Mureş al Organizaţiei pionierilor . Manifestări românesc la Rîciu La căminul cultural din satul Rîciu, se organizează multiple si variate acţiuni de populariza­re a filmului, in primul rînd a filmului românesc. In contextul măsurilor cultu­ral-educative adoptate în urma şedinţei plenare a comitetului comunal de partid din 27 au­gust, se înscriu şi manifestările cu filmul românesc, de inspira­ţie istorică. în vara acestui an, de un deosebit succes s-a bu­curat filmul românesc „Balta­gul", ecranizare după romanul cu acelaşi titlu, de Mihail Sa­­doveanu. De curînd, filmul în culori, în două serii, „Neamul Şoimăreşti­­lor" a fost prezentat în toate satele comunei Rîciu, în faţa a peste 1.000 de spectatori. A­­ceştia au urmărit cu deosebit interes lupta ţăranilor răzeşi din Moldova, în secolul al XVII-lea, pentru apărarea privi­legiilor lor, pentru apărarea pă­­mîntului udat cu sîngele stră­moşilor. Curajul, dîrzenia şi ab­negaţia lui Tudor Şoimaru, Si­­mion Bîrnoavă, Cantemir-Bei, în înfruntarea cu boierul hrăpăreţ de la Murgeni, Stroe Orheianu, sau cu oastea de mercenari a­­dusă din Polonia de văduva lui Movilă, a avut un cald răsunet în inimile spectatorilor, consti­tuind un bun prilej de educare patriotică a maselor de ţărani cooperatori. De altfel prezentarea filmului a fost precedată şi urmată de interesante acţiuni culturale. Simpozionul cu tema: „Roma­nul istoric în opera lui Sado­­veanu" a avut drept scop de a informa spectatorii asupra idei­lor care au stat la baza roma­nelor de inspiraţie istorică ale marelui scriitor moldovean: „Neamul Şoimăreştilor", „Fraţii Jderi", „Nicoară Potcoavă", „Şoimii" a. c„ romane ce evo­­că pagini glorioase din istoria Moldovei de sub domnia lui Ştefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit, Ştefan Tom­a sau Ni­coară Potcoavă. Cu acest prilej, au fost prezentate sătenilor şi operele literare respective, fiind îndemnaţi spre o lectură bună, cu multiple valenţe educative. După rularea filmului, a urmat un interesant concurs „Cine ştie cîştigă" pe tema filmului şi romanului „Neamul Şoimăreşti­­lor". Celor trei cîştigători: Be-­ lean Avram, Mărginean Emil şi Roş Mihai li s-au oferit premii în cărţi, precum şi posibilitatea de a viziona filmul următor în mod gratuit. PETRU CHIOREAN directorul căminului cultural din comuna Rîciu, județul Mureș I ! I­S 1 I 1­a­i 8 I­I 1­8 S Cinema JOI, 28 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Simon Bolivar. Select: Duminică la ora 6. Progresul: Cele şapte logod­nice ale caporalului Zbruev. Ti­neretului: Vagabondul (ambele serii). Flacăra: Celebrul 702. SI­GHIŞOARA — Lumina: Spriji­­niţi-l pe şerif. LUDUŞ — Flacă­ra: Brigada Diverse în alertă. IERNUT — Lumina: Cu dirija­bilul spre Polul Nord. SARMA­­ȘU — Popular: O floare și doi grădinari. REGHIN — Patria: Greşeală fatală. Victoria: Cîntec de leagăn. TÎRNĂVENI — Me­lodia: Asediul. SOVATA — Doina: Ultima relicvă. SÎN­GEORGIU DE PADURE — Popular: Ambuscada. FlNTÎNE­­LE — Patria: Serata. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul: Mihai Viteazul. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 20: Amurgul lui Bolyai János. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio, ora 20): Slugă la doi stăpîni Televiziune 16,15 — Handbal feminin: R.D.G. — Olanda (Trofeul Car­­paţi). Transmisiune directă de la Cluj; 17,15 — Timp şi ano­timp în agricultură; 17,30 — E­­misiune în limba maghiară; 18,30 — Handbal feminin: Ro­mânia — Iugoslavia (Trofeul Carpaţi). Transmisiune directă de la Cluj, în pauză, la ora 18,55 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară. — Cinci­nalul în acţiune; 20,10 — Legile în atenţia opiniei publice. Crite­rii ştiinţifice echitabile în pro­movarea cadrelor; 20,25 — „Nun­tă maramureşeană“ — reportaj filmat despre turneul Ansam­blului Casei de cultură din Vi­­şeul de Sus, în Franţa şi Spania; 20,50 — Antologie— Charlie Cha­plin; 21,30 — Interpretul săptă­­mînii: Aida Moga; 21,45 — Ca­dran internaţional; 22,35 — Vir­tuoşi ai baletului — Magdalena Popa, Marina Kondratieva, Toni Lander, Vladimir Tihonov, Scott Douglas; 22,55 — Telejurnalul­­ de noapte. Radio Tg.