Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-12 / nr. 270

SĂ MUNCIM ȘI SĂ TRĂIM ÎN CHIP COMUNIST! Adeziune entuziastă la vastul program educativ elaborat de partid Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu întreaga noastră viaţă social­­politică, spirituală este dominată în aceste zile de ideile, tezele politice şi ideologice cuprinse în măreţul program de perfecţiona­re moral-politică a omului nou, constructor al societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, elabo­rat de conducerea partidului din iniţiativa secretarului nostru general — tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întregul partid şi întregul po­por au primit cu cea mai mare bucurie şi satisfacţie acest pro­gram de ridicare a conştiinţelor, salutînd din inimă înalta prin­cipialitate şi exigenţă partinică ce i-au fost imprimate de gîn­­direa profund originală, marxist­­leninistă a conducătorului iubit al partidului şi poporului nos­tru. Făcîndu-se ecoul sentimentelor de dragoste faţă de partid, al co­lectivelor de muncă în mijlocul cărora îşi desfăşoară activitatea, al oamenilor muncii de toate profesiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — organizaţiile de partid ale municipiilor Tg.-Mureş şi Sighi­şoara, de la C.I.A. şi Liceul „fi­nirea" din Tg.-Mureş, de la În­treprinderea Nicovala, Comple­xul de sticlărie şi faianţă, Fabri­ca de mătase şi Fabrica de con­fecţii din Sighişoara, întreprin­derea electrocentrale Mureş ş. a. au adresat telegrame de vibrantă adeziune faţă de partid şi de politica sa. Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. După ce exprimă sentimentele de înaltă stimă şi dragoste fier­binte faţă de partid şi de con­ducerea sa, a comuniştilor, a tu­turor oamenilor muncii din mu­nicipiu, în telegrama Comitetu­lui municipal de partid Tg.-Mu­reş se spune printre altele: „Con­ştienţi fiind de rolul şi necesi­tatea formării unei conştiinţe revoluţionare a fiecărui comu­nist, a fiecărui cetăţean, de mi­siunea ce ne revine nouă în acest sens, vă asigurăm iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu că în munca noastră vom milita ne­abătut pentru promovarea spiri­tului partinic, combativităţii re­voluţionare, vom veghea la creş­terea necontenită a rolului con­ducător al partidului în toate domeniile, ancorînd întreaga noastră activitate politico-educa­­tivă în lupta pentru înfăptuirea programului de dezvoltare mul­tilaterală a ţării noastre ... Ne vom dărui tot elanul şi capacitatea noastră cauzei nobile de a modela omul nou, făuritor al socialismului şi comunismu­lui“. Sînt cîteva, numai cîteva din sentimentele de înaltă stimă şi dragoste ale comuniştilor, ale oamenilor muncii din judeţul nostru care exprimă foarte con­centrat aprobarea unanimă și entuziastă a mărețului program educativ elaborat de conduce­rea partidului. Locul artei în viaţa noastră Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie pri­lejuiesc reconsiderarea înţelesu­rilor multiple ale actului de cultură care capătă azi, în ţara noastră, dimensiuni vaste şi ne­­maiîntîlnite — înţelesuri adînc filozofice, acut moderne şi strict echilibrate. Am convingerea că ideile des­pre actul de creaţie artistică cu­prinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se plasează temeinic pe linia ascendentă a dezvoltării şi îmbogăţirii învă­ţăturii marxiste în acest dome­niu. In amplul context al culturii socialiste, arta îşi recapătă drepturile plenare pe care i le conferă funcţia sa logică de conştiinţă a omului în societatea socialistă. Se precizează cu cla­ritate că arta, prin obiectul său specific, reflectă realitatea ra­portată la om. Dincolo de este­tic, arta oglindeşte omul în în­treaga sa complexitate cu reali­tatea socială. Iată de ce