Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)
1972-05-16 / nr. 114
■ i i ii 5i ii 0 i î I Egalitate și în al 2-lea meci Ii 0 0i Meciul retur de duminică de pe stadionul „23 August“ din Capitală n-a putut să desemneze pe cea de-a 4-a semifinalistă a Campionatului european de fotbal interţări. După scorul egal (1—1) din prima manşă, în partida de la Bucureşti cele două protagoniste au jucat din nou la egalitate (22) aşa că, în conformitate cu regulamentul campionatului european, urmează să se desfăşoare pentru departajare, încă un meci care, conform înţelegerii între cele două federaţii, va avea loc miercuri, 17 mai, la Belgrad. In partida de duminică echipa noastră n-a reuşit să se ridice la reala ei capacitate şi valoare, n-a reuşit să fructifice avantajul terenului propriu. De ce? Greu de răspuns la această întrebare. In tot cazul, golul (autor Szőke) primit încă în min. 5, neaşteptat şi din neatenţie, a avut un vădit efect demobilizator. Totuşi, la numai 10 minute, tabela de marcaj indica, în urma frumosului gol marcat de Dobrin, restabilirea situaţiei de egalitate. Deficienţele manifestate de formaţia noastră, îndeosebi de apărare, au continuat însă, contraatacurile oaspeţilor nu sunt oprite cu promptitudine, în toate cazurile. Urmare: înscrierea de către echipa R.P. Ungare a încă unui gol, în min. 33, prin Kocsis, consecinţa tot a unei greşeli de fundaş (Deleanu). Soarta partidei era pe punctul de a se hotărî în defavoarea unsprezecelui nostru la sfîrşitul primei reprize, cînd arbitrul Tschentscher (R.F. a Germaniei) a acordat oaspeţilor un „11 m“ gratuit Dar Răducanu — bravo Răducanu! — a apărat şi repriza s-a încheiat cu rezultatul de 2—1. In repriza secundă situaţia se schimbă, atacurile echipei noastre sînt mai insistente şi mai periculoase (de vreo 2—3 ori suntem foarte aproape de gol), contraatacurile formaţiei Ungariei sunt mai bine anihilate. Se produc modificări în ambele formaţii, în echipa României sunt introduşi Neagu şi apoi Lucescu, în locul lui Iordănescu şi Dembrovschi. In noile condiţii, cu un plus de prospeţime, se produce egalarea în min. 82, printr-un gol înscris de Neagu, la o fază în care şi-au adus aportul Lucescu, Dobrin şi Domide. La sfîrşitul celor 90 de minute, tabela de marcaj indică 2—2. In meciul al 3—lea, eliminîndu-se carenţele manifestate în partida de duminică, evoluînd la valoarea sa adevărată, echipa României va putea să cîştige şi să se califice în semifinala campionatului european. E. LCB După meciurile retur de la sfîrşitul săptămînii trecute în semifinala Campionatului european de fotbal s-au calificat: R.F. a Germaniei (0—0 cu Anglia, după ce a cîştigat prima partidă cu 3—1); U.R.S.S. (3—0 cu Iugoslavia, în primul meci 0—0) şi Belgia (2—1 cu Italia, în tur 0—0). O mare surpriză, eliminarea de către Belgia a Italiei, cîştigătoarea ediţiei precedente a campionatului. Ultimul act — turneul final — se va desfășura în perioada 14—18 iunie, in Belgia. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Diviziat de fotbal Chimica Tîrnăveni—Arieşul Turda 3-1 (0-0) In partida de ieri, duminică, mai ales în prima parte a jocului, Arieşul Turda s-a dovedit hotărît să plece de la Tîrnăveni cel puţin cu un rezultat de egalitate. Ce-i drept, gazdele au luptat mult, dar ce folos că s-au ratat foarte multe ocazii clare de gol. La reluare, conducătorul tehnic al formaţiei locale face cîteva schimbări care s-au dovedit utile. Unsprezecele chimist joacă măi atent, domină şi astfel reuşeşte să pupă