Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)
1972-05-09 / nr. 108
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Deschiderea Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România (Urmare din pag. 1) unice — Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România întruneşte cerinţele de ordin ştiinţific şi estetic ale unui muzeu central al naţiunii noastre socialiste, realizat la nivelul celor mai înalte şi noi cuceriri pe plan mondial în acest domeniu. In încheiere, vorbitorul a spus: Aducem cu acest prilej înălţător pentru cultura românească un recunoscător omagiu marelui făuritor al istoriei noastre naţionale, celui ce construieşte acum societatea socialistă multilateral dezvoltată a poporului român. In numele Prezidiului Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, vă rugăm, tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, să binevoiţi a inaugura Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie, apoi, panglica inaugurală. Se vizitează muzeul. Prof. dr. Florian Georgescu, directorul muzeului, îi conduce pe oaspeţi, dă ample explicaţii. Conducătorii de partid şi de stat, participanţii la festivitate, se opresc, mai întîi, în cîteva din sălile consacrate istoriei străvechi, unde este oglindită evoluţia treptată a culturii materiale a populaţiilor ce au trăit pe pămîntul României în neolitic, în epoca bronzului şi a fierului, răstimp în care a înflorit aici o civilizaţie remarcabilă. Sînt edificatoare, în acest sens, statuetele de lut „Gînditorul“ şi „Femeia şezînd“, aparţinînd civilizaţiei Hamangia — capodopere de valoare mondială ale artei antropomorfe neolitice din România. Este remarcabilă, prin tehnica de lucru, prin formele graţioase şi arta decoraţiunii ceramica aparţinînd civilizaţiei Cucuteni. Ceramica de Cucuteni este apreciată ca una din cele mai măiestrit lucrate din întregul neolitic european. Se trece, în continuare, prin secţia de istorie veche, care prezintă perioada de înflorire a statului dac, sub Burebista şi Decebal, cîrmuitorii cei mai de seamă pe care i-au avut îndepărtaţii noştri strămoşi. Tot aici este evocată crîncena înfruntare dintre daci şi romani, care a culminat cu transformarea Daciei în provincie romană, cu colonizarea Daciei de către romani, bază a formării poporului român. Epoca dacică, şi în succesiune, cea daco-romană înfăţişează o remarcabilă dezvoltare a forţelor de producţie, înfloresc meşteşugurile, uneltele de fier sunt remarcabile pentru tehnica de execuţie. Arta prelucrării metalelor preţioase stîrneşte admiraţie prin obiectele de podoabă, de o rară frumuseţe şi gingăşie. Bogatele tezaure monetare descoperite pe întreg cuprinsul ţării relevă nu numai faptul că exista o tehnică evoluată a baterii monedei din timpurile preromane, dar că circulaţia monetară era cerinţa firească a unei bogate vieţi economice. Alte materiale ilustrează în modalităţi sugestive organizarea noii provincii romane Dacia, dezvoltarea culturii daco-romane, începerea procesului de formare a poporului român. . Ca piese de o deosebită valoare reţin atenţia, prin însemnătatea şi înţelesurile lor, vasul cu inscripţia „Decebalus per Scorillo“, capul statuii lui Traianus Decius, de la Sarmisegetuza, tăbliţele cerate, diplomele militare, statueta de bronz aurit a zeiţei Diana de la Sarmisegetuza. In itinerariu se înscrie în continuare secţia de istorie medie. Documentele vorbesc acum despre constituirea primelor formaţiuni politice în Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea, despre potenţialul