Steaua Roşie, aprilie 1972 (Anul 23, nr. 77-102)
1972-04-08 / nr. 83
&10LETAR!DU! TOATE 'ŢĂRILE'UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV. Nr. 83 (4.368) SimbruS, 8 aprilie 1972 6 pagini 30 de bani ENTUZIASTA ŞI UNANIMA APROBARE Puternicul ecou al vizitei făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU 8 ţâri de pe continentul african o nouă afirmare a înţelepciunii politicii partidului şi statului nostru Alături de zecile de mii de oameni strînşi ad-hoc pe aeroportul internaţional Bucureşti-Băneasa, douăzeci de milioane de cetăţeni ai patriei noastre socialiste au întîmpinat cu cea mai mare dragoste şi căldură pe iubitul conducător al partidului şi poporului nostru — tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întors din vizita întreprinsă în opt ţări ale Africii timp de aproape patru săptămîni, imediat ce-a pus piciorul pe pămîntul sfînt al ţării, tovarăşul Ceauşescu a ţinut să ne informeze pe noi — cum îi este în obişnuinţă — pe noi ca şi pe întreaga lume, despre rodnicia acestei vizite, despre dragostea cu care a fost înconjurată pretutinndeni delegaţia noastră. Am reţinut că România este cunoscută în ţările vizitate, că realizările ei stat mult apreciate de conducătorii acestor state şi de popoarele lor, de partidele şi organizaţiile politice, că aceste popoare şi ţări se bucură din inimă de sprijinul pe care ţara noastră li-l dă în lupta lor pentru consolidarea independenţei naţionale şi a suveranităţii de stat. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa la aeroport, toate aceste aprecieri elogioase îşi au originea în politica internă şi internaţională marxist-leninistă a partidului şi statului nostru, în poziţia categorică împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului — poziţie ce se identifică cu cea a ţărilor africane vizitate. Cele arătate de tovarăşul Ceauşescu în urma vizitei ne umplu inimile de bucurie; ne îndeamnă la obţinerea unor realizări tot mai mari în toate domeniile în actualul cincinal, rezultatele vizitei constituind o nouă şi puternică dovadă a înţelepciunii politicii interne şi internaţionale a partiduluişi statului nostru. IOACHIM HAŢEGAN prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Reghin tate s-au stabilit o serie de înţelegeri de cooperare în domeniile : economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, care vor avea o mare influenţă în dezvoltarea mai rapidă economică şi socială, în asigurarea bunăstării, fericirii şi independenţei. Alături de toţi cetăţenii patriei noastre, aprob şi dau o înaltă apreciere activităţii desfăşurată de secretarul general al partidului în cursul vizitei în ţările africane, această activitate reprezentînd un strălucit exemplu de colaborare internaţională, în interesul păcii şi progresului în lume. TŐKÉS IOSIF preşedintele Tribunalului judeţean Exemplu strălucitor de colaborare internaţională Vizita efectuatăde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în 8 ţări din Africa are o mare însemnătate politică şi economică. O consider importantă din două puncte de vedere. In primul rînd, această vizită constituie o strălucită expresie a politicii externe a statului nostru, politică îndreptată spre dezvoltarea colaborării cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială sau de mărime, în spiritul respectării dreptului internaţional, a egalităţii depline în drepturi, respectului reciproc şi neamestecului în treburile interne. Acest lucru se desprinde din toate declaraţiile comune semnate în urma convorbirilor dintre şeful statului nostru şi şefii statelor africane. In al doilea rînd, importanţa vizitei constă în stabilirea unor astfel de relaţii care reprezintă un minunat exemplu de colaborare între state libere, dornice să decidă ele însele felul cum să-şi rezolve problemele, cum să-şi făurească propriul destin. In cursul vizitei, între ţara noastră şi ţările africane vizi- în centrul preocupărilor,realizarea obiectivelor din contribuţia bănească şi in muncă Ca şi în celelalte localităţi din judeţ, pentru acest an în oraşul Luduş s-au stabilit numeroase obiective gospodăreşti-edilitare, care să se realizeze din contribuţia bănească şi