Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)

1972-05-16 / nr. 114

■ i i ii 5i ii 0 i î I Egalitate și în al 2-lea meci Ii 0 0i Meciul retur de duminică de pe stadionul „23 August“ din Capitală n-a putut să desem­neze­ pe cea de-a 4-a semifina­­listă a Campionatului european de fotbal interţări. După sco­rul egal (1—1) din prima man­şă, în partida de la Bucureşti cele două protagoniste au ju­cat din nou la egalitate (2­2) aşa că, în conformitate cu re­gulamentul campionatului euro­pean, urmează să se desfăşoa­re pentru departajare, încă un meci care, conform înţelegerii între cele două federaţii, va a­vea loc miercuri, 17 mai, la Belgrad. In partida de duminică echi­pa noastră n-a reuşit să se ri­dice la reala ei capacitate şi valoare, n-a reuşit să fructi­fice avantajul terenului pro­priu. De ce? Greu de răspuns la această întrebare. In tot ca­zul, golul (autor Szőke) primit încă în min. 5, neaşteptat şi din neatenţie, a avut un vădit efect demobilizator. Totuşi, la nu­mai 10 minute, tabela de mar­caj indica, în urma frumosului gol marcat de Dobrin, resta­bilirea situaţiei de egalitate. Deficienţele manifestate de for­maţia noastră, îndeosebi de a­­părare, au continuat însă, con­traatacurile oaspeţilor nu sunt oprite cu promptitudine, în toa­te cazurile. Urmare: înscrierea de către echipa R.P. Ungare a încă unui gol, în min. 33, prin Kocsis, consecinţa tot a unei greşeli de fundaş (Deleanu). Soarta partidei era pe punctul de a se hotărî în defavoarea unsprezecelui nostru la sfîrşitul primei reprize, cînd arbitrul Tschentscher (R.F. a Germaniei) a acordat oaspeţilor un „11 m“ gratuit Dar Răducanu — bra­vo Răducanu! — a apărat şi repriza s-a încheiat cu rezul­tatul de 2—1. In repriza secundă situaţia se schimbă, atacurile echipei noas­tre sînt mai insistente şi mai periculoase (de vreo 2—3 ori suntem­ foarte aproape de gol), contraatacurile formaţiei Unga­riei sunt mai bine anihilate. Se produc modificări în ambele formaţii, în echipa României sunt introduşi Neagu şi apoi Lucescu, în locul lui Iordănes­­cu şi Dembrovschi. In noile condiţii, cu un plus de prospe­ţime, se produce egalarea în min. 82, printr-un gol înscris de Neagu, la o fază în care şi-au adus aportul Lucescu, Dobrin şi Domide. La sfîrşitul celor 90 de minute, tabela de marcaj indică 2—2. In meciul al 3—lea, elimi­­nîndu-se carenţele manifestate în partida de duminică, evolu­­înd la valoarea sa adevărată, echipa României va putea să cîştige şi să se califice în se­mifinala campionatului euro­pean. E. LCB După meciurile retur de la sfîrşitul săptămînii trecute în semifinala Campionatului euro­pean de fotbal s-au calificat: R.F. a Germaniei (0—0 cu An­glia, după ce a cîştigat prima partidă cu 3—1); U.R.S.S. (3—0 cu Iugoslavia, în primul meci 0—0) şi Belgia (2—1 cu Italia, în tur 0—0). O mare surpriză, eliminarea de către Belgia a Ita­liei, cîştigătoarea ediţiei prece­dente a campionatului. Ul­timul act — turneul final — se va desfășura în perioada 14—18 iunie, in Belgia. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Divizia­t de fotbal Chimica Tîrnăveni—Arieşul Turda 3-1 (0-0) In partida de ieri, duminică, mai ales în prima parte a jocului, A­­rieşul Turda s-a dovedit hotărît să plece de la Tîrnăveni cel puţin cu un rezultat de egalitate. Ce-i drept, gazdele au luptat mult, dar ce folos că s-au ratat foarte multe o­­cazii clare de gol. La reluare, conducătorul tehnic al formaţiei locale face cîteva schimbări care s-au dovedit utile. Unsprezecele chimist joacă măi a­­tent, domină şi astfel reuşeşte să pupă poarta lui Cocan in dificul­tate încă din primele minute. Sco­rul este deschis de