uman, economic şi militar-politic al poporului român în secolele XIII—XIV, despre marile personalităţi ale neamului nostru, Mircea cel Bătrîn, Alexandru cel Bun, lancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, domnitori luminaţi care s-au acoperit de glorie în lupt’» necurmată pentru neatîrnarea ţării. Ele vorbesc, totodată, despre mişcările maselor populare împotriva împilării feudale. Sunt evocate figurile legendare ale lui Gheorghe Doja, Horia, Cloşca şi Crişan. Printre exponatele care reţin cu deosebire atenţia se numără documentul cu titulatura lui Mircea cel Bătrîn, tiparul sigilat din vremea lui Alexandru cel Bun, Hrisovul emis de Vlad Ţepeş în 1459 referitor la oraşul Bucureşti, Tetraevangheliarul lui Nicodim — manuscris cu ferecătură de argint aurit — un steag din vremea lui Ştefan cel Mare, Tetraevangheliarul de la Humor, care conţine cel mai autentic portret al lui Ştefan, documente din timpul lui Mihai Viteazul, sabia lui Sinan Paşa, Liturghierul tipărit de Macarie la Tîrgovişte, Scrisoarea lui Neacşu din Cîmpulung din 1521 către judele Braşovului, sceptrul lui Constantin Brîncoveanu, tehnică militară de epocă. Pe dimensiunile a cîtorva secole sînt urmărite pe viu dezvoltarea tehnicii construcţiilor, înflorirea culturii şi artelor, a vieţii economice, toate acestea în pofida condiţiilor vitrege în care evolua societatea ca urmare a necurmatelor presiuni din afară. La secţia de istorie modernă, pe baza unui bogat material documentar, sunt reînviate epoca mişcării revoluţionare conduse de Tudor Vladimirescu, revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, războiul pentru cucerirea independenţei naţionale dezvoltarea României pe calea capitalismului, desăvîrşirea unităţii statale, începuturile şi dezvoltarea mişcării muncitoreşti din ţara noastră. Sunt expuse în original Proclamaţia de la Padeş, scrisă de Tudor Vladimirescu, Sigiliul lui Nicolae Bălcescu, steagul participanţilor la Adunarea de la Blaj din 3—5 mai 1848, Proclamaţia de la Islaz cu semnăturile membrilor Guvernului Provizoriu, Proclamaţia lui Alexandru Ioan Cuza despre definitiva unire, Memorandumul adresat de transilvăneni Curţii din Viena la sfîrşitul veacului trecut. O sală este consacrată dezvoltării, în epoca de după Unire şi pînă în pragul primului război mondial, a culturii şi ştiinţei. Găsim aici expuse piese originale: actul constitutiv al Academiei Române, obiecte personale aparţinînd lui Vasile Alecsadri şi Ion Creangă, biroul de lucru al lui I.L. Caragiale, costumul de călătorie la Polul Sud al lui Emil Racoviţă, ediţii princeps Eminescu, machete ale aparatelor pionierilor aviaţiei — Traian Vuia, Aurel Vlaicu, H. Coandă şi altele. Un moment deosebit în istoriapoporului nostru îl reprezintă încheierea procesului de constituire a statului naţional unitar român în decursul anului 1918, în cadrul creat de unirea tuturor teritoriilor locuite de români, ţara a intrat într-un nou stadiu de dezvoltare. Au luat avînt forţele de producţie, s-au împlinit la dimensiuni mai ample ştiinţa, cultura. Totodată, s-au adîncit contradicţiile sociale. Luptele revoluţionare cunosc un puternic avînt. Ia fiinţă Partidul Comunist Român, forţa de avangardă a clasei muncitoare. Tot în acest răstimp, România desfăşoară, prin ilustrul său reprezentant Nicolae Titulescu, o prodigioasă activitate diplomatică. Epoca este încărcată de contradicţii şi pe acest fond îşi fac apariţia pe scena politică elementele fasciste care tind la instaurarea terorii, la aservirea ţării faţă de Germania hitleristă. Toate aceste fenomene îşi găsesc în muzeu o amplă şi veridică ilustrare. 