Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)
1971-10-14 / nr. 245
EROISMUL II CEI DE TOATE ZI IE IE Tîrnăveniul, vechi centru muncitoresc, cu tradiţii, se îmbogăţeşte mereu cu noi şi noi obiective industriale — prezenţe ale politicii partidului de industrializare socialistă a ţării. Unul din aceste obiective cu care oraşul, toţi oamenii lui se mindresc este noua fabrică de sticlă care, cu cele două uzine noi vine să întregească pe cea veche, să îmbogăţească peisajul industrial al oraşului. ...Zi de vară 1971. Fabrica merge din plin la parametrii prevăzuţi, iar oamenii, sticlarii, aceşti meşteri care-şi transmit meseria din tată in fiu, se învirt în jurul noilor cuptoare ca in orice zi obişnuită, atenţi la aparatele care indică mersul normal al producţiei, gata să elaboreze noile şarje pe care le au în plan şi in angajamente. Deodată, uzina III începe să girîie ca o locomotivă ce trage pe urcuş zeci de vagoane încărcate, acele manometrelor şi ale altor aparate coborînd dincolo de linia de limită, însemna că undeva, neobservată, s-a strecurat o defecţiune care a dereglat bunul mers al procesului productiv, defecţiune ce suna ca un semnal de alarmă şi care chema şi concentra conştiinţele celor care pină mai acum citeva clipe stăteau liniştiţi la locurile lor de muncă. Şeful uzinei, GHEORGHE SIMONETTI, unul din cei care s-au înrolat de timpuriu in partid şi care a trăit toate momentele revoluţiei noastre, unul din milioanele de oameni care şi-a făcut din politica partidului nostru comunist propriul său crez, a studiat atent pulsul uzinei a cărei conducere o are in sarcină, s-a consultat cu oamenii şi a descoperit defecţiunea, anume că, camerele regeneratoare de la arzătoare erau înfundate parţial, ingreunind Îngrijorător producţia. Problema era destul de serioasă şi trebuia acţionat cu toate mijloacele pentru redresarea uzinei, pentru asigurarea mersului normal al producţiei. — Soluţia clasică — ne spune şeful uzinei — oprirea uzinei şi schimbarea ampuajului (un fel de grătar din cărămidă destul de solid) ar fi însemnat cheltuieli in plus de sute de mii de lei... Cum insă sarcina trasată de partid şi intrată în conştiinţa muncitorilor, şi în primul rind a muncitorilor comunişti, este de a da producţie cit mai multă şi de cit mai bună calitate, oamenii au chibzuit şi au hotărit scurt intervenţia sub temperatură şi sub presiune pentru repararea uzinei ,,din mers" fără a opri producţia şi fără a risipi sumele prevăzute pentru operaţia aşa-zisă clasică. 11 oameni, sudori, mecanici şi zidari printre care Ştefan Batory, Iosif Székely, Ioan Berki, Paul Simo, Iosif Schweiberger, fraţii Dumitru şi Aron Costea şi Iosif Szakács au intrat ,,în foc" şi timp de opt zile au luptat cu flăcările şi cu temperatura înaltă, greu de închipuit a fi suportată, şi în acest timp record au redresat ceea ce la un moment dat părea să cauzeze atîtea greutăţi fabricii. Sînt cîţiva oameni care intr-un moment critic au săvîrşit un act de eroism muncitoresc, o frintură din eroismul muncitoresc cel de toate zilele caracteristic clasei noastre muncitoare chemată de istorie să conducă — în frunte cu partidul său — destinele acestei societăţi pentru care muncitorii au luptat decenii de-a rîndul. — Şi să nu uitaţi — ne spune tovarăşul Simonetti — că la fel ca ceilalţi care au fost prezenţi în acele momente critice, este şi tov. Venczel Fazakas, zidarul de întreţinere al uzinei, care se pare că regretă că tocmai atunci era un concediu ... ION SIMA Cooperativa agricolă din Cuştelnic trebuie să însămînţeze cu grîu 240 de hectare. Deşi pînă in prezent