Sărdi în min. 59. După înscrierea acestui­­gol gazdele capătă o forţă de ne­­descris, atacă periculos şi obligă pe adversar să-şi strîngă forţele în propriul careu. Cel de al doilea gol al chimiştilor este înscris tot de Sardi în min. 65 ca urmare a unei excelente faze. Treuşan pe­dalează pe aripa dreaptă, ajunge la colţul careului de 16 m, adver­sarul centrează, Solomon intuieşte reluarea dar lasă mingea să curgă la Sărcii care vine din spate şi calm înscrie. Jocul defensiv al ad­versarului este marcat şi prin ra­portul de camere 17—1 şi mai a­­les că în min. 75 Cadar este obli­gat la un­ şut al lui Solomon să reţină mingea cu mîna in propriul său careu. Normal, conducătorul partidei Mihai Molnar din Mediaş acordă penaiii pe care Sărdi îl ratează., Al treilea gol pentru chi­­mişti este înscris de tînărul pro­movat în formaţie Ökrös care, foar­te atent în linia de atac, preia cu capul­ă minge centrată de Vasiliu şi înscrie în min. 80. La rezulta­tul de 3—0 chimiştii par mulţu­miţi şi, cînd nimeni nu se aşteap­tă, în min. 89 la un atac steril al oaspeţilor, Cheţa reduce scorul la 3—1. A. GANEA C.F.R. Sighişoara - Victoria Călan 2-0 (1-0) După două jocuri dificile şi im­portante pentru evitarea zonei in­ferioare a clasamentului, susţinute în deplasare, ceferiştii au apărut din nou în faţa propriilor supor­teri pe care i-au satisfăcut î­n urma unui joc riguros tehnic şi eficace. Ei sunt pe punctul de a deschide scorul în min. 13 dar Dajko din careu întîrzie şutul şi oaspeţii resping în corner. Trec doar cîteva minute de joc la mij­locul terenului şi Vaj­na, foarte activ în această partidă, face o cursă de 30 m, depăşeşte întrega apărare inclusiv portarul şi în­scrie primul gol al partidei în min. 29. Urmează două faze fier­binţi lucrate de sighişoreni dar mingile puternic expediate de Vajna­ şi Hoffner lovesc bara porţii adverse. După pauză sighişorenii au o bună ocazie de a majora scorul prin Birsen în min. 81 care a scăpat singur în careul advers, dar este deposedat corect în ul­timă instanță. Marcat de efort, Vam­a este înlocuit inspirat cu Medrea care cu 4 min. înainte de final înscrie cel de-al doilea gol al localnicilor. I. DIMA Minerul Rotar - Viitorul Tg.-Mureş 4-3 (2-1) Mureşenii au evoluat în depla­­teria roşie) a ţinut neapărat să sare în compania echipei Minerul cîştige, ceea ce i-a reuşit, datorită din Rodna care avînd o situaţie şi arbitrului părtinitor, precară în clasament (deţine lan- GH. BOTEZAN Etapă săracă în goluri în campionatul judeţean Etapa a XXV-a a campionatului judeţean de fotbal constituie un adevărat record al ineficacităţii. In cele şapte meciuri disputate nu s-au înscris decit 12 goluri, dintre care gazdele 9 şi oaspeţii 3. S-au înregistrat trei victorii ale gazdelor, una a oaspeţilor şi trei întilniri s-au încheiat la egalitate. Scorul etapei s-a înregistrat la meciul Oţelul Tg.-Mureş — Glo­ria (5—0). Iată rezultatele etapei: Lemnarul Tg.-Mureş — Sticla Voinţa Tîrnăveni 1—1; Energia Iernut — Mureşul Luduş 0—0; Voinţa Miercurea Niraj — Voinţă Reghin 2—1; Oţelul Reghin — Lacul Ursu Sovata 0—1; Avintul Reghin — Ciocanul Tg.-Mureş 0—0; Oţelul Tg.-Mureş — Gloria Tg.­­Mureş 5—0; Tractorul Sărmaşu — Comerţul­ Dermagant Tg.-Mureş 1—0. Meciul dintre formaţiile Fabrica de zahăr Tg.