23 August 1944, jalon care marchează în istoria noastră naţională începutul unei noi epoci, a celei mai luminoase şi eroice dintre toate etapele care se înscriu pe traiectoria a două milenii de existenţă a poporului român,îşi află în muzeu un loc bine conturat. Este înfăţişată, prin mijloace şi tehnici sugestive, ampla acţiune a forţelor democratice pentru înlăturarea dictaturii antonesciene, pentru scoaterea ţării din războiul antisovietic, pentru croirea unui nou curs în istoria ţării. Evenimentele care au urmat după eliberare sunt expuse în succesiunea lor: instaurarea guvernului democratic de la 6 martie 1945, legiferarea reformei agrare din martie 1945, victoria forţelor democratice asupra reacţiunii în alegerile parlamentare din noiembrie 1946, abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947. Transformările revoluţionare care au urmat după acest eveniment epocal, in toate domeniile de activitate, economic, social, politic, diplomatic, cultural, au pus temelia creării, în august 1965, a Republicii Socialiste România, au ridicat pe noi şi noi trepte de progres şi civilizaţie patria noastră socialistă. O nouă etapă a deschis dezvoltării României Congresul al X-lea al partidului, din august 1969, care a elaborat programul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate peperioada 1971—1975, precum şi liniile directoare ale dezvoltării ţării pînă în 1980. Cu ajutorul graficelor, imaginilor, machetelor, hărţilor luminoase şi al altor mijloace muzeografice, se înfăţişează vizitatorului amplul tablou al României socialiste în necontenită devenire, în neîncetată şi rapidă evoluţie în toate sferele activităţii sociale. Un alt punct important al muzeului îl reprezintă lapidariul, care cuprinde copia Columnei lui Traian şi un număr de peste 160 de documente epigrafice, monumente sculpturale, fragmente arhitectonice — antice și feudale — dintre cele mai renumite, descoperite pe teritoriul patriei noastre, ele delimitîndu-se cronologic între începutul secolului al IV-lea î. e. n. și secolul al XIII-lea. Ultima sală vizitată —■ tezaurul istoric — prezintă prin exponatele sale arta prelucrării aurului pe meleagurile noastre, din vechi timpuri și pînă astăzi. Aici se află concentrate cele mai însemnate tezaure descoperite în ultima sută de ani, precum şi alte obiecte de inestimabilă valoare. Reţin atenţia vizitatorilor piese de o măiestrie excepţională, printre care tezaurul de la Pietroasa — vestita „Cloşcă cu puii de aur“ — mai multe piese, obiecte de podoabă, şi de cult ce demonstrează iscusinţa meşterilor locali. înainte de plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a scris în cartea de onoare a muzeului: „Am vizitat cu deosebit interes Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România — inaugurat astăzi, 8 mai 1972, — care evocă sugestiv, prin mărturiile sale, istoria milenară a poporului român, cultura materială şi spirituală, tradiţiile luptei comune a poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare pentru eliberare socială şi independenţă naţională. Exponatele redau veridic eroismul luptei clasei muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru cucerirea puterii politice, triumful socialismului pe pămîntul României, înfăţişează contribuţia poporului român la civilizaţia umană. Suntem convinşi că prin aceste minunate mărturii ale glorioasei istorii a poporului nostru, muzeul va constitui un mijloc eficient de educare