în muncă a populaţiei. Pe această temă, am avut o convorbire cu tovarăşul MIHAI VESA, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al oraşului, solicitîndu-i să ne relateze despre preocupările consiliului popular pentru realizarea la termen a obiectivelor stabilite. — Din contribuţia bănească — ne declară interlocutorul — ne-am prevăzut să terminăm în acest an căminul cultural din Gheja, să supraetajăm grădiniţa nr. 2 din Luduş şi să lărgim spaţiul la grădiniţa nr. 1, să amenajăm o grădiniţă şi un atelier-şcoală în cartierul Roşiori. __ In ce stadiu se află lucrările? — La căminul cultural din Gheja se lucrează intens la instalaţii şi la finisări. Materialele necesare ne-au fost repartizate toate. Credem că pînă la 1 iulie aici lucrările se vor încheia. Se lucrează intens şi la Roşiori. Vrem ca încă în cursul acestei luni să terminăm lucrările prevăzute în acest cartier. In privinţa supraetajării grădiniţei nr. 2 din Luduş, subliniez că proiectele şi documentaţiile sunti gata, fiind deja la judeţ pentru avizare şi aprobare. „ Comitetul judeţean de partid a îndrumat consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale pentru a îndrepta fondurile din contribuţia bănească spre obiective majore, de mare importanţă pentru viaţa social-culturală a localităţilor, combătînd tendinţa de fărîmiţare a acestor fonduri. Cum v-aţi orientat în această privinţă? — Concomitent cu obiectivele amintite, noi ne pregătim pentru realizarea unor obiective mari în anii viitori, în care scop am rezervat fonduri încă din acest an. Astfel, în anii viitori, fondurile din contribuţia bănească se vor aloca pentru realizarea unui ştrand în oraş şi a unei băi publice. Am comandat deja la Institutul judeţean de proiectări proiectarea acestor obiective. — După cîte sîntem informaţi, un mare volum de lucrări e prevăzut să se realizeze prin contribuţia în muncă a populaţiei. Ce s-a întreprins în acest sens? — In primul rînd ţin să subliniez că trecerea la înfăptuirea obiective ) P. POPSOIJ (Continuare in pag. a 4-a) Mesaj vibrant de prietenie şi colaborare frăţească Fructuoasele rezultate ale vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cele opt ţări din Africa ne-au umplut inimile de bucurie. Zi de zi, aproape patru săptămîni, am urmărit cu deosebită satisfacţie vizita care a ilustrat în modul cel mai vibrant mesajul de prietenie, pace, colaborare şi solidaritate militantă, internaţionalistă a poporului nostru pentru popoarele continentului african. Ea a deschis noi perspective pentru dezvoltarea contactelor reciproc avantajoase dintre România şi ţările Africii, în cele mai diferite domenii: politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, spre binele poporului român şi popoarelor acestor ţări, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Şi cu acest prilej s-a confirmat pe deplin justeţea politicii Partidului Comunist Român, unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre. „Putem spune că această vizită — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la mitingul de pe aeroportul Băneasa — a constituit încă o confirmare — şi aş putea spune o confirmare deplină — a justeţei politicii externe a României. Aceasta ne-a întărit convingerea că drumul pe care mergem — atit în construcţia socialismului în ţară, cît şi în relaţiile internaţionale — este un drum just şi trebuie să facem totul pentru a continua cu fermitate această politică, aceasta corespunzînd intereselor tuturor popoarelor care se dezvoltă pe o cale independentă, cauzei păcii şi colaborării între toate popoarele lumii“. Aşn urmărit de a e-penej. ru.mult Interes declamaţiile care s-au sernat, înţelegerile realizate, acordurile care pun bazele unor colaborări îndelungate, întemeiate pe principiul deplinei egalităţi în drepturi, al respectului reciproc şi al neamestecului în treburile interne, pe dorinţa comună de colaborare şi întrajutorare. Animat de înalte şi legitime sentimente de mîndrie, întregul nostru colectiv îşi exprimă totala sa adeziune faţă de politica partidului şi hotărîrea de a-şi intensifica şi mai mult eforturile pentru înfăptuirea exemplară a hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. ing