Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)

1972-05-09 / nr. 108

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Deschiderea Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România (Urmare din pag. 1) unice — Muzeul de Istorie al Repu­blicii Socialiste România întruneşte cerinţele de ordin ştiinţific şi este­tic ale unui muzeu central al na­ţiunii noastre socialiste, realizat la nivelul celor mai înalte şi noi cu­ceriri pe plan mondial în acest do­meniu. In încheiere, vorbitorul a spus: Aducem cu acest prilej înălţător pentru cultura românească un re­cunoscător omagiu marelui făuritor al istoriei noastre naţionale, celui ce construieşte acum societatea so­cialistă multilateral dezvoltată a poporului român. In numele Prezidiului Academi­ei de Ştiinţe Sociale şi Politice, vă rugăm, tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, să binevoiţi a inaugura Muzeul de Istorie al Re­publicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie, apoi, panglica inaugurală. Se vizitează muzeul. Prof. dr. Florian Georgescu, directorul mu­zeului, îi conduce pe oaspeţi, dă ample explicaţii. Conducătorii de partid şi de stat, participanţii la festivitate, se o­­presc, mai întîi, în cîteva din să­lile consacrate istoriei străvechi, unde este oglindită evoluţia trep­tată a culturii materiale a popu­laţiilor ce au trăit pe pămîntul Ro­mâniei în neolitic, în epoca bron­zului şi a fierului, răstimp în care a înflorit aici o civilizaţie remar­cabilă. Sînt edificatoare, în acest sens, statuetele de lut „Gînditorul“ şi „Femeia şezînd“, aparţinînd ci­vilizaţiei Hamangia — capodopere de valoare mondială ale artei an­tropomorfe neolitice din România. Este remarcabilă, prin tehnica de lucru, prin formele graţioase şi ar­ta decoraţiunii ceramica aparţinînd civilizaţiei Cucuteni. Ceramica de Cucuteni este apreciată ca una din cele mai măiestrit lucrate din în­tregul neolitic european. Se trece, în continuare, prin sec­ţia de istorie veche, care prezintă perioada de înflorire a statului dac, sub Burebista şi Decebal, cîrmui­­torii cei mai de seamă pe care i-au avut îndepărtaţii noştri stră­­moşi. Tot aici este evocată crîncena înfruntare dintre daci şi romani, care a culminat cu transformarea Daciei în provincie romană, cu co­lonizarea Daciei de către romani,­­ bază a formării poporului român. Epoca dacică, şi în succesiune, cea daco-romană înfăţişează o re­marcabilă dezvoltare a forţelor de producţie, înfloresc meşteşugurile, uneltele de fier sunt remarcabile pentru tehnica de execuţie. Arta prelucrării metalelor preţioase stîr­­neşte admiraţie prin obiectele de podoabă, de o rară frumuseţe şi gingăşie. Bogatele tezaure moneta­re descoperite pe întreg cuprinsul ţării relevă nu numai faptul că e­­xista o tehnică evoluată a baterii monedei din timpurile preromane, dar că circulaţia monetară era ce­rinţa firească a unei bogate vieţi economice. Alte materiale ilustrează în mo­dalităţi sugestive organizarea noii provincii romane Dacia, dezvolta­rea culturii daco-romane, începerea procesului de formare a poporului român. . Ca piese de o deosebită valoare reţin atenţia, prin însemnătatea şi înţelesurile lor, vasul cu inscripţia „Decebalus per Scorillo“, capul sta­tuii lui Traianus Decius, de la Sar­­misegetuza, tăbliţele cerate, diplo­mele militare, statueta de bronz aurit a zeiţei Diana de la Sarmise­­getuza. In itinerariu se înscrie în conti­nuare secţia de istorie medie. Docu­mentele vorbesc acum despre con­stituirea primelor formaţiuni politice în Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea, despre