-Mureş. VINERI, 29 OCTOMBRIE în limba maghiară: 6—6,30: E­­misiune pe teme agrare. Muzică populară: 18—19,30: Cronica ac­­­tualităţii. Muzică. Agenda indus- t trială. Muzică populară. Emisiu-­­ ne pentru femei. în limba română: 6,30—7: Jur­nal de dimineaţă. Ştiri. Sfatul medicului. Muzică. 16,30—18: 9 Cronica actualităţii. Muzică co- ff­rală. Moment liric. Marşuri din opere. Pe undele tinereţii. Mu­zică. I­­­I R Pronoexpres 1 Rezultatele tragerii din 27 oc­­­­tombrie 1971. _ Extragerea I: 10, 32, 4, 45, H 14, 22 H Fond de premii: 1.448.231 lei fg Extragerea a II-a: 44, 33, 31, 26, 15 £ Fond de premii: 619.896 lei £ in OAMENI IN HALATE ALBE Ne aflăm în faţa unei clădiri a cărei arhitectură nu reţine prea mult atenţia. Aici insă îşi are lă­caş Clinica medicală nr. 2. Clă­direa ferce parte din patrimoniul lăsat de înaintaşi in domeniul me­dical, cu peste 160 de ani in ur­mă. Multe­­cadre medicale — „oa­meni îmbrăcaţi in alb", au stră­bătut in incinta ei această cale grea dar plină de adinei satisfacţii, s-au străduit să smulgă gîndirea medicală din inerţie şi să pună in practică valenţele sale ştiinţifi­ce cu toate barierele ridicate ale conservatorismului şi dogmatismu­lui acelor ani. începutul secolului XX, secolul novator prin celebrităţile sale, pro­pulsează ştiinţa medicală româ­nească pe inalte culmi in ierar­hia mondială, dar fără efecte în interior din cauza dezinteresului. După Eliberare, datorită spriji­nului permanent acordat de partid şi guvern, ştiinţa medicală din Ro­mânia intră in drepturile sale stră­bătută de un înalt mesaj umanist şi încredere in triumful final al idealurilor nobile, de slujire a oa­menilor şi a adevărului. Şi astfel această instituţie medicală tirgu­­mureşeană cu un personal de înal­tă calificare printre care medici, asistenţi, infirmieri şi alţii, a fost dotată in ultimii ani cu aparata­­jul şi instrumentarul necesar unei moderne activităţi profilactice. La orice pas, te intimpină pe culoare acea atmosferă deosebită unde nu simţi distanţa dintre oameni, iar durerile şi teama parcă se estom­pează la apariţia ■halatelor albe, purtate de oameni cu simţul echi­tăţii şi al profundului umanism. Grija deosebită, căldura şi dra­gostea cu care simit înconjuraţi bolnavii, explică în mare măsură acea metamorfoză care se pro­duce, amimit de utilă recuperării. Rindurile de faţă se vor a fi ecoul atitor cetăţeni ai acestui municipiu care nu au la indemina mijloace cu care să etaleze faptele şi tră­săturile acestor oameni: nobleţea, simpatia şi puritatea lor sufle­tească, tenacitatea, umanismul şi eroismul de care dau dovadă. Triumful final al conştiinţei lor ,,de om şi medic" reprezintă o a­­firmare a noilor sensuri morale ale societăţii noastre. Şi ei fac parte din cei care-şi închină viaţa şi munca, slujirii de­zinteresate a oamenilor şi ştiinţei prin credinţa nestrămutată in ade­văratele valori ale vieţii şi prin intransigenţa împotriva oricărei tranzacţii cu conştiinţa. Remarc contribuţia corpului pro­fesoral din cadrul clinicii me­dicale de pe Strada Lenin la lărgirea orizontului de gîndire al studentului, fapt ce îl stimulează să cerceteze şi să se perfecţioneze la rindul său, prin valoarea meto­dei de instruire intuitivă, sprijinită de observaţie exactă şi experimen­tare. I-am cunoscut pe aceşti oameni care zi şi noapte se dedică acestei nobile misiuni, animaţi de dorinţa de a reprezenta cu cinste profesia de medic, pentru care aducem un elogiu muncii pline de entuziasm şi abnegaţie ce o desfăşoară spre binele şi sănătatea semenilor. IOAN BĂRDĂŞANU £}* '. "* JL* . ,* . ' * SKm Lattfc­m K­­­p||g§| Pregătiri pentru Luna preparatelor culinare Pentru buna desfăşurare a Lunii preparatelor culinare, care se organizează în cursul lunii noiembrie, I.A.P.L. „Mureşul" din Tg.