VIRGIL PUIA director tehnic al Grupului de întreprinderi din industria blănăriei şi mănuşilor — Tîrgu-Mureş Pagina a 2-a Hotărîrea Plenarei activului Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. din 30 martie 1972 început promiţător! Dar pe alocuri organizarea producţiei mai şchioapătăIII Am început al doilea pătrar al anului 1972, an în care industria românească va urca o nouă treaptă calitativ superioară spre o înaltă eficienţă în întreaga activitate economică, apreciere rezultată de altfel şi din dezbaterile competente ale conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi construcţii. De la acest eveniment de importanţă majoră pentru întreaga economie naţională nu a trecut prea mult timp, dar efectul lui se simte puternic la toate eşaloanele industriei, în rezultatele superioare obţinute de majoritatea covîrşitoare a întreprinderilor în primul trimestru. Chemarea secretarului general al partidului „nici o maşină şi nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat“, a mobilizat puternic toate colectivele de muncă spre luarea unor măsuri multilaterale în vederea utilizării integrale a bazei tehnice de care dispunem, încărcării mai bune a maşinilor, creşterii coeficientului de schimburi, îmbunătăţirii calităţii reparaţiilor şi întreţinerii utilajelor, a pregătirii tehnico-profesionale a lucrătorilor, întăririi disciplinei şi răspunderii în muncă. Astfel de preocupări se manifestă şi în rîndul colectivului oamenilor muncii de la I.I. „Prodcomplex“ Tîrgu-Mureş, unde atît cadrele de conducere cît şi muncitorii au înţeles că munca, timpul şi utilajele pot să fie mai productive numai daca sunt utilizate cu o eficienţă tot mai înaltă,cu răspundere şi exigenţă deosebită. Drept urmare, trimestrul I din acest an l-au încheiat cu rezultate bune. Cu toate că producţia globală a primelor trei luni ale anului este mai mare cu 28,4 la sută, iar producţia marfă cu 12 la sută ^1. productivitatea muncii cu 8,8 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, colectivul de muncă de la „Prodcomplex“ a îndeplinit cu cîteva zile înainte de termen planul trimestrial, realizind totodată peste prevederi o producţie valorică de patru milioane lei. Aceste rezultate sunt o urmare firească a folosirii mai intensive şi extensive a capacităţilor de producţie, a timpului de muncă, a sporirii cunoştinţelor profesionale şi întăririi disciplinei oamenilor. Discutînd cu directorul întreprinderii, Dumitru Covrig, cu inginerul şef , ing. Iuliu Lungu, mecanicul şef ing. Pavel Andraşi, cu şefi de echipă şi muncitori din diferite secţii prelucrătoare, am reţinut cu satisfacţie faptul că întregul colectiv este preocupat să traducă în viaţă chemarea lansată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi construcţii: „Nici o maşină şi nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat“. Despre aceste probleme majore, rezultatele obţinute în 1971 şi sarcinile stabilite pentru acest an ne-au vorbit amănunţit şi cu multă competenţă toţi interlocutorii. — în anul trecut am obţinut rezultate destul de bune în folosirea capacităţilor de producţie, rezultate pe care ne-am propus să le sporim simţitor in 1972, ne-a informat ing. Iuliu Lungu. Anul trecut, in secţiile de bază — strunguri universale — indicele de utilizare realizat a fost de 82 la sută, iar în secţiile auxiliare de 60 la sută. în 1972 acest indice va creşte la 85 la sută în secţiile de bază şi 75 la sută în secţiile auxiliare, iar coeficientul de schimburi a atins deja 2,4 în primul caz şi 2,1 îft al doilea. La strunguri revolvere, indicele de utilizare va creşte în acest an pînă la 75 la sută, cu un coeficient de schimb de 2,2, iar la maşinile de frezat din secţiile de bază va atinge 80 la sută, cu un coeficient de schimb de 2,5, iar la frezele din secţiile auxiliare acest indice va creşte cu 5 la sută (adică 70 la sută) faţă de cel înregistrat anul trecut, cu un coeficient de schimb de 1,5. Creşteri simţitoare sunt prevăzute şi la restul maşinilor unelte din dotarea întreprinderii. In sectorul mase plastice-cauciuc, indicele de utilizare al maşinilor de extrudat este de 91 la sută, iar coeficientul de schimb