poten­ţialul uman, economic şi militar-po­litic al poporului român în secolele XIII—XIV, despre marile persona­lităţi ale neamului nostru, Mirce­a cel Bătrîn, Alexandru cel Bun, lan­cu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, domnitori luminaţi care s-au acoperit de glorie în lupt­’» necurmată pentru neatîrnarea ţării. Ele vorbesc, totodată, despre mişcă­rile maselor populare împotriva îm­pilării feudale. Sunt evocate figuri­le legendare ale lui Gheorghe Doja, Horia, Cloşca şi Crişan. Printre exponatele care reţin cu deosebire atenţia se numără docu­mentul cu titulatura lui Mircea cel Bătrîn, tiparul sigilat­ din vremea lui Alexandru cel Bun, Hrisovul e­­mis de Vlad Ţepeş în 1459 referitor la oraşul Bucureşti, Tetraevanghelia­­rul lui Nicodim — manuscris cu fe­­recătură de argint aurit — un steag din vremea lui Ştefan cel Mare, Te­­traevangheliarul de la Humor, care conţine cel mai autentic portret al lui Ştefan, documente din timpul lui Mihai Viteazul, sabia lui Sinan Paşa, Liturghierul tipărit de Macarie la Tîrgovişte, Scrisoarea lui Neacşu din Cîmpulung din 1521 către jude­le Braşovului, sceptrul lui Constan­tin Brîncoveanu, tehnică militară de epocă. Pe dimensiunile a cîtorva secole sînt urmărite pe viu dezvoltarea tehnicii construcţiilor, înflorirea cul­turii şi artelor, a vieţii economice, toate acestea în pofida condiţiilor vitrege în care evolua societatea ca urmare a necurmatelor presiuni din afară. La secţia de istorie modernă, pe baza unui bogat material documen­tar, sunt reînviate epoca mişcării revoluţionare conduse de Tudor Vla­­dimirescu, revoluţia de la 1848, U­­nirea Principatelor, războiul pentru cucerirea independenţei naţionale dezvoltarea României pe calea capi­talismului, desăvîrşirea unităţii sta­tale, începuturile şi dezvoltarea mişcării muncitoreşti din ţara noas­tră. Sunt expuse în original Proclama­ţia de la Padeş, scrisă de Tudor Vladimirescu, Sigiliul lui Nicolae Bălcescu, steagul participanţilor la Adunarea de la Blaj din 3—5 mai 1848, Proclamaţia de la Islaz cu semnăturile membrilor Guvernului Provizoriu, Proclamaţia lui Alexan­dru Ioan Cuza despre definitiva u­­nire, Memorandumul adresat de transilvăneni Curţii din Viena la sfîrşitul veacului trecut. O sală este consacrată dezvoltării, în epoca de după Unire şi pînă în pragul primului război mondial, a culturii şi ştiinţei. Găsim aici expuse piese originale: actul constitutiv al Academiei Române, obiecte persona­le aparţinînd lui Vasile Alecsadri şi Ion Creangă, biroul de lucru al lui I.L. Caragiale, costumul de călătorie la Polul Sud al lui Emil Racoviţă, ediţii princeps Eminescu, machete ale aparatelor pionierilor aviaţiei — Traian Vuia, Aurel Vlaicu, H. Coandă şi altele. Un moment deosebit în istoria­­poporului nostru îl reprezintă în­cheierea procesului de constituire a statului naţional unitar român în decursul anului 1918, în cadrul creat de unirea tuturor teritoriilor locuite de români, ţara a intrat în­­tr-un nou stadiu de dezvoltare. Au luat avînt forţele de producţie, s-au împlinit la dimensiuni mai ample ştiinţa, cultura. Totoda­­­tă, s-au adîncit contradicţiile sociale. Luptele revoluţionare cunosc un puternic avînt. Ia fiinţă Partidul Comunist Român, forţa de avangar­dă a clasei muncitoare. Tot în acest răstimp, România desfăşoară, prin ilustrul său reprezentant Nicolae Titulescu, o prodigioasă activitate diplomatică. Epoca este încărcată de contradicţii şi pe acest fond îşi fac apariţia pe scena politică elementele fasciste care tind la instaurarea te­­rorii, la aservirea ţării faţă de Ger­mania hitleristă. Toate aceste feno­mene îşi găsesc în muzeu o amplă şi veridică ilustrare. 