poarta lui Cocan in dificultate încă din primele minute. Scorul este deschis de Sărdi în min. 59. După înscrierea acestuigol gazdele capătă o forţă de nedescris, atacă periculos şi obligă pe adversar să-şi strîngă forţele în propriul careu. Cel de al doilea gol al chimiştilor este înscris tot de Sardi în min. 65 ca urmare a unei excelente faze. Treuşan pedalează pe aripa dreaptă, ajunge la colţul careului de 16 m, adversarul centrează, Solomon intuieşte reluarea dar lasă mingea să curgă la Sărcii care vine din spate şi calm înscrie. Jocul defensiv al adversarului este marcat şi prin raportul de camere 17—1 şi mai ales că în min. 75 Cadar este obligat la un şut al lui Solomon să reţină mingea cu mîna in propriul său careu. Normal, conducătorul partidei Mihai Molnar din Mediaş acordă penaiii pe care Sărdi îl ratează., Al treilea gol pentru chimişti este înscris de tînărul promovat în formaţie Ökrös care, foarte atent în linia de atac, preia cu capulă minge centrată de Vasiliu şi înscrie în min. 80. La rezultatul de 3—0 chimiştii par mulţumiţi şi, cînd nimeni nu se aşteaptă, în min. 89 la un atac steril al oaspeţilor, Cheţa reduce scorul la 3—1. A. GANEA C.F.R. Sighişoara - Victoria Călan 2-0 (1-0) După două jocuri dificile şi importante pentru evitarea zonei inferioare a clasamentului, susţinute în deplasare, ceferiştii au apărut din nou în faţa propriilor suporteri pe care i-au satisfăcut în urma unui joc riguros tehnic şi eficace. Ei sunt pe punctul de a deschide scorul în min. 13 dar Dajko din careu întîrzie şutul şi oaspeţii resping în corner. Trec doar cîteva minute de joc la mijlocul terenului şi Vajna, foarte activ în această partidă, face o cursă de 30 m, depăşeşte întrega apărare inclusiv portarul şi înscrie primul gol al partidei în min. 29. Urmează două faze fierbinţi lucrate de sighişoreni dar mingile puternic expediate de Vajna şi Hoffner lovesc bara porţii adverse. După pauză sighişorenii au o bună ocazie de a majora scorul prin Birsen în min. 81 care a scăpat singur în careul advers, dar este deposedat corect în ultimă instanță. Marcat de efort, Vama este înlocuit inspirat cu Medrea care cu 4 min. înainte de final înscrie cel de-al doilea gol al localnicilor. I. DIMA Minerul Rotar - Viitorul Tg.-Mureş 4-3 (2-1) Mureşenii au evoluat în deplateria roşie) a ţinut neapărat să sare în compania echipei Minerul cîştige, ceea ce i-a reuşit, datorită din Rodna care avînd o situaţie şi arbitrului părtinitor, precară în clasament (deţine lan- GH. BOTEZAN Etapă săracă în goluri în campionatul judeţean Etapa a XXV-a a campionatului judeţean de fotbal constituie un adevărat record al ineficacităţii. In cele şapte meciuri disputate nu s-au înscris decit 12 goluri, dintre care gazdele 9 şi oaspeţii 3. S-au înregistrat trei victorii ale gazdelor, una a oaspeţilor şi trei întilniri s-au încheiat la egalitate. Scorul etapei s-a înregistrat la meciul Oţelul Tg.-Mureş — Gloria (5—0). Iată rezultatele etapei: Lemnarul Tg.-Mureş — Sticla Voinţa Tîrnăveni 1—1; Energia Iernut — Mureşul Luduş 0—0; Voinţa Miercurea Niraj — Voinţă Reghin 2—1; Oţelul Reghin — Lacul Ursu Sovata 0—1; Avintul Reghin — Ciocanul Tg.-Mureş 0—0; Oţelul Tg.-Mureş — Gloria Tg.Mureş 5—0; Tractorul Sărmaşu — Comerţul Dermagant Tg.-Mureş 1—0. Meciul dintre formaţiile Fabrica de zahăr Tg.