lucrările lipsite de conţinut uman nu con­stituie lucrări de artă. Imaginea exactă a funcţiei actuale a ar­tei e dată cu claritate şi preci­zie de către secretarul general al partidului nostru atunci cînd afirmă caracterul de tribună de luptă a artei în procesul de transformare revoluţionară a so­cietăţii. Discuţiile din plenară fixează sarcina artei de propa­gandist şi educator al maselor în spiritul moralei socialiste. Personalitatea artistului va fi recunoscută — va străluci deci, numai în măsura în care face din procesul de creaţie un in­strument al luptei pentru edu­carea revoluţionară, comunistă, a omului. Acest adevăr este va­labil pentru creatorul de lite­ratură, teatru şi poezie, pentru creatorul de arte plastice, pentru artistul de pe scenă, pentru toţi cei ce creează pe altarul frumo­sului din ţara noastră. Acest adevăr este tot atît de valabil şi pentru noi cei care de la catedră sîntem chemaţi să propagăm necesitatea autodepă­­şirii, pentru cuprinderea esenţei adevărului, a cunoaşterii, a artei. conf. univ. ION CHEREJI Institutul de teatru „Szentgyörgyi István" Tg.-Mureş PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IM­IŢI-VĂ ! MB&fflgB ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 270 (4.243) Vineri, 12 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Programul partidului, programul nostru Ne aflăm în faţa unui mare pro­gram, de durată, care pretinde din partea noastră, a tuturor, membrii şi nemembri de partid o muncă de durată, o eficienţă calitativă, de profunzime, la spiritul pe care-l imprimă conducerea partidului nostru. Ideile teoretice şi practice din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu au stirnit un viu inte­res şi o unanimă aprobare din partea tuturor oamenilor muncii, care şi-au exprimat adeziunea fa­ţă de actualitatea măsurilor adop­tate. In scurte discuţii înfiripate suc­cint la locurile de muncă, pri­­n pauzele de masă, oamenii muncii şi-au spus liber şi spontan păre­rea asupra importanţei deosebite a programului de formare a omu­lui nou. — Este, după părerea mea, cea mai amplă acţiune iniţiată de par­tid pentru ridicarea nivelului ge­neral al cunoaşterii şi educaţiei socialiste a maselor — ne spune maistrul Vasile Jucan, secretarul organizaţiei de partid nr. 3 de la Întreprinderea „Metalotehnica". Nouă, comuniştilor, ne revine da­toria ca din acest program să fa­cem o călăuză permanentă a acti­vităţii noastre, să căutăm ca ide­ile sale să le confruntăm mereu cu realitatea zilnică şi, mai ales, avem datoria să facem ca acest program să prindă viaţă, să se simtă cit mai devreme în viaţa şi munca colectivităţii noastre. Fără îndoială, prima noastră sarcină este acum studierea şi populariza­rea marelui program, astfel ca prevederile lui să fie nu numai cu­noscute, dar fiecare salariat, tî­­năr ori vîrstnic, să acţioneze cu înaltă răspundere pentru traduce­rea lui în fapte. Aşa cum ne-au spus şi alţi inter­locutori, împărtăşind aceste gin­­duri, maistrul Jucan s-a făcut pur­tătorul de cuvînt al tuturor celor din această întreprindere care tră­iesc cu toată fiinţa lor viaţa şi problemele colectivului, îşi pun la inimă interesele producţiei ca pro­priile lor interese, nu cunosc o mai adîncă satisfacţie decît aceea de a educa şi pe cei din jurul lor în spiritul principiilor de viaţă du­pă care se călăuzesc ei înşişi în fiecare clipă, aici în întreprindere sau în afara ei. — Găsim fiecare din noi în do­cumentele plenarei C.C. al .PC.R. multe învăţăminte şi multe sarcini noi — ne spune chimistul tîrgu­­mureşean Alexandru Stoica. Desi­gur şi pînă acum colectivul nostru şi-a îndeplinit exemplar sarcinile, a lucrat cu multă abnegaţie dind dovadă de o inaltă conştiinţă a datoriei. Judecind însă drept, nu am putea