-Mureş a luat o serie de măsuri. In scopul studierii pre­ferinţelor consumatorilor şi mă­ririi volumului desfacerilor din preparate proprii, între 1 şi 30 noiembrie se vor organiza expo­ziţii cu vînzare unde urmează să fie prezentate şi populariza­te produse v­oi de artă culina­ră, semipreparate şi patiserie, în vederea ridicării calităţii preparatelor şi a nivelului de deservire, se va organiza un schimb de experienţă între uni­tăţile reprezentative din cadrul întreprinderii. In tot cursul lunii la unităţile de alimentaţie pu­blică se va asigura un sorti­ment variat de preparate cu specific local, menite să reflec­te tradiţia bucătăriei româneşti. Planul de acţiune al Direcţiei comerciale judeţene prevede că în anul acesta conţinutul Lunii preparatelor culinare tre­buie să contribuie efectiv la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu preparate şi se­mipreparate. RIES ALBERT Toamna, de pe dealul Senereu sutul, satul pare mai frumos treu- j­os. IN SALA SERVICIULUI DE EDUCAŢIE SANITARA (str. Bartók Béla nr. 1) joi, 28 octombrie a. c. ora 18, dr. TÖ­RÖK NAGY ELISABETA, medic specialist dermato-venerice, va conferenţia despre: „INFECŢIA SIFILITICĂ". Conferinţa va fi urmată de filmul: „DIN ADNO­TĂRILE UNUI MEDIC". Intrarea liberă ! In ziua de vineri, 29 octom­brie a. c. în comuna Saschiz va avea loc o acţiune de recol­tare a sîngelui de la donatori onorifici din localităţile aparţi­nătoare. DIRECŢIA SANITARĂ A JUDEŢULUI MUREŞ Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic, frate şi rudă VIZI MARTIN, pensionar C.F.R., în vîrstă de 72 de ani. Înmormîntarea va avea loc vineri, 29 octombrie, ora 15, la Cimitirul reformat. 1­­­1 Cetăţeni! Pentru a preveni incendiile in perioada toamnă­ iarna res­pectaţi următoarele REGULI: — Verificaţi şi reparaţi din timp sobele şi coşurile de evacuare a fumului; — Nu aşezaţi lemne, haine, mobilă sau alte obiecte ce se pot aprinde uşor, la distanţă mai mică de un metru faţă de sobe, aragaze, reşouri electrice, lămpi de gătit pe timpul funcţionă­rii lor; — Depozitaţi cenuşa din sobe cit mai departe de construcţii, fu­raje, în gropi special amenajate, după ce cărbunii au fost stinşi; — Nu fumaţi şi nu aruncaţi resturi de ţigări în magazii, grajduri, depozite de furaje sau în alte locuri cu pericol de incendiu; — Nu lăsaţi la îndemîna copiilor chibriturile şi alte surse de foc. Supravegheaţi-i în permanenţă; — Nu folosiţi afumătorii de carne improvizate în poduri, în ma­gazii sau în apropierea construcţiilor; — Nu folosiţi instalaţii electrice defecte sau cu improvizaţii; — Protejaţi contra îngheţului instalaţiile de apă şi stingâtoarele pentru a se putea folosi la stingerea incendiilor pe timp de iarnă. GRUPUL DE POMPIERI AL JUDEŢULUI MUREŞ MICA PUBLICITATE VIND casă, imediat ocupa­bilă. Str. Rodnei nr. 86 (fost str. Kemény Zsigmond). ÎNCHIRIEZ cameră mobilată. Informații: str. Bucinului nr. 11, apartament 20, Cartierul Tudor. CAUT femeie pentru îngrijirea copilului. Informații: T. Pirlea, Cornișa 2, etaj II, apartament 11. MINIER BĂLAN CU SEDIUL IN ORASUL BĂLAN, JUDETUL HARGHITA, STATIA C.F.R. IZVORUL OLT, angajeaza muncitori pentru subteran în meseria de miner Se asigură cea mai înaltă reţea de salarizare din industria minieră încadrările tarifare fiind, începind cu luna a doua de la angajare, între 1.708—2.907 lei pe lună, în funcţie de califi­care şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri: — de la 8—16 la sută pentru realizarea planului peste 100,5 la sută. — 9 la sută la încadrarea tarifară pentru cei ce locuiesc în cămin. — 15 la sută pentru munca de noapte. — 4—6 la sută pentru conducerea formaţiilor de lucru. Alin* — Echipament de protecţie. — Cazare gratuită în blocuri de nefarm­ilişti (cămine), cu in­stalaţii moderne şi incâlzire centrală — Servirea mesei la cantină, trei mese 12,50 lei. — Posibilităţi de calificare. Cei interesaţi si cu vîrstă intre 18 45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă.

Next