de 2,7 iar al maşinilor de injectat de 81 la sută cu un coeficient de schimb de 2,4. In vederea realizării şi chiar depăşirii indicilor amintiţi de utilizare a capacităţilor de producţie am luat şi aplicat mai multe măsuri tehnico-organizatorice dintre care amintim cîteva mai importante: respectarea cu stricteţe a planului de reparaţii a maşinilor şi utilajelor, ceea ce duce nemijlocit la eliminarea stagnărilor accidentale. centrali- IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 4-a) WWIIIItlIIIHimiihWWHiWIIIItl Spectacol inaugural la Reghin zare, de renovare a întregii clădiri, s-a mărit şi utilat scena cu echipament corespunzător. Noua scenă permite prezenţa oricărei instituţii artistice din ţară cu orice formaţie şi gen de spectacol. Lucrările de modernizare au fost efectuate cu ajutorul consiliilor populare judeţean şi orăşenesc care au alocat fondurile necesare şi cu sprijinul colectivelor de oameni ai muncii de la cooperativele meşteşugăreşti „Lemn-metal“ şi „Progresul“, al întreprinderilor I.R.U.M., C.P.L., Ilefor, I.P.M. Sport şi I.G.C.L., care pe lîngă faptul că au executat lucrări finanţate, au realizat şi un important volum de muncă patriotică. Cu ocazia reînceperii activităţii formaţiile locale au prezentat un bogat program artistic care a cuprins un montaj literarmuzical, dansuri populare şi piese orchestrale şi corale. Prin noile condiţii create s-au deschis perspective şi mai bune pentru desfăşurarea activităţii cultural-artistice în oraş. Pentru viitor au fost invitate să prezinte spectacole cele mai renumite formaţii teatrale din ţară, formaţiile cultural-artistice locale şi din împrejurimi se pregătesc intens pentru Festivalul cintecului, portului şi dansului popular de pe văile Mureşului şi Gurghiului precum şi pentru Săptămîna culturii reghinene, manifestări care vor contribui substanţial la îmbogăţirea vieţii spirituale şi artistice a oraşului. MIHAI SZABÓ Zilele trecute, in prezenţa conducerilor organelor locale de partid şi de stat, şi-a reînceput activitatea Casa de cultură din Reghin. Timp de cîteva luni s-au efectuat lucrări importante de lărgire şi moderni Ieri la Tg.-Mureş, la Fabrica de conserve Mureşeni a avut loc şedinţa lărgită a Consiliului Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor. La lucrările consiliului au luat parte tovarăşii Ioan Cozma, secretar al Comitetului judeţean de partid, ing. Marcel Mogoşiu directorul Direcţiei generale a agriculturii judeţene, preşedinţi şi ingineri din unele cooperative agricole, şefii centrelor de legume. La primul punct din ordinea de zi tovarăşul ing. Nicolae Duşa a prezentat o informare privind stadiul lucrărilor şi măsurile ce trebuie întreprinse pentru obţinerea unei producţii sporite de legume în cooperativele agricole din judeţul Mureş. La punctul doi ing. Ioan Oltean directorul general adjunct al Direcţiei generale a agriculturii judeţene a prezentat o informare privind stadiul executării lucrărilor din urgenţa întîi şi trecerea operativă la însămînţarea culturilor din epoca a doua unde ponderea o are porumbul. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul Liviu Corla, preşedintele C.A.P. din Bogata, Maier Maria, inginer la C.A.P. Breaza, ing. Kiss — şeful fermei legumicole la C.A.P. din Gorneşti, Trombitaş Ioan preşedintele C.A.P. Iernut, Fülep Francisc preşedintele C.A.P. Deal, ing. Şuteu Dorift şeful fermei legumicole din Sîntana de Mureş, Vasile Moldovan preşedintele C.A.P. Cuci, ing. Hidi Andrei de la C.A.P. Acăţari, ing. Lucaci Zaharie, şeful C.L.F. Tg.-Mureş, Ioan Dobru, directorul Sucursalei Băncii Agricole judeţene, Pothi Géza, directorul Fabricii de conserve Mureşeni. Raportul ca şi participanţii la discuţii au apreciat ca pozitivă ac-' tivitatea desfăşurată pînă acum de întreprinderea judeţeană pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor. Cu mici excepţii planul de însămînţare a culturilor din urgenţa întîi a fost realizat. In vederea obţinerii unor producţii sporite de legume s-a atras atenţia asupra urgentării, pentru ca în următoarele 2-3 zile să fie încheiată acţiunea de plantare a arpagicului, cartofilor, precum şi plantarea răsadului de roşii in