-Mureş — E­­nergia Fîntînele nu s-a disputat datorită faptului că fotbaliștii din Fîntînele nu s-au prezentat la meci. In clasament pe primul loc se situează echipa Lacul Ursu Sovata cu 37 puncte. CANEA PETREA Premieră la Teatrul de păpuşi Zilele trecute a avut loc o nouă premieră a colectivului secţiei ma­ghiare a Teatrului de păpuşi din Tg..Mureş. A fost prezentată în versiunea lui Kombik István, drama în versuri „Csongor és „Tünde" (Crai Csongor şi Zina Tün­de), după istoria lui Arghir, de scriitorul clasic maghiar Vörös­­marthy Mihály. Piesa a fost pusă în scenă de Antal Pál, muzica și scenografia sunt semnate de Szabó Csaba și respectiv Haller József. Atletism Participare numeroasă... rezultate modeste la faza judeţeană a campionatelor republicane ale liceelor Peste 150 de atleţi, elevi ai liceelor din Reghin, Sovata, Si­ghişoara, Luduş, Sărmaşu, Mier­curea Niraj şi Tg.-Mureş s-au întrecut pe stadionul „23 Au-A­u­gust“ din Tg.-Mureş pentru cu­cerirea titlurilor de campioni judeţeni pe 1972. Cu tot timpul prielnic, rezul­tatele nu sunt la nivelul dorit pentru actuala perioadă de pregătire, cu mai puţin de o lună înaintea finalelor acestui campionat ce se va desfăşura la Bucureşti şi cu o lună şi ju­mătate înaintea finalelor cam­pionatelor republicane ale ju­niorilor mari. Iată cîteva din rezultatele ob­ţinute în cadrul celor 24 pro­be desfăşurate: Filpişan Aure­lia — Liceul Reghin 2.27­­8/10 la 800 m (recenta cîştigătoare a finalei „Crosului Tineretului"), Gîrloanţă Elena (născută in 1956) — Lie. Papiu — 13“2/10 la 100 m, timp realizat în serii; Pop Emilia — Lie. Unirea cu 38,42 m la disc; Albert Iosif — Lie. Sovata — cu 11“6/10 la 100 m; Săntha Carol — Lie. Sighi­șoara — cu 24“3/10 la 200 m si 52“6/10 la 400 m; Mathe Mar­tin — cu 13,85 m la triplusalt; Bencze Arpad — cu 12,10 m la greutate şi Szenthe Ştefan cu 53,54 m la suliţă, toţi de la Li­ceul Papiu Ilari­an; Moldovan Doina — Lie, nr. 5 Tg.-Mureş cu 5,08 m la lungime; Duca Au­gusta (născută în 1957) de la Lie. Bolyai — cu 9,43 m la greutate şi Fenyő Eva tot de la Lie. Bolyai cu 28,3/10 pe 200 m. In baza primelor trei locuri obţinute în cele 24 de probe, clasamentul pe unităţi se pre­zintă astfel: 1) Lic. Bolyai F. — Tg.-Mu­reş cu 7 locuri I, 6 locuri II şi 4 locuri III; 2) Liceul Papiu Ila­­rian — Tg.-Mureş cu 6, 4, 3; 3) Sighişoara 2, 1, 2; 4) Reghin 2, 0, 2; 5) Lie. nr. 5 Tg.-Mureş 1, 4, 0; 0—7) Luduş şi Tîrnă­veni 1, 1, 0; 8) Lie. Unirea Tg.­­Mureş 1, 1, 0; 9) Sovata 1, 0, 1; 10—11) Lie. ind. constr. maşini Tg.-Mureş şi Miercurea Niraj 0, 2, 0; 12) Lie. nr. 4 Tg.-Mureş 0, 0, 1. După acest concurs fiecare antrenor şi atlet va trebui să analizeze temeinic rezultatele obţinute, să intensifice şi să îmbunătăţească procesul de in­struire, va trebui să se trans­pire mai mult, dacă dorim să figureze ca şi în anii precedenţi printre fruntaşi. „Cupa de cris­tal" cucerită de Lie­ Bolyai la ediţia din 1971 obligă la mai mult. Timpul încă nu-i pierdut şi dorim ca şi la finalele cam­pionatelor republicane de juni­ori atleţii mureşeni să cuce­rească mai multe medalii şi chiar titluri de campioni. FLOREA ROMULUS preşedintele Comisiei judeţene de atletism Handbal divizia şcolară Duminică înainte de masă pe terenul Şcolii sportive din Tg.-Mureş s-au disputat două partide în cadrul diviziei şco­lare şi de juniori. Iată rezultatele şi cei mai e­­ficace jucători ai­ formaţiilor tirgumureşene. Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Sf. Gheor­­ghe (fete) 12—11 (6—6), Vio­rica Dudaş 5 puncte, Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Năsăud (băieţi) 25—18 (13—9), Dorel Doagă 6 goluri şi Sorin Vintilescu 5 goluri. C. ALBU Echipa de baschet a Institutului pedagogic, campioană universitară Galaţiul a găzduit primul turneu final al Campionatului Naţional Universitar la baschet feminin, la care studentele mureşence compo­nente ale echipei Institutului pedagogic Tg.-Mureş au reuşit să obţină rezultate remarcabile, cîştigînd primul loc. Finala turneului s-a disputat între Universitatea Timişoara şi In­stitutul pedagogic Tg.