Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-12 / nr. 270
SĂ MUNCIM ȘI SĂ TRĂIM ÎN CHIP COMUNIST! Adeziune entuziastă la vastul program educativ elaborat de partid Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu întreaga noastră viaţă socialpolitică, spirituală este dominată în aceste zile de ideile, tezele politice şi ideologice cuprinse în măreţul program de perfecţionare moral-politică a omului nou, constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de conducerea partidului din iniţiativa secretarului nostru general — tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întregul partid şi întregul popor au primit cu cea mai mare bucurie şi satisfacţie acest program de ridicare a conştiinţelor, salutînd din inimă înalta principialitate şi exigenţă partinică ce i-au fost imprimate de gîndirea profund originală, marxistleninistă a conducătorului iubit al partidului şi poporului nostru. Făcîndu-se ecoul sentimentelor de dragoste faţă de partid, al colectivelor de muncă în mijlocul cărora îşi desfăşoară activitatea, al oamenilor muncii de toate profesiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — organizaţiile de partid ale municipiilor Tg.-Mureş şi Sighişoara, de la C.I.A. şi Liceul „finirea" din Tg.-Mureş, de la Întreprinderea Nicovala, Complexul de sticlărie şi faianţă, Fabrica de mătase şi Fabrica de confecţii din Sighişoara, întreprinderea electrocentrale Mureş ş. a. au adresat telegrame de vibrantă adeziune faţă de partid şi de politica sa. Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. După ce exprimă sentimentele de înaltă stimă şi dragoste fierbinte faţă de partid şi de conducerea sa, a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din municipiu, în telegrama Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş se spune printre altele: „Conştienţi fiind de rolul şi necesitatea formării unei conştiinţe revoluţionare a fiecărui comunist, a fiecărui cetăţean, de misiunea ce ne revine nouă în acest sens, vă asigurăm iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu că în munca noastră vom milita neabătut pentru promovarea spiritului partinic, combativităţii revoluţionare, vom veghea la creşterea necontenită a rolului conducător al partidului în toate domeniile, ancorînd întreaga noastră activitate politico-educativă în lupta pentru înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării noastre ... Ne vom dărui tot elanul şi capacitatea noastră cauzei nobile de a modela omul nou, făuritor al socialismului şi comunismului“. Sînt cîteva, numai cîteva din sentimentele de înaltă stimă şi dragoste ale comuniştilor, ale oamenilor muncii din judeţul nostru care exprimă foarte concentrat aprobarea unanimă și entuziastă a mărețului program educativ elaborat de conducerea partidului. Locul artei în viaţa noastră Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie prilejuiesc reconsiderarea înţelesurilor multiple ale actului de cultură care capătă azi, în ţara noastră, dimensiuni vaste şi nemaiîntîlnite — înţelesuri adînc filozofice, acut moderne şi strict echilibrate. Am convingerea că ideile despre actul de creaţie artistică cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se plasează temeinic pe linia ascendentă a dezvoltării şi îmbogăţirii învăţăturii marxiste în acest domeniu. In amplul context al culturii socialiste, arta îşi recapătă drepturile plenare pe care i le conferă funcţia sa logică de conştiinţă a omului în societatea socialistă. Se precizează cu claritate că arta, prin obiectul său specific, reflectă realitatea raportată la om. Dincolo de estetic, arta oglindeşte omul în întreaga sa complexitate cu realitatea socială. Iată de ce lucrările lipsite de conţinut uman nu constituie lucrări de artă. Imaginea exactă a funcţiei actuale a artei e dată cu claritate şi precizie de către secretarul general al partidului nostru atunci cînd afirmă caracterul de tribună de luptă a artei în procesul de transformare revoluţionară a societăţii. Discuţiile din plenară fixează sarcina artei de propagandist şi educator al maselor în spiritul moralei socialiste. Personalitatea artistului va fi recunoscută — va străluci deci, numai în măsura în care face din procesul de creaţie un instrument al luptei pentru educarea revoluţionară, comunistă, a omului. Acest adevăr este valabil pentru creatorul de literatură, teatru şi poezie, pentru creatorul de arte plastice, pentru artistul de pe scenă, pentru toţi cei ce creează pe altarul frumosului din ţara noastră. Acest adevăr este tot atît de valabil şi pentru noi cei care de la catedră sîntem chemaţi să propagăm necesitatea autodepăşirii, pentru cuprinderea esenţei adevărului, a cunoaşterii, a artei. conf. univ. ION CHEREJI Institutul de teatru „Szentgyörgyi István" Tg.