23 August 1944, jalon care mar­chează în istoria noastră naţională începutul unei noi epoci, a celei mai luminoase şi eroice dintre toa­te etapele care se înscriu pe tra­iectoria a două milenii de existen­ţă a poporului român,­­îşi află în muzeu un loc bine conturat. Este înfăţişată, prin mijloace şi tehnici sugestive, ampla acţiune a forţelor democratice pentru înlăturarea dic­taturii antonesciene, pentru scoate­rea ţării din războiul antisovietic, pentru croirea unui nou curs în istoria ţării. Evenimentele care au urmat du­pă eliberare sunt expuse în succe­siunea lor: instaurarea guvernului democratic de la 6 martie 1945, legiferarea reformei agrare din mar­tie 1945, victoria forţelor democra­tice asupra reacţiunii în alegerile parlamentare din noiembrie 1946, abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947. Transformările re­voluţionare care au urmat după acest eveniment epocal, in toate domeniile de activitate, economic, social, politic, diplomatic, cultural, au pus temelia creării, în august 1965, a Republicii Socialiste Româ­nia, au ridicat pe noi şi noi trepte de progres şi civilizaţie patria noas­tră socialistă. O nouă etapă a des­chis dezvoltării României Congre­sul al X-lea al partidului, din au­gust 1969, care a elaborat progra­mul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe­­perioada 1971—1975, precum şi liniile direc­toare ale dezvoltării ţării pînă în 1980. Cu ajutorul graficelor, imagini­lor, machetelor, hărţilor luminoa­se şi al altor mijloace muzeografi­ce, se înfăţişează vizitatorului amplul tablou al României socia­liste în necontenită devenire, în ne­încetată şi rapidă evoluţie în toate sferele activităţii sociale. Un alt punct important al mu­zeului îl reprezintă lapidariul, care cuprinde copia Columnei lui Tra­ian şi un număr de peste 160 de documente epigrafice, monumente sculpturale, fragmente arhitectoni­ce — antice și feudale — dintre cele mai renumite, descoperite pe teritoriul patriei noastre, ele deli­­mitîndu-se cronologic între începu­tul secolului al IV-lea î. e. n. și se­colul al XIII-lea. Ultima sală vizitată —■ tezaurul istoric — prezintă prin exponatele sale arta prelucrării aurului pe meleagurile noastre, din vechi tim­puri și pînă astăzi. Aici se află concentrate cele mai însemnate te­zaure descoperite în ultima sută de ani, precum şi alte obiecte de inestimabilă valoare. Reţin atenţia vizitatorilor piese de o măiestrie excepţională, prin­tre care tezaurul de la Pietroasa — vestita „Cloşcă cu puii de aur“ — mai multe piese, obiecte de po­doabă, şi de cult ce demonstrează iscusinţa meşterilor locali. înainte de plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a scris în cartea de onoare a muzeului: „Am vizitat cu deosebit interes Muzeul de Istorie al Republicii So­cialiste România — inaugurat as­tăzi, 8 mai 1972, — care evocă su­gestiv, prin mărturiile sale, istoria milenară a poporului român, cul­tura materială şi spirituală, tradi­ţiile luptei comune a poporului ro­mân şi a naţionalităţilor conlocui­toare pentru eliberare socială şi in­dependenţă naţională. Exponatele redau veridic eroismul luptei clasei muncitoare, sub conducerea Parti­dului Comunist Român, pentru cu­cerirea puterii politice, triumful socialismului pe pămîntul Români­ei, înfăţişează contribuţia poporu­lui român la civilizaţia umană. Suntem­ convinşi că prin aceste minunate mărturii ale glorioasei istorii a poporului nostru, muzeul va constitui un mijloc eficient de educare patriotică, internaţionalis­­tă