au fost semănate doar 77 ha (adică 32 la sută din suprafaţa planificată), această lucrare continuă să stagneze. De trei zile nu s-a mai însămînţat nici un bob de griul . Am trimis 9 tractoare la brigada din Subpădure, ne spune tovarăşul Ioan Racoviţă, inginerul-şef al cooperativei. Cinci tractoare execută arături, două sunt la discuit, iar alte două ajută la transportarea porumbului. Concentrarea tractoarelor la Subpădure este, desigur, justificată întrucît aici recoltarea porumbului a ajuns într-un stadiu mai avansat, 40 ha fiind complet eliberate. Nu acelaşi lucru se poate spune despre brigada din Cuştelnic, unde porumbul a fost recoltat doar de pe 30 ha, dintre care numai 5 ha au fost eliberate. Din neglijenţa unor cooperatori, şi pe aceste 5 hectare cocenii au fost tăiaţi doar după... 12 zile de la terminarea culesului. Un asemenea „ritm de muncă" la e- De 3 zile nu s-a insămintat nici un bob... liberarea terenurilor este, desigur, inadmisibil. De altfel, nici culesul porumbului nu se desfăşoară într-un ritm satisfăcător. Din cele 208 hectare de porumb, au fost recoltate doar 70 de hectare. Dacă mai adăugăm că din cele 30 ha de sfeclă de zahăr doar pe 10 ha s-a terminat recoltarea (nici această suprafaţă n-a fost încă complet eliberată) ne putem da seama de ce stagnează însămînţarea griului. In prezent, peste 100 de cooperatori din cele două brigăzi lucrează la culesul porumbului şi recoltarea sfeclei de zahăr. Se cere însă mai multă ordine, mai multă disciplină. Trebuie combătută practica unor cooperatori care se grăbesc să recolteze porumbul, dar „uită" să taie cocenii, barînd astfel calea tractoarelor. Organizaţia de partid din C.A.P., consiliul de conducere (în primul rind preşedintele şi inginerul-şef) trebuie să ia măsuri concrete, eficiente pentru impulsionarea lucrărilor, astfel ca rămînerile în urmă la cules și semănat să fie grabnic recuperate. N. ȘTEFAN ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN I 7 7 V 9 Anul XXIII. Nr. 245 (4.218) Joi, 14 octombrie 1971 4 pagini 30 de bani ÎNTREGUL COLECTIV se pregăteşte intens pentru producţia anului viitor Am intrat în ultimul trimestru al anului, perioadă în care în faţa unităţilor industriale stau complexe şi multiple sarcini de rezolvat. În prezentul articol ne vom opri la două dintre ele, care de altfel sunt şi cele mai importante: îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor de plan prevăzuţi pentru anul curent şi pregătirea în cele mai mici amănunte a producţiei anului viitor. Asupra acestor două probleme şi a măsurilor luate în vederea rezolvării lor la timp şi în cele mai bune condiţii, am purtat o discuţie cu Al. Ciocan, secretarul comitetului de partid şi Mircea Gligor, şeful serviciului plan şi al comisiei economice de pe lîngă comitetul de partid de la Complexul de sticlă şi faianţă din Sighişoara. La întrebarea: care sunt perspectivele şi condiţiile îndeplinirii planului anual de producţie şi ce măsuri s-au luat în acest sens? — interlocutorii noştri au răspuns: — Realizările obţinute în primele trei trimestre ale anului ne îndreptăţesc să spunem că sarcinile planului anual şi angajamentele luate suplimentar vor fi îndeplinite şi chiar depăşite. De la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii sep-La Complexul de sticlă şi faianţă din Sighişoaraembrie entuziastul nostru colectiv, în frunte cu comuniştii, a produs peste prevederi o producţie globală în valoare de 2.730.000 lei şi o producţie marfă în valoare de 1.020.000 lei, concretizată în 249.000 articole din faianţă-menaj, 772.000 butelii şi borcane. Indicatorul