-Mureş. Şi de data aceasta studentele mureşence au demonstrat buna pregătire şi dorinţa de a cuceri titlul suprem care le-a şi revenit, după o luptă viu disputată, cu faze frumoase, cu scorul 56—50. In fotografie, echipa cîștigătoare și antrenorul Balázs János. Handbal divizia A, fete Tg.­Mureş - Universitatea Bucureşti 10-9 (5-5) După o serie de insuccese sufe­rite în ultima vreme, de data a­­ceasta gazdele au făcut o partidă remarcabilă, chiar cea mai bună, învingind mai uşor decit arată scorul final pe campioana ţării, U­­niversitatea Bucureşti. In prima repriză cele două e­­chipe şi-au împărţit perioadele de dominare, au construit acţiuni­­o­­fensive in faţa porţilor, unele din ele încheiate cu goluri spectacu­loase. In această parte a jocului Rozalia Soos ratează o lovitură de la 7 metri. Imediat după reluare localnicele forţează jocul, încet, încet preiau iniţiativa cu mult curaj şi cu o bună circulaţie a mingii în faţa semicercului advers, ele conduc. In min. '43, cu scorul de 10—61 A­­pod a urmat eliminarea, cu mult­ă uşurinţă, a Rodicăi Cordoş de la gazde pentru două minute, timp In care studentele înscriu două goluri consecutive. Ultimul minut era aprig disputat. Bucureştencele luptă cu disperare, cel puţin pen­tru un rezultat egal, însă nu mai au resurse fizice decit pentru redu­cerea scorului, prin Schramko. Cele 19 puncte ale partidei au fost semnate de: Rozalia Soos 4, Maria Barta 3, Rodica Cordoş, Maria Szöllösi, Rozalia Burta este un gol, de la Mureşul şi Simona Arghir 6, Aneta Schramko 2, Ni­­culina Iordache 1 pentru Univer­sitatea. ANDREI SZABÓ Baschet divizia B Tg.-Mureş — Rapid Deva 74-31 Ultima etapă a campionatului republican feminin de baschet div. B, a găzduit, pe terenul Liceului Bolyai din Tg.-Mureş întîlnirea în­tre formaţiile Voinţa Tg.-Mureş şi Rapid Deva. Mureşencele, lidere în seria în care activează au obţinut victoria clară. La începutul partidei oas­petele schiţează cîteva acţiuni dar iniţiativa este de partea gazdelor care termină repriza cu rezultatul de 40—18 în favoarea lor. Repriza secundă nu aduce nici o schimbare în cursul partidei, astfel prin bu­na comportare a jucătoarelor Ele­na Oprioiu, Ildikó Toducz şi Ana Lörincz, gazdele obţin o victorie clară cu 74—31. După această ul­timă victorie formaţia Voinţa Tg.­­Mureş cîştigă seria şi va partici­pa la turneul final pentru promo­varea în divizia A, între­­26—28 mai la Sibiu în compania echipe­lor Voinţa Bucureşti, Voinţa Con­stanţa şi Metalul Salonta. SEBASTIAN ALBU Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş comunică preţurile de contractare şi cu amănuntul plafon stabilite la unele legume prin decizia nr. 170, respectiv 171/1972. Preţurile de contractare intră în vigoare la data de 16 mai 1972, ora zero. Preţul cu amănuntul plafon la castraveţi de seră intră în vi­goare la data de 18 mai 1972, iar la restul produselor la data de 17 mai 1972, ora zero. Cu data de 16 respectiv 17 mai 1972, se abrogă preţul de con­tractare şi cu amănuntul plafon la următoarele produse: — ceapă verde per legătură şi kg — decizia nr.170/1972; salată căpăţînă per bucată, salată frunze — decizia nr. 53/1972. Nr. Denumirea Calitatea crt. produsului U­MI II 1. Castraveţi de seră-mutaţii amănuntul kg 4,60 3,20 2. Ceapă verde cu frunza re­contract kg 2,10 1,40 tezată (ceapa şi frunza îm­amănuntul kg 3,— 2,—­preună maximum 25 cm. lungime). 