patriotică, internaţionalistă a tinerei generaţii, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră. Adresez istoricilor, arheologilor şi tuturor acelora care au contribuit la organizarea acestui lăcaş al istoriei poporului român calde felicitări şi urări de succes în activitatea viitoare a muzeului“. La încheierea vizitei, miile de participanţi la festivitatea de inaugurare a muzeului fac din nou o călduroasă şi entuziastă manifestare de stimă şi ataşament tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat. Se joacă Hora Unirii. Secretarul general al partidului, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, alţi oaspeţi se prind în horă. Mulţimea ovaţionează cu însufleţire, aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru patria noastră socialistă. Cinema MARŢI, 9 MAI TG.-MUREŞ — Select: Olesia. Arta: Locotenentul Bullitt. Progresul: Pentru că se iubesc. Tineretului: Ritmuri spaniole. Unirea: Celebrul 702. Flacăra: Ambuscada. SIGHIŞOARA — Lumina: Îndrăgostiţii. Tîrnava: Esop. LUDUŞ — Flacăra: Moartea filatelistului. SARMAŞU — Popular: Hello, Dolly! REGHIN — Patria: Osceola. Victoria: Alexandru cel fericit. TÎRNĂVENI — Melodia: Cum am declanșat al doilea război mondial (ambele serii). SOVATA — Doina: Cerul începe la etajul III. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Omulorchestră. FlNTlNELE — Patria: O scrisoare pierdută. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: învăţătorul. EINI DA Televiziune 9,00 —■ Telex; 9,05 — Teleșcoală (biologie, literatura română); 9,55 — Curs de limba rusă; 10,30 — Ex-Terra ’72; 10,55 — Căminul; 11,40 — Film serial: Patru tanchiști și un cîine; 12,35 — Telejurnal; 16,30—17,00 — Curs de limba franceză; 17,30 — Cum vorbim; 17,45 — Steaua polară. Cabinet de orientare şcolară şi profesională; 18,15 — Universitatea TV; 19,00 — 9 Mai; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20,10 — Eroi au fost, eroi sînt încă... Emisiune de cîntece şi versuri; 20,30 __ Seară de teatru. Premieră TVi „Agent dublu" de Ştefan Berciu; 21,50 — Teleglob. Brno; 22,10 — Vedete ale muzicii ușoare — Helene Vondrachova și Enrico Macias; 22,30 — 24 de ore. Teatru TEATRUL DE STAT, secția maghiară, ora 20: Amphitryon (premieră). Mica publicitate VIND 3 camere confort, grădină, Reghin, str. Bujorului nr. 3. SCHIMB locuinţă, cameră, bucătărie, baie, din Bucureşti, cu Tg.-Mureş. Informaţii: Bucureşti str. Sf. Ion Nou nr. 36 sect. 4, Fodor Rozalia. Miercuri, 10 mai 1972, ora 15, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş, str. Cuza Vodă nr. 22, va avea loc adunarea delegaţilor pentru constituirea organizaţiei municipale de Cruce Roşie. în divizia C de fotbal Dermata Cluj — Chimica Tirnăveni 0-1 (0-1) Victoria chimiştilor în deplasare, deşi la limită, bucură pe susţinătorii din Tîrnăveni mai ales că în ultima etapă pe teren propriu aujucat mai şters. Cîştigarea celor două puncte în faţa lui Dermata dovedeşte că unsprezecele chimist şi-a luat rolul în serios pentru păstrarea şefiei în clasamentul seriei. Golul victoriei este înscris de Sardi în min. 20 alpartidei cu largul concurs al tînărului Kusch care recuperează o minge de la centrul terenului şi-l pune pe Sardi în poziţie de şut Un gol nu atît de frumos cit mai ales preţios. In a doua parte a jocului chimiştii mai au ocazii de a majora scorul, dar sunt ratate de către Kusch şi Solomon. Gazdele, deşi învinse, au dat dovadă de sportivitate, ceea ce merită de consemnat. De asemenea, arbitrajul lui Viorel Cioc din Mediaş a fost foarte bun. A. GANEA Viitorul Tg.