afirma că în mijlocul nostru nu se mai găsesc şi unii oameni cu atitudini retrograde fa­ţă de muncă, care într-un fel sau altul se eschivează de la obliga­ţiile de serviciu. La noi, ca şi în alte locuri, mai apar cazuri cînd anumite deficienţe în mersul pro­ducţiei se datoresc lipsei de inte­res, superficialităţii, „golurilor" în spiritul de răspundere al unora. Or, conştiinţa socialistă nu poate face casă bună cu persistenţa u­­nor asemenea atitudini faţă de muncă, faţă de obligaţiile pe ca­re fiecare le are faţă de societate. Acest deziderat rostit cu multă convingere de interlocutorul nos­tru, exprima fără îndoială, un mare adevăr. De altfel, cum am putea admite ca în societatea care întruchipează visele cele mai fru­moase ale înaintaşilor, în societa­tea noastră socialistă, să mai e­­xiste oameni care nu văd în mun­că unicul scop al existenţei şi al tuturor satisfacţiilor, sustrăgîndu-se de la o obligaţie care trebuie să fie la fel de firesc înţeleasă, ca şi aceea de a respira pentru a trăi. „A da fără a cere mai mult de­cît ai dat"— iată un minunat prin­cipiu de viaţă, pe care îl salutăm cu atît mai entuziast cu cît el de­notă caracterul omului nou, al so­cietăţii socialiste: cinstit, muncitor, învăţat, devotat cauzei partidului şi poporului — ne relata lăcătu­­şul-montator Ştefan Magyari, de la I.U.I.U. Tg.-Mureş. Este ab­solut necesar ca tinerii de azi — în întreprinderea noastră sunt ma­joritari — să fie înarmaţi cu un amplu bagaj de cunoştinţe poli­tice, culturale, ştiinţifice, pentru a putea înţelege şi contribui in mod conştient, la făurirea noii istorii a ţării noastre. ...lată cîteva spicuiri din gin­­durile ce preocupă pretutindeni pe oamenii muncii. Programul a­­doptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie este unanim adoptat ca propriul lor program, ca programul viitorului luminos al patriei, al generaţiilor actuale şi viitoare. M. BARDĂŞANU I Concurs pe tema calităţii produselor Comitetul municipal U.T.C., în colaborare cu Comitetul U.T.C. şi Serviciul C.T.C. de la l.l. „Prod­­complex“ a organizat în noul şi frumosul club inaugurat nu de mult timp, un reuşit concurs „Cine ştie cîştigă" avind ca temă „Cali­tatea produselor". Concursul s-a desfăşurat între secţiile metalur­gică, sticlărie, artizanat şi larg­­consum. Intrucît concurenţii s-au dovedit foarte bine pregătiţi, exa­minatorul Mircea Hila a fost nevoit să apeleze la întrebări suplimen­tare de baraj, la care concurentele de la „sticlă, artizanat". Miron Ileana, Szabadi Irina Ana şi Szán­tó Elisabeta, răspunzînd excepţio­nal au cîştigat acest concurs. Atît cîştigătoarelor cît şi celor­lalţi participanţi — în aplauzele numeroasei asistenţe la acest­ reuşit concurs — li s-au înmînat premii. GHEORGHE BOTEZAN Una din liniile tehnologice de la I.P.M. Sport Reghin, care a fost realizată anul acesta, din fonduri de mică mecanizare. Sosirea in Capitală a primului ministru Republicii Singapore al La invitaţia preşedintelui Consi­liului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi a soţiei sale, joi după­­amiază, a sosit în Capitală primul ministru al Republicii Singapore, Lee Kuan Yew, împreună cu soţia, care vor face o vizită în ţara noastră. Oaspetele este însoţit de E. W. Barker, ministrul justiţiei şi al dez­voltării industriale, A. Sankaran, secretar particular al primului mi­nistru şi de alte persoane oficiale. La coborîrea din avion, primul ministru al Republicii Singapore a fost salutat cordial de preşedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheor­ghe Maurer. Erau prezenţi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cor­nel Burtică, ministrul comerţului exterior, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, Teodor Vasiliu, mi­nistrul justiţiei, membri ai conduce­rii unor ministere şi instituţii cen­trale, generali, alte persoane ofi­ciale. Pe aeroport, erau arborate dra­pelele de stat ale Republicii Socia­liste România şi Republicii Singa­pore. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Cei doi şefi de guverne au trecut în revistă garda militară de onoare, aliniată pe aeroport şi apoi au primit defilarea gărzii. Premierului singaporez i-au fost prezentate persoanele oficiale sosite în întimpinarea sa. (Agerpres) 25 de ani de la înfiinţarea­­ Teatrului de stat din Tg.-Mureş LA MULŢI ANI ŞI NOI ÎMPLINIRI! Festivităţile care încep astăzi la Tîrgu-Mureş, şi care vor dura timp de trei zile, sunt închiriate sărbătoririi unui sfert de veac de existenţă a Teatrului de stat din municipiul nostru. Două decenii şi jumătate de viaţă a acestei instituţii au însem­nat nu numai un răstimp de nobile strădanii artistice, de strălucite realizări în domeniul artei interpretative, de înălţătoare împliniri şi satisfacţii spirituale ci şi o contribuţie valoroasă la opera de înăl­ţare a societăţii noastre socialiste, a conştiinţei constructorilor ei. Prin realizările sale, Teatrul din Tîrgu-Mureş ocupă astăzi un loc de frunte în viaţa artistică a ţării, căpătind în contextul actual al sarci­nilor muncii ideologice şi cultural-educative, aşa cum sunt înscrise strălucit în recentele documente de partid, valenţe deosebite. Act de cultură cu semnificaţii majore în contextul vieţii artistice a ţării, sărbătorirea unui sfert de veac de existenţă a Teatrului de stat din Tîrgu-Mureş va marca o cotitură superioară în nobila sa misiune de educare în spiritul socialismului a marelui public. Programul festivităţilor va dura timp de trei zile, oferind prin conţinutul său deosebite prilejuri de satisfacţii artistice. Astfel, as­tăzi, prima zi a sărbătoririi, va avea loc vernisajul expoziţiei docu­mentare (sala de expoziţii a Fondului plastic, ora 17), la ora 18, în sala mare a Palatului culturii, va avea loc adunarea festivă, iar la ora 21 va începe spectacolul de gală cu piesa „Săptămîna patimi­lor" de Paul Anghel, în interpretarea colectivului secţiei române. Sîmbătă, ora 11, în sala „Studio" a Institutului de teatru, va avea loc recitalul de poezie originală contemporană, prezentat de actriţa Illyés Kinga, de la secţia maghiară, la ora 17, în sala mică a Palatului culturii, se va desfăşura spectacolul de varietăţi „Diver­tisment ’71", prezentat de colectivul secţiei române, la ora 20, sala mare a Palatului culturii va găzdui spectacolul de gală cu piesa „Apărare“ de Szabó Lajos, al colectivului secţiei maghiare. Ultima zi a festivităţilor, duminică 14 noiembrie, va cuprinde: spectacolul de gală cu piesa „Amurgul lui Bolyai János" de Kocsis István, în interpretarea actorului Ferenczy István, de la secţia ma­ghiară, la ora 20, în sala mare a Palatului culturii, va avea loc spectacolul de gală cu piesa „Unchiul Vanea" de A. P. Cehov, în interpretarea colectivului secţiei române. Un prilej fericit ni se oferă ca, marele public, noi toţi cei ce am beneficiat pe plan spiritual de nobila strădanie a tuturor celor ce slujesc teatrul nostru, să ne însoţim acum gîndurile noastre şi în­treaga noastră gratitudine de urările cele mai bune pentru noi izbînzi ale slujitorilor tîrgumureşeni ai Thaliei, în munca nobilă de educare a maselor, de înnobilare a spiritelor, în lumina înaltelor idealuri ale constructorilor socialismului şi comunismului. La mulţi ani ! CU PE­­ 11 LUNI ! Cooperatorii meşteşugari din judeţul Mureş raportează că şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe 1 l1 luni din acest an la indicatorii „producţie marfă“ şi „prestări de servi­cii“ pe ansamblul U.J.C.M. Succesele obţinute vin să în­cununeze activitatea