a tinerei generaţii, a tuturor oa­menilor muncii din patria noastră. Adresez istoricilor, arheologilor şi tuturor acelora care au contri­buit la organizarea acestui lăcaş al istoriei poporului român calde fe­licitări şi urări de succes în acti­vitatea viitoare a muzeului“. La încheierea vizitei, miile de participanţi la festivitatea de inau­gurare a muzeului fac din nou o călduroasă şi entuziastă manifes­tare de stimă şi ataşament tovară­şului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de­ partid şi de stat. Se joacă Hora Unirii. Secretarul general al partidului, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, alţi oaspeţi se prind în horă. Mulţimea ovaţionea­ză cu însufleţire, aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru patria noastră socialistă. Cinema MARŢI, 9 MAI TG.-MUREŞ — Select: Olesia. Arta: Locotenentul Bullitt. Pro­gresul: Pentru că se iubesc. Tineretului: Ritmuri spaniole. Unirea: Celebrul 702. Flacăra: Ambuscada. SIGHIŞOARA — Lumina: Îndrăgostiţii. Tîrna­va: Esop. LUDUŞ — Flacă­ra: Moartea filatelistului. SAR­­MAŞU — Popular: Hello, Dolly! REGHIN — Patria: Osceola. Victoria: Alexandru cel fericit. TÎRNĂVENI — Melodia: Cum am declanșat al doilea război mondial (ambele serii). SOVA­TA — Doina: Cerul începe la etajul III. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Omul­­orchestră. FlNTlNELE — Pa­tria: O scrisoare pierdută. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: învăţătorul. E­INI DA Televiziune 9,00 —■ Telex; 9,05 — Teleșcoa­­lă (biologie, literatura română); 9,55 — Curs de limba rusă; 10,30 — Ex-Terra ’72; 10,55 — Că­minul; 11,40 — Film serial: Pa­tru tanchiști și un cîine; 12,35 — Telejurnal; 16,30—17,00 — Curs de limba franceză; 17,30 — Cum vorbim; 17,45 — Steaua polară.­ Cabinet de orientare şcolară şi profesională; 18,15 — Universitatea TV; 19,00 — 9 Mai; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20,10 — Eroi au fost, eroi sînt încă... Emisiune de cîntece şi versuri; 20,30 __ Seară de teatru. Premieră TVi „Agent dublu" de Ştefan Ber­­ciu; 21,50 — Teleglob. Brno; 22,10 — Vedete ale muzicii u­­șoare — Helene Vondrachova și Enrico Macias; 22,30 — 24 de ore. Teatru TEATRUL DE STAT, secția maghiară, ora 20: Amphitryon (premieră). Mica publicitate VIND 3 camere confort, gră­dină, Reghin, str. Bujorului nr. 3. SCHIMB locuinţă, cameră, bu­cătărie, baie, din Bucureşti, cu Tg.-Mureş. Informaţii: Bucureşti str. Sf. Ion Nou nr. 36 sect. 4, Fodor Rozalia. Miercuri, 10 mai 1972, ora 15, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Tîr­­gu-Mureş, str. Cuza Vodă nr. 22, va avea loc adunarea dele­gaţilor pentru constituirea orga­nizaţiei municipale de Cruce Roşie. în divizia C de fotbal Dermata Cluj — Chimica Tirnăveni 0-1 (0-1) Victoria chimiştilor în deplasare, deşi la limită, bucură pe susţină­torii din Tîrnăveni mai ales că în ultima etapă pe teren propriu au­­jucat mai şters. Cîştigarea celor două puncte în faţa lui Dermata dovedeşte că unsprezecele chimist şi-a luat rolul în serios pentru păs­trarea şefiei în clasamentul seriei. Golul victoriei este înscris de Sardi în m­in. 20 al­­partidei cu largul con­curs al tînărului Kusch care recu­perează o minge de la centrul te­renului şi-l pune pe Sardi în pozi­ţie de şut Un gol nu atît de fru­mos cit mai ales preţios. In a doua parte a jocului chi­­miştii mai au ocazii de a majora scorul, dar sunt ratate de către Kusch şi Solomon. Gazdele, deşi învinse, au dat dovadă de sporti­vitate, ceea ce merită de consem­nat. De asemenea, arbitrajul lui Viorel Cioc din Mediaş a fost foar­te bun. A. GANEA Viitorul Tg.