-Mureş — Progresul Năsăud 2-0 (1-0) Un numeros public a asistat la partida Viitorul — Progresul disputată la Tîrnăveni. Mureşenii au jucat mai bine ca în meciurile anterioare, reuşind să-şi depăşească cu regularitate adversarii atît la capitolul tehnică cît şi în viteză, încă din primele minute jucătorii de la Viitorul pun stăpînire pe joc şi iniţiază atacuripericuloase prin Máthé care în min. 15 deschide scorul. Nu trec decît două minute după înscrierea acestui gol şi Cerghizan de la 18 m şutează puternic, dar mingea întîlneşte bara. Repriza a doua începe mai furtunos, apărarea din Năsăud este hărţuită şi mai mult de înaintaşii mureşeni. In minutul 57 o centrare a fundaşului Ignat ajunge la Máthé care înscrie cel de-al doilea gol pecetluind scorul partidei. Evidenţiem jocul bun al lui Moldovan, Cerghirian, Vegh, Ignat şi Máthé care prin efortul lor deosebit au contribuit la victoria mureșeana. GH. BOTEZAN Unirea Alba lulia — C.F.R. Sighişoara 2-0 (1-0) Rezultatul final nu reflectă situaţia reală de pe teren deoarece feroviarii au prestat un joc mult superior adversarului din toate punctele de vedere. Localnicii au jucat la întîmplare, fără orizont, fără o concepţie mai deosebită. Dar, cum fotbalul se joacă pe goluri gazdele au avut şansa de a înscrie de două ori prin Gheorghiu în mim. 42 dintr-o lovitură de colţ şi în min. 90 prin Buda.. In contrast ,cu jocul încîlcit al gazdelor, feroviarii prestează un joc curat, cu faze de mare spectacol, îşi domină adversarul copios, dar din păcate fără urmări concrete pe tabela de marcaj. Judecind după aspectul jocului, după ocaziile avute, ceferiștii ar fi putut realiza încă în prima repriză un scor de 3—0. Iată cum, în min. 3 fundașul central Olteanu comite heht în careu. Arbitrul acordă penalti, dar Vajna trage exact în braţele portarului. Acelaşi Vajna ratează în min. 20. În min. 25 la un şut năprasnic al lui Boian, balonul întîlneşte bara. Nu putem încheia relatarea fără a menţiona că jucătorul Vajna, de la un timp, este indolent, nu ascultă indicaţiile antrenorului Fritsch Iosif, este obraznic cu coechipierii şi cu partenerii de întrecere, iar randamentul lui în echipă este tot mai slab. Pentru buna lor evoluţie merită evidenţiaţi jucătorii ForseanuBerezan (inimoşii muncitori), Pali (prompt în intervenţii şi clarvăzător), Covaci, Dumitru (un jucător de perspectivă), Dajko şi Boian (insistent şi bătăios). ’ Partida s-a bucurat de un arbitraj foarte competent din partea brigăzii din Timişoara avînd la centru pe cunoscutul arbitru internaţional Iosif Ritter. I. TURCU campionatul judeţean de fotbal Etapa a XXIV-a a campionatului judeţean de fotbal poate fi considerată, ca şi cea precedentă, etapa echipelor gazdă, în care localnicii au ieşit victorioşi în şapte meciuri din cele 8 disputate. Singurul punct obţinut în deplasare a fost cel al formaţiei Oţelul Tg.Mureş in meciul de la Fîntînele. In această etapă s-au înscris 22 de goluri, dintre care 18 de gazde şi 4 de oaspeţi. Scorul etapei (4—0) s-a înregistrat la Luduş. 6 dintre echipele care au jucat în deplasare nu au reuşit să înscrie vreun gol. In clasament liderul şi-a mărit avantajul faţă de formaţia clasată pe locul II la 3 puncte, în schimb la coada clasamentului lupta pentru evitarea retrogradării este deosebit de strînsă. Ultimele patru echipe sunt departajate cu cite un punct între ele. Iată rezultatele etapei: Mureşul Luduş — Gloria 4—0; Energia Fîntînele — Oţelul Tg.Mureş 3—3; Lacul Ursu Sovata — Avîntul Reghin 1—0; Energia Iernut — Lemnarul Tg.