-Mureş — Energia Fîntînele nu s-a disputat datorită faptului că fotbaliștii din Fîntînele nu s-au prezentat la meci. In clasament pe primul loc se situează echipa Lacul Ursu Sovata cu 37 puncte. CANEA PETREA Premieră la Teatrul de păpuşi Zilele trecute a avut loc o nouă premieră a colectivului secţiei maghiare a Teatrului de păpuşi din Tg..Mureş. A fost prezentată în versiunea lui Kombik István, drama în versuri „Csongor és „Tünde" (Crai Csongor şi Zina Tünde), după istoria lui Arghir, de scriitorul clasic maghiar Vörösmarthy Mihály. Piesa a fost pusă în scenă de Antal Pál, muzica și scenografia sunt semnate de Szabó Csaba și respectiv Haller József. Atletism Participare numeroasă... rezultate modeste la faza judeţeană a campionatelor republicane ale liceelor Peste 150 de atleţi, elevi ai liceelor din Reghin, Sovata, Sighişoara, Luduş, Sărmaşu, Miercurea Niraj şi Tg.-Mureş s-au întrecut pe stadionul „23 Au-August“ din Tg.-Mureş pentru cucerirea titlurilor de campioni judeţeni pe 1972. Cu tot timpul prielnic, rezultatele nu sunt la nivelul dorit pentru actuala perioadă de pregătire, cu mai puţin de o lună înaintea finalelor acestui campionat ce se va desfăşura la Bucureşti şi cu o lună şi jumătate înaintea finalelor campionatelor republicane ale juniorilor mari. Iată cîteva din rezultatele obţinute în cadrul celor 24 probe desfăşurate: Filpişan Aurelia — Liceul Reghin 2.278/10 la 800 m (recenta cîştigătoare a finalei „Crosului Tineretului"), Gîrloanţă Elena (născută in 1956) — Lie. Papiu — 13“2/10 la 100 m, timp realizat în serii; Pop Emilia — Lie. Unirea cu 38,42 m la disc; Albert Iosif — Lie. Sovata — cu 11“6/10 la 100 m; Săntha Carol — Lie. Sighișoara — cu 24“3/10 la 200 m si 52“6/10 la 400 m; Mathe Martin — cu 13,85 m la triplusalt; Bencze Arpad — cu 12,10 m la greutate şi Szenthe Ştefan cu 53,54 m la suliţă, toţi de la Liceul Papiu Ilarian; Moldovan Doina — Lie, nr. 5 Tg.-Mureş cu 5,08 m la lungime; Duca Augusta (născută în 1957) de la Lie. Bolyai — cu 9,43 m la greutate şi Fenyő Eva tot de la Lie. Bolyai cu 28,3/10 pe 200 m. In baza primelor trei locuri obţinute în cele 24 de probe, clasamentul pe unităţi se prezintă astfel: 1) Lic. Bolyai F. — Tg.-Mureş cu 7 locuri I, 6 locuri II şi 4 locuri III; 2) Liceul Papiu Ilarian — Tg.-Mureş cu 6, 4, 3; 3) Sighişoara 2, 1, 2; 4) Reghin 2, 0, 2; 5) Lie. nr. 5 Tg.-Mureş 1, 4, 0; 0—7) Luduş şi Tîrnăveni 1, 1, 0; 8) Lie. Unirea Tg.Mureş 1, 1, 0; 9) Sovata 1, 0, 1; 10—11) Lie. ind. constr. maşini Tg.-Mureş şi Miercurea Niraj 0, 2, 0; 12) Lie. nr. 4 Tg.-Mureş 0, 0, 1. După acest concurs fiecare antrenor şi atlet va trebui să analizeze temeinic rezultatele obţinute, să intensifice şi să îmbunătăţească procesul de instruire, va trebui să se transpire mai mult, dacă dorim să figureze ca şi în anii precedenţi printre fruntaşi. „Cupa de cristal" cucerită de Lie Bolyai la ediţia din 1971 obligă la mai mult. Timpul încă nu-i pierdut şi dorim ca şi la finalele campionatelor republicane de juniori atleţii mureşeni să cucerească mai multe medalii şi chiar titluri de campioni. FLOREA ROMULUS preşedintele Comisiei judeţene de atletism Handbal divizia şcolară Duminică înainte de masă pe terenul Şcolii sportive din Tg.-Mureş s-au disputat două partide în cadrul diviziei şcolare şi de juniori. Iată rezultatele şi cei mai eficace jucători ai formaţiilor tirgumureşene. Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Sf. Gheorghe (fete) 12—11 (6—6), Viorica Dudaş 5 puncte, Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Năsăud (băieţi) 25—18 (13—9), Dorel Doagă 6 goluri şi Sorin Vintilescu 5 goluri. C. ALBU Echipa de baschet a Institutului pedagogic, campioană universitară Galaţiul a găzduit primul turneu final al Campionatului Naţional Universitar la baschet feminin, la care studentele mureşence componente ale echipei Institutului pedagogic Tg.