-Mureş PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IMIŢI-VĂ ! MB&fflgB ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 270 (4.243) Vineri, 12 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Programul partidului, programul nostru Ne aflăm în faţa unui mare program, de durată, care pretinde din partea noastră, a tuturor, membrii şi nemembri de partid o muncă de durată, o eficienţă calitativă, de profunzime, la spiritul pe care-l imprimă conducerea partidului nostru. Ideile teoretice şi practice din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu au stirnit un viu interes şi o unanimă aprobare din partea tuturor oamenilor muncii, care şi-au exprimat adeziunea faţă de actualitatea măsurilor adoptate. In scurte discuţii înfiripate succint la locurile de muncă, prin pauzele de masă, oamenii muncii şi-au spus liber şi spontan părerea asupra importanţei deosebite a programului de formare a omului nou. — Este, după părerea mea, cea mai amplă acţiune iniţiată de partid pentru ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţiei socialiste a maselor — ne spune maistrul Vasile Jucan, secretarul organizaţiei de partid nr. 3 de la Întreprinderea „Metalotehnica". Nouă, comuniştilor, ne revine datoria ca din acest program să facem o călăuză permanentă a activităţii noastre, să căutăm ca ideile sale să le confruntăm mereu cu realitatea zilnică şi, mai ales, avem datoria să facem ca acest program să prindă viaţă, să se simtă cit mai devreme în viaţa şi munca colectivităţii noastre. Fără îndoială, prima noastră sarcină este acum studierea şi popularizarea marelui program, astfel ca prevederile lui să fie nu numai cunoscute, dar fiecare salariat, tînăr ori vîrstnic, să acţioneze cu înaltă răspundere pentru traducerea lui în fapte. Aşa cum ne-au spus şi alţi interlocutori, împărtăşind aceste ginduri, maistrul Jucan s-a făcut purtătorul de cuvînt al tuturor celor din această întreprindere care trăiesc cu toată fiinţa lor viaţa şi problemele colectivului, îşi pun la inimă interesele producţiei ca propriile lor interese, nu cunosc o mai adîncă satisfacţie decît aceea de a educa şi pe cei din jurul lor în spiritul principiilor de viaţă după care se călăuzesc ei înşişi în fiecare clipă, aici în întreprindere sau în afara ei. — Găsim fiecare din noi în documentele plenarei C.C. al .PC.R. multe învăţăminte şi multe sarcini noi — ne spune chimistul tîrgumureşean Alexandru Stoica. Desigur şi pînă acum colectivul nostru şi-a îndeplinit exemplar sarcinile, a lucrat cu multă abnegaţie dind dovadă de o inaltă conştiinţă a datoriei. Judecind însă drept, nu am putea afirma că în mijlocul nostru nu se mai găsesc şi unii oameni cu atitudini retrograde faţă de muncă, care într-un fel sau altul se eschivează de la obligaţiile de serviciu. La noi, ca şi în alte locuri, mai apar cazuri cînd anumite deficienţe în mersul producţiei se datoresc lipsei de interes, superficialităţii, „golurilor" în spiritul de răspundere al unora. Or, conştiinţa socialistă nu poate face casă bună cu persistenţa unor asemenea atitudini faţă de muncă, faţă de obligaţiile pe care fiecare le are faţă de societate. Acest deziderat rostit cu multă convingere de interlocutorul nostru, exprima fără îndoială, un mare adevăr. De altfel, cum am putea admite ca în societatea care întruchipează visele cele mai frumoase ale înaintaşilor, în societatea noastră socialistă, să mai existe oameni care nu văd în muncă unicul scop al existenţei şi al tuturor satisfacţiilor, sustrăgîndu-se de la o obligaţie care trebuie să fie la fel de firesc înţeleasă, ca şi aceea de a respira pentru a trăi. „A da fără a cere mai mult decît ai dat"— iată un minunat principiu de viaţă, pe care îl salutăm cu atît mai entuziast cu cît el denotă caracterul omului nou, al societăţii socialiste: cinstit, muncitor, învăţat, devotat cauzei partidului şi poporului — ne relata lăcătuşul-montator Ştefan Magyari, de la I.U.I.U. Tg.