-Mureş — Progresul Năsăud 2-0 (1-0) Un numeros public a asistat la partida Viitorul — Progresul dis­putată la Tîrnăveni. Mureşenii au jucat mai bine ca în meciurile an­terioare, reuşind să-şi depăşească cu regularitate adversarii atît la capitolul tehnică cît şi în viteză, încă din primele minute jucătorii de la Viitorul pun stăpînire pe joc şi iniţiază atacuri­­periculoase prin Máthé care în min. 15 deschide scorul. Nu trec decît două minute după înscrierea acestui gol şi Cer­­ghizan de la 18 m şutează puter­nic, dar mingea întîlneşte bara. Repriza a doua începe mai fur­tunos, apărarea din Năsăud este hărţuită şi mai mult de înaintaşii mureşeni. In minutul 57 o centrare a fundaşului Ignat ajunge la Má­thé care înscrie cel de-al doilea gol pecetluind scorul partidei. Evidenţiem jocul bun al lui Mol­dovan, Cerghirian, Vegh, Ignat şi Máthé care prin efortul lor deose­bit au contribuit la victoria mure­șeana. GH. BOTEZAN Unirea Alba lulia — C.F.R. Sighişoara 2-0 (1-0) Rezultatul final nu reflectă situa­ţia reală de pe teren deoarece fe­roviarii au prestat un joc mult su­perior adversarului din toate punc­tele de vedere. Localnicii au jucat la întîmplare, fără orizont, fără o concepţie mai deosebită. Dar, cum fotbalul se joacă pe goluri gazdele au avut şansa de a înscrie de do­uă ori prin Gheorghiu în mim. 42 dintr-o lovitură de colţ şi­­ în min. 90 prin Buda.. In contrast ,cu jocul încîlcit al gazdelor, feroviarii pres­tează un joc curat, cu faze de mare spectacol, îşi domină adversarul co­pios, dar din păcate fără urmări concrete pe tabela de marcaj. Ju­decind după aspectul jocului, du­pă ocaziile avute, ceferiștii ar fi putut realiza încă în prima repri­ză un scor de 3—0. Iată cum, în min. 3 fundașul central Olteanu comi­te heht în careu. Arbitrul a­­cordă penalti, dar Vajna trage exact în braţele portarului. Acelaşi Vajna ratează în min. 20. În min. 25 la un şut năprasnic al lui Boian, balonul întîlneşte bara. Nu putem încheia relatarea fără a menţiona că jucătorul Vajna, de la un timp, este indolent, nu as­cultă indicaţiile antrenorului Fritsch Iosif, este obraznic cu coechipierii şi cu partenerii de întrecere, iar randamentul lui în echipă este tot mai slab. Pentru buna lor evoluţie merită­­ evidenţiaţi jucătorii ForseanuBere­­zan (inimoşii muncitori), Pali (prompt în intervenţii şi clarvăză­tor), Covaci, Dumitru (un jucător de perspectivă), Dajko şi Boian (in­sistent şi bătăios). ’ Partida s-a bucurat de un arbi­traj foarte competent din partea brigăzii din Timişoara avînd la centru pe cunoscutul arbitru inter­naţional Iosif Ritter. I. TURCU campionatul judeţean de fotbal Etapa a XXIV-a a campionatu­lui judeţean de fotbal poate fi con­siderată, ca şi cea precedentă, e­­tapa echipelor gazdă, în care lo­calnicii au ieşit victorioşi în şapte meciuri din cele 8 disputate. Sin­gurul punct obţinut în deplasare a fost cel al formaţiei Oţelul Tg.­­Mureş in meciul de la Fîntînele. In această etapă s-au înscris 22 de goluri, dintre care 18 de gazde şi 4 de oaspeţi. Scorul etapei (4—0) s-a înregistrat la Luduş. 6 dintre echipele care au jucat în deplasare nu au reuşit să înscrie vreun gol. In clasament liderul şi-a mărit a­­vantajul faţă de formaţia clasată pe locul II la 3 puncte, în schimb la coada clasamentului lupta pen­tru evitarea retrogradării este deo­sebit de strînsă. Ultimele patru e­­chipe sunt departajate cu cite un punct între ele. Iată rezultatele etapei: Mureşul Luduş — Gloria 4—0; Energia Fîntînele — Oţelul Tg.­­Mureş 3—3; Lacul Ursu Sovata — Avîntul Reghin 1—0; Energia Ier­­nut — Lemnarul Tg.