producţiei marfă vîndută şi încasată a fost depăşit cu 3.408.000 lei, iar cel al productivităţii muncii cu 967 lei pe salariat, faţă de cel prevăzut în plan. De asemenea la fondul pieţii interne şi externe au fost livrate in plus însemnate cantităţi de produse de bună calitate. Aceste realizări de prestigiu sunt rezultatul îmbinării armonioase a măsurilor tehnico-organizatorice cu munca politico-educativă desfăşurată de comitetul de partid şi U.T.C., de organizaţiile de bază, prin membrii lor, de la fiecare loc de muncă. Dintre măsurile tehnicoorganizatorice mai importante aplicate, cu influenţă hotăritoare asupra ritmicităţii, a cantităţii şi calităţii producţiei, merită să fie amintite: realizarea a două mașini semiautomate de fasonat farfurii, a unui uscător pentru Tinia de far I. HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) ammmmmmmmmmmmmmn Respectarea epocii optime la semănat impune o mai bună ÎEREfIUR Unde organizarea este bună, se văd şi rezultatele La cooperativa agricolă din Găneşti au fost insămînţate pînă în prezent 364 hectare cu grîu, alte 186 hectare urmînd să fie însămînţate în zilele următoare. Numai în cursul zilei de marţi au fost arate 25 ha, au fost pregătite 30 ha şi alte 24 ha au fost însămînţate. Ţăranii cooperatori şi mecanizatorii depun eforturi pentru eliberarea şi pregătirea grabnică a terenurilor care urmează să fie insămînţate, astfel ca griul să ajungă în pămînt în epoca optimă, în ritm susţinut se desfăşoară mai ales recoltarea sfeclei de zahăr. Pînă în prezent au fost recoltate 110 ha din cele 120 ha cultivate cu sfeclă Dintre acestea, 52 au fost pregătite şi însămînţate, alte zeci de hectare urmînd să fie eliberate şi arate în zilele următoare, in prezent, 3 camioane ale C.A.P. şi o remorcă a secţiei de mecanizare lucrează la transportul sfeclei. In ritm destul de lent se desfăşoară însă recoltarea porumbului. In cadrul cooperativei din Găneşti, din cele 300 ha aflate în cultură, porumbul a fost recoltat doar de pe 55 ha. Alte 60 ha de porumb au fost recoltate în cadrul celor două asociaţii intercooperatiste. Trebuie luate însă măsuri pentru eliberarea grabnică a acestor suprafeţe, spre a se putea menţine şi în zilele următoare ritmurile de lucru stabilite în vederea terminării însămînţărilor în epoca optimă. SEMĂNATUL GRIULUI LA C.A.P. GĂNEŞTI Se înfăptuiesc obiectivele cuprinse în planurile de măsuri, la propunerea salariaţilor în adunările generale. Astfel, pe platforma Complexului de prelucrare a lemnului din Reghin au fost materializate câteva măsuri care vin să îmbunătăţească activitatea de transport intern şi să uşureze eforturile fizice ale muncitorilor de la o mare parte din punctele de lucru. Intrarea in exploatare a sortatorului mecanic pentru cheresteaua de răşinoase aduce o contribuţie însemnată la creşterea productivităţii muncii. Au fost înlăturate plimbările muncitorului cu scîndura în braţe. S-a redus numărul sortatorilor. Acum un singur sortator pe schimb răspunde de sortarea şi distribuirea materialului la stive. Lîngă rampa verde se poate stivui tot materialul prelucrat într-o anumită perioadă de timp. Muncitorii fac pachetele de cherestea pînă la înălţimea a care pot, iar autostivuitorul o ridică şi le transportă pe căi betonate pînă la stive. De remarcat că muncitorii îşi desfăşoară activitatea sub acoperiş şi nu se mai plimbă prin PE PLATFORMA C.P.L. DIN REGHIN ploaie ca pînă acum. Deci s-au creat condiţii corespunzătoare de muncă. Din fonduri de mică mecanizare a fost modernizat şi sistematizat depozitul de cherestea fag. Aici au fost introduse