-Mureş 2—0; Fabrica de zahăr Tg.-Mureş — Voinţa Miercurea Niraj 2—0; Comerţul Dermagant Tg.-Mureş — Voinţa Reghin 3—1; Oţelul Reghin — Tractorul Sărmaşu 1—0; Ciocanul Tg.-Mureş — Sticla Voinţa Tîrnăveni 2—0. In clasament conduce Lacul Ursu Sovata cu 35 puncte. CANEA PETREA ŞAH In sala de şah a Casei de culturăa sindicatelor din Tg.-Mureş au început întrecerile semifinale ale campionatului republican individual masculin de şah la care participă sportivi fruntaşi, maeştri, candidaţi de maeştri şi şahişti de categoria I din Bucureşti, Galaţi, Timişoara, Suceava, Sf. Gheorghe şi Tg.-Mureş. După cinci runde pe primul loc în clasament se situează Dumitru Ghizdaru (Universitatea Bucureşti) cu 3 1/2 puncte. ECHIPA DE FOTBAL VOINTA AL UNIS (Fotó: V. ALBERT) Scrimerii tirgumureşeni, învingători în întîlnirea cu Pécs Sala mare de sport a I.M.F. din Tg.-Mureş a găzduit, într-un interes general, întîlnirea internaţională amicală de scrimă între echipele Medicina Tg.-Mureş şi P.E.A.C. (clubul atletic universitar) din Pécs (R.P. Ungară), întrecerile au prilejuit dispute deosebit de îndîrjite, mai ales la floretă băieţi şi sabie. In final,pe arme, scrimerii tîrgumureşeni au obţinut 3 victorii pe echipe, iar cei din Pécs o victorie la limită. ISascheV, divizia B VOINŢA TG.-MUREŞ — SĂNĂTATEA SATU-MARE 60—55 (20—29) Ambele protagoniste, în cursul celor patru manşe, au făcut partide bune, cu faze dinamice şi răsturnări de rezultate. Aşa se poate caracteriza şi ultima lor întîlnire. Timp de 34 minute, oaspeţii au avut conducerea cu o diferenţă minimă de 6—7 puncte, datorită jo★ In etapa de duminică echipele feminine din Tg.-Mureş ce activează în divizia secundă de baschet au jucat în deplasare. Voinţa, evoluînd la Sfîntu Gheorghe în faţa formaţiei locale Ştiinţa, după un joc excelent a repurtat o victorie meritată la un scor ce nu mai necesită comentarii: 83—50 cului bun organizat în prima parte, în special sub panou. După reluare, cooperatorii preiau treptat iniţiativa, construiesc o serie de contraatacuri bine gîndite, înscriu coş după coş (minutul 37— 50—47), ANDREI SZABÓ ★ (47—21). Cooperatoarele îşi menţin în continuare, cu autoritate, primul loc în serie. Studentele de la Institutul pedagogic jucînd la Cluj cu Universitatea, au pierdut partida la limită. Scor final: 34—33 în favoarea universitarelor. Volei După trei victorii consecutive în acest ultim tur al diviziei secunde de volei — ultima victorie cu o săptămînă în urmă la Zalău, 3—1 cu Voinţa — medicinistele au înregistrat duminică prima înfrîngere în acest tur în faţa redutabilei formaţii „U“ Cluj. Clujencele, candidate la un loc în prima divizie, nu au lăsat în această partidă nici o speranţă de îzbîndă tinerelor colege de la Medicina, obţinînd o victorie categorică cu 3—0. Incepînd partida timid, studentele tîrgumureşene în primul set nu opun nici o rezistenţă oaspetelor, pierzînd cu 15—2. Setul doi este cel mai echilibrat. După ce sunt conduse cu 0—5, egalează la 6—6 şi preiau conducerea cu 7—6, dar studentele clujence revin şi cîştigă cu 15—11. Ultimul set este la discreţia oaspetelor care cîştigă cu 15—4. SEBASTIAN ALBU Fiind exclusă din campionat de către federaţia de specialitate, Chimia Turnu Măgurele, formaţie cu care A.S.A. Tg.-Mureş trebuia să joace în etapa a XV-a a diviziei B de handbal pe teren propriu, militarii cîştigă din oficiu cu 6-0. Rezultate înregistrate în partidele disputate duminică la Tg.