-Mureş 2—0; Fabrica de zahăr Tg.-Mureş — Vo­inţa Miercurea Niraj 2—0; Comer­ţul Dermagant Tg.-Mureş — Voin­ţa Reghin 3—1; Oţelul Reghin — Tractorul Sărmaşu 1—0; Ciocanul Tg.-Mureş — Sticla Voinţa Tîrnă­veni 2—0. In clasament conduce Lacul Ursu Sovata cu 35 puncte. CANEA PETREA ŞAH In sala de şah­ a Casei de cultură­­a sindicatelor din Tg.-Mureş au început întrecerile semifinale ale campionatului republican indivi­dual masculin de şah la care parti­cipă sportivi fruntaşi, maeştri, can­didaţi de maeştri şi şahişti de ca­tegoria I din Bucureşti, Galaţi, Ti­mişoara, Suceava, Sf. Gheorghe şi Tg.-Mureş. După cinci runde pe primul loc în clasament se situează Dumitru Ghizdaru (Universitatea Bucureşti) cu 3 1/2 puncte. ECHIPA DE FOTBAL VOINTA AL UNIS (Fotó: V. ALBERT) Scrimerii tirgumureşeni, învingători în întîlnirea cu Pécs Sala mare de sport a I.M.F. din Tg.-Mureş a găzduit, într-un inte­res general, întîlnirea internaţio­nală amicală de scrimă între echi­pele Medicina Tg.-Mureş şi P.E.A.C. (clubul atletic universitar) din Pécs (R.P. Ungară), întrecerile au prile­juit dispute deosebit de îndîrjite, mai ales la floretă băieţi şi sabie. In final,­­pe arme, scrimerii tîr­­gumureşeni au obţinut 3 victorii pe echipe, iar cei din Pécs o victorie la limită. ISascheV, divizia B VOINŢA TG.-MUREŞ — SĂNĂTATEA SATU-MARE 60—55 (20—29) Ambele protagoniste, în cursul celor patru manşe, au făcut parti­de bune, cu faze dinamice şi răs­turnări de rezultate. Aşa se poate caracteriza şi ultima lor întîlnire. Timp de 34 minute, oaspeţii au a­­vut conducerea cu o diferenţă mi­nimă de 6—7 puncte, datorită jo­★ In etapa de duminică echipele feminine din Tg.-Mureş ce activea­ză în divizia secundă de baschet au jucat în deplasare. Voinţa, evoluînd la Sfîntu Gheor­ghe în faţa formaţiei locale Ştiin­ţa, după un joc excelent a repurtat o victorie meritată la un scor ce nu mai necesită comentarii: 83—50 cului bun organizat în prima par­te, în special sub panou. După reluare, cooperatorii pre­iau treptat iniţiativa, construiesc o serie de contraatacuri bine gîndite, înscriu coş după coş (minutul 37— 50—47), ANDREI SZABÓ ★ (47—21). Cooperatoarele îşi men­ţin în continuare, cu autoritate, primul loc în serie.­­ Studentele de la Institutul peda­gogic jucînd la Cluj cu Universi­tatea, au pierdut partida la limită. Scor final: 34—33 în favoarea uni­versitarelor. Volei După trei victorii consecutive în acest ultim tur al diviziei secunde de volei — ultima victorie cu o săptămînă în urmă la Zalău, 3—1 cu Voinţa — medicinistele au în­registrat duminică prima înfrîn­­gere în acest tur în faţa reduta­bilei formaţii „U“ Cluj. Clujence­­le, candidate la un loc în prima di­vizie, nu au lăsat în această par­tidă nici o speranţă de îzbîndă tinerelor colege de la Medicina, ob­­ţinînd o victorie categorică cu 3—0. Incepînd partida timid, studente­le tîrgumureşene în primul set nu opun nici o rezistenţă oaspetelor, pierzînd cu 15—2. Setul doi este cel mai echilibrat. După ce sunt conduse cu 0—5, egalează la 6—6 şi preiau conducerea cu 7—6, dar stu­dentele clujence revin şi cîştigă cu 15—11. Ultimul set este la dis­creţia oaspetelor care cîştigă cu 15—4. SEBASTIAN ALBU Fiind exclusă din campionat de către federaţia de specialitate, Chi­mia Turnu Măgurele, formaţie cu care A.S.A. Tg.-Mureş trebuia să joace în etapa a XV-a a diviziei B de handbal pe teren propriu, mi­litarii cîştigă din oficiu cu 6-0. Rezultate înregistrate în partide­le disputate duminică la Tg.-Mureş în cadrul diviziei de juniori: Şcoa­la sportivă Tg.