3. Ridichi de lună 5—7 contract leg. 0,35 0,25 buc./leg. amănuntul leg. 0,50 0,35 4. Ridichi de vară 5 buc./leg. contract leg. 0,60 0,40 amănuntul leg. 0,90 0,60 5. Salată. contract kg. 2,40 1,80 amănuntul kg. 3,40 2,60 „Cred în cei ce muncesc, pen­tru că au suferit nedreptatea, au fost jefuiţi, au fost înşelaţi, au robit, au zăcut în bezna incultu­rii, au fost chinuiţi de boli şi au flămînzit“. Sunt cuvintele ce ca­racterizează întreaga activitate a poetului comunist Salamon Ernő, de la a cărui naştere s-au împli­nit la 15 mai a. c. 60 de ani. Născut la Gheorghieni intr-o familie de muncitori, poetul re­voluţionar Salamon Ernő îşi tra­ge întreaga concepţie de viaţă din mediul proletariatului, fiind cres­cut şi educat la şcoala mişcării muncitoreşti. Este lovit de la în­ceput de realitatea dură a exis­tenţei proletare. Rămas orfan de tată de timpuriu, pentru a urma liceul şi apoi facultatea, a fost nevoit ca în timpul vacanţelor să lucreze din greu ca muncitor zili­er în colonia forestieră de la Gheorghieni. Dovedeşte o dragoste deosebită pentru literatura mar­xistă, în acelaşi timp asimilează ideile socialismului ştiinţific nu numai din cărţi dar în primul rînd din contactul c­e muncitorii forestieri, din cunostintele lupte de clasă care au avut loc în Va­lea Mureşului în anii 1923, 1925, 1929. In timpul acestor acţiuni gre­viste, în timpul primelor arestări datorate activităţii de răspîndire a manifestelor s-a călit revolu­ţionarul Salamon Ernő. In anul 1930, pentru a îndeplini dorinţa mamei sale se înscrie la Facultatea de drept din Cluj. Plecarea sa la Cluj cu toate că va aduce multe elemente noi în viaţa şi activitatea sa, nimic nu va reuşi să-l rupă de clasa lui socială. De la­­început, ca tînăr student se va angrena în lupta revoluţionară. Perioada în care Salamon Ernő se încadrează în mişcarea revoluţionară antifascis­tă a studenţilor din Cluj coincide cu avintul revoluţionar al între­gii clase muncitoare din Româ­nia, condusă de partidul comu­nist, care va culmina cu luptele eroice ale ceferiştilor şi petro­liştilor din ianuarie-februarie 1933. Este cunoscut că In aceşti ani, ca şi mai tîrziu, alături de clasa muncitoare s-a aflat Inte­lectualitatea progresistă, demo­cratică. Alături de alte publicaţii de­mocratice conduse de partidul comunist un loc însemnat l-a avut revista maghiară „Korunk“. In mijlocul cercului literar, din jurul revistei, condus de Gaál Gábor, s-a format şi poetul Sa­lamon Ernö. In paginile revis­tei, militînd pentru apropierea românilor şi maghiarilor, a În­frăţirii lor, Salamon Ernő a pu­blicat traduceri reuşite din Ar­­ghezi, Sadoveanu, Coşbuc, Emil Isac, Panait Istrati şi alţii. Poe­tul a militat însă prin versuri proprii pentru ideea înfrăţirii româno-maghiare. Subliniem că activitatea lite­rară şi publicistică a studentu­lui clujean se împleteşte strîns cu cea revoluţionară. Audiază conferinţe, ia parte la seminarii ideologice ilegale, unde îşi însu­şeşte materialismul dialectic, ci­teşte foarte multă literatură. Ţinea o foarte strînsă legătu­ră cu cei de acasă, în desele de­plasări de la Cluj în localitatea natală, transporta celor de acolo materiale ilegale. Din aceste mo­tive, cu prilejul zilei de 7 no­iembrie 1932 îl întîlnim printre comuniştii arestaţi în Gheor­ghieni. La 19 ani, din cauza situaţiei grele materiale este nevoit să-şi întrerupă studiile universitare. Cu greu este angajat reporter la ziarul din Braşov „Brassói Lapok“. Ca ziarist, se foloseşte de toate mijloacele legale ale meseriei pentru a servi cauza co­muniştilor, publicînd relatări despre grevele muncitoreşti, asis­­tînd la procesele comuniştilor etc. Impresionat de zilele de foc din 15—16 februarie 1933 de la „Griviţa“ va cînta în versuri vibrante dreapta ridicare la lup­tă a muncitorilor ceferişti. Timp de peste un an, Salamon Ernő va peregrina prin toată ţara şi va difuza publicaţia „Korunk“. In cele din urmă se stabileşte la Tg.