-Mureş. Este absolut necesar ca tinerii de azi — în întreprinderea noastră sunt majoritari — să fie înarmaţi cu un amplu bagaj de cunoştinţe politice, culturale, ştiinţifice, pentru a putea înţelege şi contribui in mod conştient, la făurirea noii istorii a ţării noastre. ...lată cîteva spicuiri din gindurile ce preocupă pretutindeni pe oamenii muncii. Programul adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie este unanim adoptat ca propriul lor program, ca programul viitorului luminos al patriei, al generaţiilor actuale şi viitoare. M. BARDĂŞANU I Concurs pe tema calităţii produselor Comitetul municipal U.T.C., în colaborare cu Comitetul U.T.C. şi Serviciul C.T.C. de la l.l. „Prodcomplex“ a organizat în noul şi frumosul club inaugurat nu de mult timp, un reuşit concurs „Cine ştie cîştigă" avind ca temă „Calitatea produselor". Concursul s-a desfăşurat între secţiile metalurgică, sticlărie, artizanat şi largconsum. Intrucît concurenţii s-au dovedit foarte bine pregătiţi, examinatorul Mircea Hila a fost nevoit să apeleze la întrebări suplimentare de baraj, la care concurentele de la „sticlă, artizanat". Miron Ileana, Szabadi Irina Ana şi Szántó Elisabeta, răspunzînd excepţional au cîştigat acest concurs. Atît cîştigătoarelor cît şi celorlalţi participanţi — în aplauzele numeroasei asistenţe la acest reuşit concurs — li s-au înmînat premii. GHEORGHE BOTEZAN Una din liniile tehnologice de la I.P.M. Sport Reghin, care a fost realizată anul acesta, din fonduri de mică mecanizare. Sosirea in Capitală a primului ministru Republicii Singapore al La invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi a soţiei sale, joi dupăamiază, a sosit în Capitală primul ministru al Republicii Singapore, Lee Kuan Yew, împreună cu soţia, care vor face o vizită în ţara noastră. Oaspetele este însoţit de E. W. Barker, ministrul justiţiei şi al dezvoltării industriale, A. Sankaran, secretar particular al primului ministru şi de alte persoane oficiale. La coborîrea din avion, primul ministru al Republicii Singapore a fost salutat cordial de preşedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer. Erau prezenţi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, Teodor Vasiliu, ministrul justiţiei, membri ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, generali, alte persoane oficiale. Pe aeroport, erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Singapore. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Cei doi şefi de guverne au trecut în revistă garda militară de onoare, aliniată pe aeroport şi apoi au primit defilarea gărzii. Premierului singaporez i-au fost prezentate persoanele oficiale sosite în întimpinarea sa. (Agerpres) 25 de ani de la înfiinţarea Teatrului de stat din Tg.-Mureş LA MULŢI ANI ŞI NOI ÎMPLINIRI! Festivităţile care încep astăzi la Tîrgu-Mureş, şi care vor dura timp de trei zile, sunt închiriate sărbătoririi unui sfert de veac de existenţă a Teatrului de stat din municipiul nostru. Două decenii şi jumătate de viaţă a acestei instituţii au însemnat nu numai un răstimp de nobile strădanii artistice, de strălucite realizări în domeniul artei interpretative, de înălţătoare împliniri şi satisfacţii spirituale ci şi o contribuţie valoroasă la opera de înălţare a societăţii noastre socialiste, a conştiinţei constructorilor ei. Prin realizările sale, Teatrul din Tîrgu-Mureş ocupă astăzi un loc de frunte în viaţa artistică a ţării, căpătind în contextul actual al sarcinilor muncii ideologice şi cultural-educative, aşa cum sunt înscrise strălucit în recentele documente de partid, valenţe deosebite. Act de cultură cu semnificaţii majore în contextul vieţii artistice a ţării, sărbătorirea unui sfert de veac de existenţă a Teatrului de stat din Tîrgu-Mureş va marca o cotitură superioară în nobila sa misiune de educare în spiritul socialismului a marelui public. Programul festivităţilor va dura timp de trei zile, oferind prin conţinutul său deosebite prilejuri de satisfacţii artistice. Astfel, astăzi, prima zi a sărbătoririi, va avea loc vernisajul expoziţiei documentare (sala de expoziţii a Fondului plastic, ora 17), la ora 18, în sala mare a Palatului culturii, va avea loc adunarea festivă, iar la ora 21 va începe spectacolul de gală cu piesa „Săptămîna patimilor" de Paul Anghel, în interpretarea colectivului secţiei române. Sîmbătă, ora 11, în sala „Studio" a Institutului de teatru, va avea loc recitalul de poezie originală contemporană, prezentat de actriţa Illyés Kinga, de la secţia maghiară, la ora 17, în sala mică a Palatului culturii, se va desfăşura spectacolul de varietăţi „Divertisment ’71", prezentat de colectivul secţiei române, la ora 20, sala mare a Palatului culturii va găzdui spectacolul de gală cu piesa „Apărare“ de Szabó Lajos, al colectivului secţiei maghiare. Ultima zi a festivităţilor, duminică 14 noiembrie, va cuprinde: spectacolul de gală cu piesa „Amurgul lui Bolyai János" de Kocsis István, în interpretarea actorului Ferenczy István, de la secţia maghiară, la ora 20, în