autostivuitoarele în furci laterale care uşurează munca oamenilor. Cheresteaua de fag, care după cum se cunoaşte, este grea, nu mai este stivuită de muncitori pină la înălţimi de 2—3 m, ci este aşezată in pachete care sunt preluate şi ridicate la înălţime de autostivuitor. Prin sistematizarea depozitului s-au creat condiţii de lucru din cele mai bune. Tot din fondurile de mică mecanizare a fost reorganizat fluxul tehnologic la cititoria de lăzi. Utilajele au fost amplasate în flux raţional. S-au eliminat întoarcerile repetate şi încrucişările de material. In acelaşi timp, au fost introduse aeroterme pentru încălzirea încăperilor. De asemenea, pe platforma complexului a fost realizată camera pentru condiţionarea materiei prime necesare secţiei de articole sport. Camera cu uscarea în vid a cherestelei va acoperi cerinţele secţiei. I TIMPUL PROBABIL. Vremea se menţine frumoasă, cu cerul mai mult senin. Vint slab pînă la potrivit din nord-est şi est. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 1 şi plus 3 grade, maximele între 19—24 de grade. Dimineaţa ceaţă locală. 80 de ha aşteaptă sămînţa, cine o opreşte ? Cooperativa agricolă din Vînători îşi are greutăţile ei, dintre care nu cea mai mică este lipsa braţelor de muncă, înţelegem acest lucru şi nici nu vrem să fim prea drastici în aprecierea stadiului lucrărilor care necesită volum mare de muncă manuală. Atît recoltarea sfeclei, cît şi a porumbului este deja în mare întîrziere. Ni s-a spus că în aceste zile s-a lucrat cu toate forţele la recoltarea cartofilor. Forţele eliberate au fost abia acum trecute la recoltatul sfeclei şi porumbului. Cu mai multă chibzuinţă, recoltarea acestor culturi putea începe mai demult, chiar înaintea cartofilor, astfel încît să se cîştige timp. Acum însă, datorită întîrzierii recoltărilor este în pericol să întîrzie şi semănatul. De altfel, semănatul este de pe acum întîrziat. Din 230 ha prevăzute în plan au fost înăsmînţate numai 52 de hectare, mult prea puţin pentru a avea garanţia încadrării în epoca optimă. Dacă analizăm mai atent starea de lucruri putem constata că nu lipsa de terenuri eliberate a fost cauza întîrzierilor de pînă acum la semănat, ci mai degrabă unele deficienţe în organizarea şi folosirea cu randament sporit a mijloacelor mecanizate. Dacă acestea ar fi fost folosite mai chibzuit, pînă acum s-ar fi putut însămînţa toate cele 106 ha unde griul urmează în amploare tot după grîu. De altfel, în ziua cînd am fost în cooperativă, preşedintele ne spunea că are 80 de hectare arate şi discuite, bune să intre în orice moment semănătorile. Dacă aşa stau lucrurile, de ce n-au fost însămînţate şi aceste terenuri, pentru că după cîte ştim cooperativa are la dispoziţie 4 maşini de semănat? In această situaţie credem că este vorba de o defectuoasă dirijare a forţelor mecanice. Pentru a nu periclita soarta viitoarei recolte trebuie stabilite priorităţile şi să se găsească modalitatea de a mări randamentul maşinilor, eventual chiar prin organizarea de schimburi prelungite, sau a muncii de noapte. STUDENJII BOBOCI, muncitori destoinici Nicăieri frumuseţile şi belşugul toamnei nu ne răsfaţă mai mult sufletul ca aici in livezile fermei din satul Criş, aparţinătoare de I.A.S. Sighişoara. Am ajuns în paradisul merelor rumene spre înserat, cînd soarele prăvălit după coama dealurilor nu ne mai putea mîngiia cu razele lui moi. Deşi tirziu, liniştea nu se aşternuse încă peste livezi. Am intilnit oameni la tot pasul. Şi ce forfotă. Era, pare-se, ultima zvîcnire, ultima ardere a zilei. Tractoare mici cu bondarii alergau şi ele sprintene să stringă