-Mureş. In anul 1937, îi apare la Tg.­­Mureş volumul de versuri „Soar­ta minunată“, iar peste un an volumul „In pragul săracilor“. Versurile sale antifasciste valo­­rifică din plin tradiţiile cîntecu­­lui şi baladei populare. In 1938, publică poemul „Cîntec despre soarta slugilor“. O deosebită activitate a des­făşurat Salamon Ernő în zilele ce au urmat Dictatului de la Viena cînd împreună cu soţia sa sînt convocaţi la tribunal şi declaraţi „elemente periculoase" şi primesc dispoziţie să pără­sească oraşul Tg.-Mureş. Veşnic hăituit de autorităţile hortiste, fără muncă, trăind dict greu, continuă totuşi să scrie versuri şi proză. In mai 1942 îşi scrie Testamentul, document revelator al consecvenţei sale revoluţionare. Credinţa lui faţă de proletariat, faţă de partidul clasei muncitoare sunt trăsături caracteristice atât pen­tru etica şi estetica operei sale cit şi pentru perspectiva gîndirii sale profeţitoare. Ultimul său poem scris în tim­pul unei concentrări forţate in Ucraina a fost: „Cartea suferin­ţelor“. Va fi asasinat de fasciştii hor­­tişti la 27 februarie 1943. Ulti­mul său mesaj, este străbătut de o neţărmurită încredere în eli­berarea omului. ... Aruncaţi-mi versurile, da­că le socotiţi zadarnice, dar cin­­stiţi-mi mormîntul, eu am cre­zut într-o lume a muncii, a li­bertăţii şi a păcii“. STELIAN POPESCU , SALAMON ERNŐ, un înflăcărat poet revoluţionar Cinema MARŢI, 16 MAI TG.-MUREŞ — Select: Domi­ciliul conjugal. Arta: Steaua Sudului. Progresul: Tată cu de-a sila. Tineretului: Asediul. Urnirea: Vîrstă ingrată. Flacăra: Casa neliniştită. SIGHIŞOARA — Luminat Scoate-ţi pălăria cînd săruţi. Tîrnava: Apoi s-a născut legenda. LUDUŞ — Fla­căra: O scrisoare pierdută. SÂRMAŞU — Populari Străzile au amintiri. REGHIN — Patria: Un loc pentru îndrăgostiţi. Vic­toria: La patru paşi de infinit. TÎRNĂVENI — Melodia: Moar­tea filatelistului. SOVATA — Doina: Aricii se nasc fără ţepi. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Flacăra olimpică. FÎN­­TlNELE — Patria: O sută de dolari pentru şerif. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul: Călătorie în aprilie Teatru TEATRUL DE PĂPUŞI, sec­ţia maghiară, ora 16: Regele motan. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio, ora 20): Slugă la doi stăpini. Televiziune 9.00 — Telex: 9.05 — Tele­­şcoală (biologie, matematică); 10,00 — Curs de limba rusă; 10,30 — Căminul; 11,15 — Mu­zică populară, în jurul orei 11,30. — Posturile noastre de Radio şi Televiziune vor trans­mite direct, de la Porţile de Fier, întîlnirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu — secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito , preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comunişti­lor din Iugoslavia, cu prilejul inaugurării oficiale a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier; 14,00 — Muzi­că populară; 14,10 — Telex; 16,30—17 — Curs de limba fran­ceză — lecţia a 15-a; 17,35 __In­terpreţi şi rolurile lor: barito­nul David Ohanesian; 18,15 — De la Alfa la Omega; 18,45 — întrebări şi răspunsuri; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejur­nal; 20/10 — Teatru TV pre­zintă: Piticul din grădina de vară. Scenariu original de D. R. Popescu (premieră TV); 22,10 — Vedete ale muzicii u­­șoare. Sacha Distel la Studio Uno; 22,30 — 24 de ore. Mica publicitate VÎND casă 3 camere şi de­pendinţe, grădină mare, Gur­­ghiu, str. Tudor Vladimirescu 30. Budai Nicolae. CASA DE AJUTOR A PEN­SIONARILOR la 6—7—8 iunie a. c. va organiza excursie la Baia Mare — Sighet — Bocşa. în­scrieri pînă la 25 mai 1972.

Next