sala mare a Palatului culturii, va avea loc spectacolul de gală cu piesa „Unchiul Vanea" de A. P. Cehov, în interpretarea colectivului secţiei române. Un prilej fericit ni se oferă ca, marele public, noi toţi cei ce am beneficiat pe plan spiritual de nobila strădanie a tuturor celor ce slujesc teatrul nostru, să ne însoţim acum gîndurile noastre şi întreaga noastră gratitudine de urările cele mai bune pentru noi izbînzi ale slujitorilor tîrgumureşeni ai Thaliei, în munca nobilă de educare a maselor, de înnobilare a spiritelor, în lumina înaltelor idealuri ale constructorilor socialismului şi comunismului. La mulţi ani ! CU PE 11 LUNI ! Cooperatorii meşteşugari din judeţul Mureş raportează că şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe 1 l1 luni din acest an la indicatorii „producţie marfă“ şi „prestări de servicii“ pe ansamblul U.J.C.M. Succesele obţinute vin să încununeze activitatea neobosită a harnicilor cooperatori, hotărîrea de a-şi îndeplini exemplar angajamentele luate în acest an, îndeplinind înainte de termen sarcinile de plan, cooperatorii meşteşugari vor realiza pînă la finele anului o producţie suplimentară în valoare de 40 milioane lei, faţă de 25 milioane lei cît este angajamentul. In ce priveşte deservirea populaţiei, prin îmbunătăţirea şi diversificarea reţelei de prestări prevederile au fost lună de lună realizate şi depăşite. In prezent, cooperatorii meşteşugari desfăşoară o susţinută activitate pentru satisfacerea cu promptitudine a comenzilor şi sarcinilor specifice sezonului toamnă-iarnă, cît şi pentru sporirea contribuţiei acestui sector la mai buna aprovizionare a reţelei de desfacere cu diferite produse de îmbrăcăminte, încălţăminte, marochinărie. '"4 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I VALENJA MINUTULUI Sîntem obişnuiţi să nu cunoaştem întreruperi în luminile serii, să vizionăm în tihnă programul micului ecran. Rar, cînd totuşi apare o slabă licărire a curentului electric, tresărim. — Cum reacţionează un inginer energetic cînd, din intîmplare, se iveşte un joc de lumină? — Tresare şi el — ne răspunde inginerul Constantin Lambiri, şeful secţiei reţele şi staţii de înaltă tensiune din I.R.E. Mureş. în plus, din reflex, se întreabă: ce anume s-a întîmplat? Desigur, gîndul specialistului aleargă iute şi precis prin imensul păienjeniş al marilor energii care brăzdează văzduhul a trei judeţe. De fiecare dată însă, tresărirea lui e dublată de raţiuni tehnice, de responsabilităţi. E o simţire aparte, profesională, care diferă mult de a noastră care, în materie de curent electric, ne rezumăm la rotirea întrerupătorului. Deşi ni se întîmplă rar, minutul în care lipseşte curentul electric ne incomodează şi, pe alocuri, vitregiţi de imaginea unei faze de fotbal, devenim — pe loc — nervoşi. Apoi, tot noi, uităm... Intr-un sistem energetic, minutul are însă valenţe cu totul nebănuite, înseamnă extraordinar de mult cînd e vorba de reţelele înaltei tensiuni — acele artere miraculoase ce alimentează marile obiective industriale. Tocmai de aceea, menirea secţiei pe care o conduce inginerul Lambiri se ridică deasupra obişnuitului: trebuie să asigure funcţionarea ireproşabilă, la parametri exacţi, a stufărişului de instalaţii. Numai şi numai aşa poate fi vorba de continuitatea alimentării cu energie a marilor obiective industriale: „Azomureş", Uzinele din Vlăhiţa, minele din Bălan, Complexul din Gălăuţaş, C.P.L. Reghin . . . In limbajul energeticienilor învestiţi cu responsabilitatea faţă de pulsul antenelor aeriene, minutul are corespondent valoric bine definit: înseamnă milioane de lei. Şi, faptul nu e o metaforă. In adevăr, fracţiunea de timp se redimensionează in stagnare cu largi implicaţii în procesul de producţie. E suficient un minut pentru a întrerupe un lanţ întreg de procese într-un combinat chimic. Apoi, totul trebuie luat de la capăt: muncă asiduă pentru a readuce la normal un întreg proces de fabricaţie! Tocmai de aceea, energeticienii au un fel aparte de a gîndi şi reacţiona. Ei sunt în interdependenţă unii cu alţii şi împreună sunt conectaţi direct la fluxul miraculos al înaltelor tensiuni. Deşi la prima vedere pare curios, prin însăşi specificul muncii, ei sunt angajaţi direct şi în lupta cu forţa oarbă a naturii. O furtună, un trăsnet poate declanşa cele mai surprinzătoare perturbaţii în liniile marilor energii. Atunci, în momentele grele, la orice clipă din zi sau din noapte, intră în funcţiune, pe viu, mecanismul uman, forţa şi raţiunea circuitului informaţional. dispece- P. GIURGIU (Continuare in pag a 3-a) OAMENI SI FAPTE