solarii. A fost criticată delăsarea unor şefi de fermă şi brigadieri legumicoli în privinţa întreţinerii ogoarelor de toamnă, a fertilizării acestora, trasîndu-se ca sarcini imediate de a se intensifica cu toate mijloacele transportul gunoiului de grajd destinat culturilor de ardei, tomate etc. Au fost dezbătute pe larg unele aspecte privind relaţiile dintre întreprinderea prelucrătoare şi C.A.P. producătoare, necesitatea unei atenţii sporite asupra modalităţii de preluare a legumelor, clasificarea acestora, preţurile, generalizarea în toate fermele şi grădinile a acordului global, trecerea neîntîrziată la repararea şi punerea în funcţiune a agregatelor de irigare. Pe larg au fost dezbătute şi problemele referitoare la cultura mare, stadiul însămînţărilor din urgenţa întîi. Aici s-a apreciat calitatea bună a lucrărilor de pregătire a terenului, a însămînţărilor de calitate efectuate la păioasele de primăvară, sfecla de zahăr, trifoliene etc., grija deosebită ce a fost acordată fertilizării griului de toamnă cu îngrăşăminte unde sarcina de plan a fost realizată în proporţie de 128 la sută. S-a atras atenţia asupra necesităţii trecerii la lucrările de întreţinere a sfeclei de zahăr, a cercetării lanurilor de grîu pentru a se depista eventualele atacuri ale unor dăunători. Principala problemă ce a constituit o largă dezbatere în cadrul şedinţei de lucru lărgite a consiliului a constituit-o problema trecerii operative la însăminţarea porumbului. Această lucrare este în actualitate mai devreme ca în alţi ani, datorită evoluţiei timpului, a temperaturii, care în ultimele trei zile a ajuns ca în sol să se menţină între 8 şi 10 grade. Aşa stînd lucrurile, recomandarea Direcţiei generale este ca începînd de luni 10 aprilie a. c. să se treacă masiv la însămînţarea porumbului. Pentru început limita nordică pînă unde se poate trece fără rezerve la semănatul porumbului este C.A.P. Batoş, Sîngeorgiu» de Pădure, Sighişoara, urmînd ca in 2—3 zile, pe măsură ce temperatura în sol va mai creşte, să se poată lucra fără rezerve în toate localităţile din judeţ. Pentru ca din prima zi, de luni 10 aprilie să se poată lucra cu toată capacitatea maşinilor, pînă atunci specialiştii şi mecanizatorii să facă proba semănătorilor SPC-6 şi să pregătească terenul. Aici recomandarea este ca lucrarea solului unde urmează a se însămînţa porumbul să nu se facă decît cu cel mult 24 de ore înainte de semănat. Grijă deosebită trebuie acordată densităţii, unde trebuie asigurate în medie 65.000 boabe germinabile la hectar şi respectării vitezei de înaintare a tractorului cu 4 km pe oră. Ţinînd cont de importanţa aplicării acordului global în sporirea producţiei de porumb s-a insistat pe generalizarea acestei forme de retribuire în toate cooperativele agricole din judeţ. Dat fiind timpul favorabil lucrărilor agricole, munca la însămînţarea porumbului trebuie astfel organizată incit pină la 27 aprilie a.c. însăminţarea acestei preţioase plante de cultură să fie încheiată. Această măsură este pe deplin realizabilă şi ea trebuie respectată deoarece după aprecierea meteorologilor după această dată se prevede o perioadă ploioasă. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Cozma secretar al Comitetului judeţean de partid care a dat preţioase indicaţii privind sporirea producţiei de legume în judeţul nostru. Totodată a insistat asupra efectuării unor lucrări operative şi de calitate la însămînţarea porumbului şi folosirea mai eficientă a agregatelor de irigat şi a forţei de muncă. In dezbaterea Consiliului Direcţiei generale a agriculturii: Trecerea la întăminarea operativa a porumbului Accent deosebit pe densitate şi calitatea lucrărilor Atenție sporită grădinilor şi seratelor legumicole Vremea Ieri, la Tg.-Mureș, temperatura aerului la ora 12 era de 14 grade; temperatura medie a solului la 10 cm adîncime era de 10 grade. Timpul probabil. Vreme schimbătoare, cu cerul mai mult noros cu deosebire după-amiaza, cînd izolat sînt posibile averse slabe de ploaie. Temperatura în scădere ușoară, maximele vor fi cuprinse între 14—19 grade, minimele între 2—5 grade. Vînt potrivit cu unele intensificări de scurtă durată din nord-vest.