-Mureş în cadrul diviziei de juniori: Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Olimpia Seini 20—14 (10—6) şi Liceul Bolyai — Cimentul Turda 19—16 (10—7), ambele partide de băieţi. Noi recorduri la tir cu arcul ioav raljoşa i„î,,« ,, ,,fu Timp de două zile pe terenul „7 Noiembrie" din Tg.-Mureş, în organizarea clubului sportiv Voinţa, s-au desfăşurat întrecerile de tir cu arcul dotate cu „Cupa memorial Buksa-Kelemen“, la care au participat 50 de arcaşi fruntaşi din cluburile şi asociaţiile sportive tîrgumureşene Voinţa, Mureşul, P.T.T.R., Sănătatea. Sportivul Benedek a realizat un nou record naţional la proba de 70 metri cu rezultatul de 267 puncte (vechiul record era de 259 puncte). PE SCURT FOTBAL. — Rezultate din divizia C: Viitorul Tg.-Mureş — Progresul Năsăud 2—0; Dermata Cluj — Chimica Tîrnăveni 0—1; Unirea Alba-Iulia — C.F.R. Sighișoara 2—0; Minerul Rodna — Industria sîrmei Cîmpia Turzii 0—3; Chimia Victoria — Vitrometan Mediaș 1—0; Textila Odorheiul Secuiesc —■ Viitorul Gheorghieni 3—1; Carpaţi Braşov — Tractorul Braşov 1— 3; A.S. Miercurea Ciuc — Unirea Cristuru Secuiesc 1—1; Foresta Tg.-Secuiesc — Torpedo Zărneşti 2— 1; Politehnica Braşov — Metrom Braşov 0—3; Oltul Sf.Gheorghe — Colorom Codlea 5—1; Carpaţi Covasna — Minerul Bălan 2—0. ★ In campionatul de fotbal al municipiului Tg.-Mureş s-au înregistrat următoarele rezultate: Kefor — Voinţa 6—0; Automureş — Surdo-muţii 1—0; Chimia—întreprinderile comunale 3—0; Mureşul Cristeşti — înfrăţirea 5—1; Voinţa Sîncrai — Fulgerul Sîngeorgiu de Mureş 2—1. ★ In campionatul naţional al juniorilor: Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Gaz metan Mediaş 1—0. A marcat Borsos în minutul 70. HANDBAL. — In divizia A la handbal fete: Rapid Bucureşti — Mureşul Tg.-Mureş 15—8; Rulmentul Braşov — I.E.F.S. Bucureşti 9—9; Universitatea Bucureşti — Voinţa Odorhei 13—8; Textila Buhuşi — Confecţia Bucureşti 10—12; Universitatea Timişoara — Universitatea Cluj 20—10. Joi: Mureşul Tg.-Mureş — Textila Buhuşi 9—9; VOLEI. — In cadrul etapei de zonă a Campionatului universitar la volei care a avut loc la Oradea, echipele campioane ale Centrului universitar Tg.-Mureş au avut comportări bune. La fete: Tg.-Mureş — Oradea 3—2 în finală. La băieţi: Tg.-Mureş cu Baia Mare 3—1; cu Oradea 3—0; cu Braşov 1—3. Astfel fetele au ocupat locul I, iar bă-ăieţii din Tg.-Mureş locul II. In cadrul etapei a II-a a „Cupei Primăverii" la volei s-au înregistrat următoarele rezultate: băieţi: Metalotehnica — Liceul nr. 42—1; Comerţul — Liceul Papiu 0—2. .Fete: Liceul Papiu — Liceul agricol 0—2. Pe primul loc în clasament se situează echipa Liceului Papiu la băieţi şi Liceul pedagogic la fete. IOAN PAUŞ Regionala de căi ferate BRAŞOV ANUNŢA ŢINEREA UNUI EXAMEN DE ADMITERE PENTRU ŞCOALA DE mecanici auto locomotive DIESEL Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: — absolvenţi ai liceului de cultură generală cu diplomă de bacalaureat; — absolvenţi ai liceului industrial cu profil metal. — vîrsta minimă 18 ani. — durata şcolarizării este de 6 luni, din care 3 luni teorie şi 3 luni practică, ca mecanici ajutori pe locomotive. Cei reuşiţi la examen, proveniţi din cîmpul muncii, vor beneficia pe timpul şcolarizării de cîştigul mediu realizat pe ultimele 3 luni, iar cei care nu au fost în producţie vor primi o bursă de 400 lei lunar. Pe timpul şcolarizării se asigură cazare gratuită şi masă contra cost. După terminarea şcolii, absolvenţii vor fi încadraţi cu salariul de 1.380 lei la 1.650 lei. înscrierile se fac pînă la data de 20 mai 1972, la Depoul de locomotive C.F.R. Tg.-Mureş, biroul de personal, de unde se pot lua şi informaţii suplimentare.