neobosi­tă a harnicilor cooperatori, hotărîrea de a-şi îndeplini e­­xemplar angajamentele luate în acest an, îndeplinind înainte de ter­men sarcinile de plan, coo­peratorii meşteşugari vor rea­liza pînă la finele anului o producţie suplimentară în va­loare de 40 milioane lei, faţă de 25 milioane lei cît este an­gajamentul. In ce priveşte deservirea populaţiei, prin îmbunătăţirea şi diversifica­rea reţelei de prestări preve­derile au fost lună de lună realizate şi depăşite. In prezent, cooperatorii meşteşugari desfăşoară o sus­ţinută activitate pentru sa­tisfacerea cu promptitudine a comenzilor şi sarcinilor spe­cifice sezonului toamnă-iar­­nă, cît şi pentru sporirea con­tribuţiei acestui sector la mai buna aprovizionare a reţelei de desfacere cu diferite pro­duse de îmbrăcăminte, încăl­ţăminte, marochinărie. '"4 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I VALENJA MINUTULUI Sîntem obişnuiţi să nu cu­noaştem întreruperi în luminile serii, să vizionăm în tihnă pro­gramul micului ecran. Rar, cînd totuşi apare o slabă licărire a curentului electric, tresărim. — Cum reacţionează un in­giner energetic cînd, din intîm­­plare, se iveşte un joc de lu­mină? — Tresare şi el — ne răspun­de inginerul Constantin Lam­­biri, şeful secţiei reţele şi staţii de înaltă tensiune din I.R.E. Mu­reş. în plus, din reflex, se în­treabă: ce anume s-a întîm­­plat? Desigur, gîndul specialistului aleargă iute şi precis prin imen­sul păienjeniş al marilor energii care brăzdează văzduhul a trei judeţe. De fiecare dată însă, tresărirea lui e dublată de ra­ţiuni tehnice, de responsabili­tăţi. E o simţire aparte, profe­sională, care diferă mult de a noastră care, în materie de cu­rent electric, ne rezumăm la rotirea întrerupătorului. Deşi ni se întîmplă rar, minutul în care lipseşte curentul electric ne in­comodează şi, pe alocuri, vitre­giţi de imaginea unei faze de fotbal, devenim — pe loc — nervoşi. Apoi, tot noi, uităm... Intr-un sistem energetic, mi­nutul are însă valenţe cu totul nebănuite, înseamnă extraordi­nar de mult cînd e vorba de re­ţelele înaltei tensiuni — acele artere miraculoase ce alimen­tează marile obiective indus­triale. Tocmai de aceea, meni­rea secţiei pe care o conduce inginerul Lambiri se ridică dea­supra obişnuitului: trebuie să a­­sigure funcţionarea ireproşa­bilă, la parametri exacţi, a stu­fărişului de instalaţii. Numai şi numai aşa poate fi vorba de continuitatea alimentării cu e­­nergie a marilor obiective indus­triale: „Azomureş", Uzinele din Vlăhiţa, minele din Bălan, Com­plexul din Gălăuţaş, C.P.L. Re­ghin . . . In limbajul energeticienilor în­vestiţi cu responsabilitatea fa­ţă de pulsul antenelor aeriene, minutul are corespondent valo­ric bine definit: înseamnă mi­lioane de lei. Şi, faptul nu e o metaforă. In adevăr, fracţiu­nea de timp se redimensionează in stagnare cu largi implicaţii în procesul de producţie. E su­ficient un minut pentru a între­rupe un lanţ întreg de procese într-un combinat chimic. Apoi, totul trebuie luat de la capăt: muncă asiduă pentru a rea­duce la normal un întreg pro­ces de fabricaţie! Tocmai de aceea, energeticienii au un fel aparte de a gîndi şi reacţiona. Ei sunt în interdependenţă unii cu alţii şi împreună sunt conec­taţi direct la fluxul miraculos al înaltelor tensiuni. Deşi la pri­ma vedere pare curios, prin în­săşi specificul muncii, ei sunt angajaţi direct şi în lupta cu forţa oarbă a naturii. O furtună, un trăsnet poate declanşa cele mai surprinzătoare perturbaţii în liniile marilor energii. Atunci, în momentele grele, la orice cli­pă din zi sau din noapte, intră în funcţiune, pe viu, mecanis­mul uman, forţa şi raţiunea cir­cuitului informaţional. dispece- P. GIURGIU (Continuare in pag a 3-a) OAMENI SI FAPTE

Next