-Mureş — Olimpia Seini 20—14 (10—6) şi Liceul Bo­lyai — Cimentul Turda 19—16 (10—7), ambele partide de băieţi. Noi recorduri la tir cu arcul ioav raljoşa i„î,,« ,, ,,fu Timp de două zile pe terenul „7 Noiembrie" din Tg.-Mureş, în or­ganizarea clubului sportiv Voinţa, s-au desfăşurat întrecerile de tir cu arcul dotate cu „Cupa memo­rial Buksa-Kelemen“, la care au participat 50 de arcaşi fruntaşi din cluburile şi asociaţiile sportive tîr­gumureşene Voinţa, Mureşul, P.T.T.R., Sănătatea. Sportivul Benedek a realizat un nou record naţional la proba de 70 metri cu rezultatul de 267 puncte (vechiul record era de 259 puncte). PE SCURT FOTBAL. — Rezultate din divi­zia C: Viitorul Tg.-Mureş — Pro­gresul Năsăud 2—0; Dermata Cluj — Chimica Tîrnăveni 0—1; Uni­rea Alba-Iulia — C.F.R. Sighișoara 2—0; Minerul Rodna — Industria sîrmei Cîmpia Turzii 0—3; Chimia Victoria — Vitrometan Mediaș 1—0; Textila Odorheiul Secuiesc —■ Viitorul Gheorghieni 3—1; Car­­paţi Braşov — Tractorul Braşov 1— 3; A.S. Miercurea Ciuc — Uni­rea Cristuru Secuiesc 1—1; Foresta Tg.-Secuiesc — Torpedo Zărneşti 2— 1; Politehnica Braşov — Me­trom Braşov 0—3; Oltul Sf.­Gheor­­ghe — Colorom Codlea 5—1; Car­­paţi Covasna — Minerul Bălan 2—0. ★ In campionatul de fotbal al mu­nicipiului Tg.-Mureş s-au înregis­trat următoarele rezultate: K­ef­or — Voinţa 6—0; Automureş — Sur­­do-muţii 1—0; Chimia—întreprinde­rile comunale 3—0; Mureşul Cris­­teşti — înfrăţirea 5—1; Voinţa Sîncrai — Fulgerul Sîngeorgiu de Mureş 2—1. ★ In campionatul naţional al junio­rilor: Şcoala sportivă Tg.-Mureş —­ Gaz metan Mediaş 1—0. A marcat Borsos în minutul 70. HANDBAL. — In divizia A la handbal fete: Rapid Bucureşti — Mureşul Tg.-Mureş 15—8; Rulmen­tul Braşov — I.E.F.S. Bucureşti 9—9; Universitatea Bucureşti — Voinţa Odorhei 13—8; Textila Bu­­huşi — Confecţia Bucureşti 10—12; Universitatea Timişoara — Univer­sitatea Cluj 20—10. Joi: Mureşul Tg.-Mureş — Textila Buhuşi 9—9;­­ VOLEI. — In cadrul etapei de zonă a Campionatului universitar la volei care a avut loc la Oradea, echipele campioane ale Centrului universitar Tg.-Mureş au avut com­portări bune. La fete: Tg.-Mureş — Oradea 3—2 în finală. La băieţi: Tg.-Mureş cu Baia Mare 3—1; cu Oradea 3—0; cu Braşov 1—3. Ast­­fel fetele au ocupat locul I, iar bă-­ă­ieţii din Tg.-Mureş locul II.­­ In cadrul etapei a II-a a „Cupei Primăverii" la volei s-au înregistrat următoarele rezultate: băieţi: Me­­talotehnica — Liceul nr. 4­2—1; Comerţul — Liceul Papiu 0—2. .Fe­te: Liceul Papiu — Liceul agricol 0—2. Pe primul loc în clasament se situează echipa Liceului Papiu la băieţi şi Liceul pedagogic la fete. IO­AN PAUŞ Regionala de căi ferate BRAŞOV ANUNŢA ŢINEREA UNUI EXAMEN DE ADMITERE PENTRU ŞCOALA DE mecanici auto locomotive DIESEL Candidaţii­ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: — absolvenţi ai liceului de cultură generală cu diplomă de ba­calaureat; — absolvenţi ai liceului industrial cu profil metal. — vîrsta minimă 18 ani. — durata şcolarizării este de 6 luni, din care 3 luni teorie şi 3 luni practică, ca mecanici ajutori pe locomotive. Cei reuşiţi la examen, proveniţi din cîmpul muncii, vor benefi­cia pe timpul şcolarizării de cîştigul mediu realizat pe ultimele 3 luni, iar cei care nu au fost în producţie vor primi o bursă de 400 lei lunar. Pe timpul şcolarizării se asigură cazare gratuită şi masă con­tra cost. După terminarea şcolii, absolvenţii vor fi încadraţi cu salariul de 1.380 lei la 1.650 lei. înscrierile se fac pînă la data de 20 mai 1972, la Depoul de lo­comotive C.F.R. Tg.-Mureş, biroul de personal, de unde se pot lua şi informaţii suplimentare.

Next