rodul adunat de cei peste 400 de culegători care au impînzit de citeva zile livada. Funicularul, o realizare a inginerului Alexandru Sochirea, şeful fermei, este de acum înţepenit pe toată lungimea lui. Se vede treaba că şi-a făcut datoria pe ziua de azi. Cele opt containere, de cite 2.000 kg fiecare, intr-un continuu dute-vino au adus în spinarea lor de peste dealuri şi văi, din locuri unde doar piciorul omului se simte sigur pe el, zeci de tone de fructe. Acum oamenii forfotesc mai mult in hala de sortare, o realizare nouă şi ea, după gîndul şi fapta şefului de fermă, de unde banda transportoare duce in camioane ultimele lăzi de mere ce vor lua drumul beneficiarilor. Un grup de fete şi băieţi ne atrage atenţia prin voioşia ce o Împrăştie în jurul lor. Se pare că sunt ultimii care se pregătesc să părăsească livada. Sunt studenţii anului I de la Institutul pedagogic din Tg- Mureş, ne spune inginerul Alexandru Micu. încercăm, cu tot riscul, să facem o fotografie. Adunăm doar cîţiva. Cu toţii sunt peste 70 de studenţi, care înainte de a-şi ocupa locurile în amfiteatre au venit să-şi măsoare forţele la strînsul recoltei. O fac cu multă plăcere şi chiar cu pricepere. Ne-o mărturisesc deschis şi ne-o confirmă apoi lectorul Kicsi Antal, care împreună cu lectorii Alexandru Toşa şi Nicolae Herdean însoţeşte grupele de studenţi in practică. Pentru ca lucrul să fie spornic şi bine făcut, studenţii s-au organizat in 3 brigăzi. Două din ele, cu un efectiv de 52 de studenţi lucrează la recoltat, iar alta cu 23 de studenţi îşi incearcă indemînarea la sortare. — Nu este primul nostru contact cu munca fizică, ne spun viitorii profesori. Ceea ce facem aici insă ne place in mod deosebit şi sintem bucuroşi să putem da o mină de ajutor la strîngerea recoltei. Studenţii lucrează cu sirg. E şi acesta, desigur, un ciştig. Dar, cel mai important lucru ni se pare a fi faptul că studenţii trăiesc şi muncesc cot la cot cu muncitorii, că văd pe viu strădania lor de a obţine producţii bune. In condiţiile de aici, cu sol sărac şi dealuri gata să se prăvălească în vale, trebuie pricepere şi eforturi, nu glumă, ca să se obţină ceea ce se obţine. Acum n-am putut vedea truda investită de oameni în toate zilele iernii, ale primăverii şi verii, in toate clipele scurse de la recolta lui '70. Am putut însă să o măsurăm in numărul lăzilor de mere desprinse de pe fiecare pom, in mărimea, sănătatea şi frumuseţea fructelor. Tovarăşul inginer Alexandru Micu ne-a spus cîte ceva din munca oamenilor, o muncă devotată, fără menajamente, pe care noi am numit-o eroică. Din toate vom aminti doar că pentru mulţi pomi ingrăşămintele au fost cărate cu coşul, cu spatele. Pentru a feri recolta de boli, de tot ce-i poate deprecia calitatea, s-au aplicat 20 de stropiri. Trebuie să fii de meserie, sau să fii măcar martor ocular dacă nu şi , părtaş pentru a înţelege ce înseamnă toate acestea. Răsplata vine acum, în a 365-a zi de eforturi şi de nelinişti. Din cele 154 ha de livezi s-au adunat pină acum 160 de tone de prune, cu aproape 20 de tone peste plan, au fost livrate 100 tone de mere şi alte 60 de tone aşteaptă in hale. Şi ce recoltă, să o mănînci cu ochii nu alta! Studenţii ne asigură că cunosc acum mai bine, mai direct efortul ce-l depun făuritorii da bunuri materiale. Mai mult, o simt in bătăturile mîinilor prin care trec zilnic 400 kg de mere şi 170 de lăzi grele de rod, in sudoarea zilei şi oboseala ce-i adună seara tăcuți in jurul cinei. Acesta este marele ciştig. ( M. BALDEANU F f&kZy': ■ TSf&S&SS&i: -& '*"• ii „Nocturnă" cu un grup de studenţi aflaţi în practică.