-Mureş au reuşit să obţină rezultate remarcabile, cîştigînd primul loc. Finala turneului s-a disputat între Universitatea Timişoara şi Institutul pedagogic Tg.-Mureş. Şi de data aceasta studentele mureşence au demonstrat buna pregătire şi dorinţa de a cuceri titlul suprem care le-a şi revenit, după o luptă viu disputată, cu faze frumoase, cu scorul 56—50. In fotografie, echipa cîștigătoare și antrenorul Balázs János. Handbal divizia A, fete Tg.Mureş - Universitatea Bucureşti 10-9 (5-5) După o serie de insuccese suferite în ultima vreme, de data aceasta gazdele au făcut o partidă remarcabilă, chiar cea mai bună, învingind mai uşor decit arată scorul final pe campioana ţării, Universitatea Bucureşti. In prima repriză cele două echipe şi-au împărţit perioadele de dominare, au construit acţiuniofensive in faţa porţilor, unele din ele încheiate cu goluri spectaculoase. In această parte a jocului Rozalia Soos ratează o lovitură de la 7 metri. Imediat după reluare localnicele forţează jocul, încet, încet preiau iniţiativa cu mult curaj şi cu o bună circulaţie a mingii în faţa semicercului advers, ele conduc. In min. '43, cu scorul de 10—61 Apod a urmat eliminarea, cu multă uşurinţă, a Rodicăi Cordoş de la gazde pentru două minute, timp In care studentele înscriu două goluri consecutive. Ultimul minut era aprig disputat. Bucureştencele luptă cu disperare, cel puţin pentru un rezultat egal, însă nu mai au resurse fizice decit pentru reducerea scorului, prin Schramko. Cele 19 puncte ale partidei au fost semnate de: Rozalia Soos 4, Maria Barta 3, Rodica Cordoş, Maria Szöllösi, Rozalia Burta este un gol, de la Mureşul şi Simona Arghir 6, Aneta Schramko 2, Niculina Iordache 1 pentru Universitatea. ANDREI SZABÓ Baschet divizia B Tg.-Mureş — Rapid Deva 74-31 Ultima etapă a campionatului republican feminin de baschet div. B, a găzduit, pe terenul Liceului Bolyai din Tg.-Mureş întîlnirea între formaţiile Voinţa Tg.-Mureş şi Rapid Deva. Mureşencele, lidere în seria în care activează au obţinut victoria clară. La începutul partidei oaspetele schiţează cîteva acţiuni dar iniţiativa este de partea gazdelor care termină repriza cu rezultatul de 40—18 în favoarea lor. Repriza secundă nu aduce nici o schimbare în cursul partidei, astfel prin buna comportare a jucătoarelor Elena Oprioiu, Ildikó Toducz şi Ana Lörincz, gazdele obţin o victorie clară cu 74—31. După această ultimă victorie formaţia Voinţa Tg.Mureş cîştigă seria şi va participa la turneul final pentru promovarea în divizia A, între26—28 mai la Sibiu în compania echipelor Voinţa Bucureşti, Voinţa Constanţa şi Metalul Salonta. SEBASTIAN ALBU Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş comunică preţurile de contractare şi cu amănuntul plafon stabilite la unele legume prin decizia nr. 170, respectiv 171/1972. Preţurile de contractare intră în vigoare la data de 16 mai 1972, ora zero. Preţul cu amănuntul plafon la castraveţi de seră intră în vigoare la data de 18 mai 1972, iar la restul produselor la data de 17 mai 1972, ora zero. Cu data de 16 respectiv 17 mai 1972, se abrogă preţul de contractare şi cu amănuntul plafon la următoarele produse: — ceapă verde per legătură şi kg — decizia nr.170/1972; salată căpăţînă per bucată, salată frunze — decizia nr. 53/1972. Nr. Denumirea Calitatea crt. produsului UMI II 1. Castraveţi de seră-mutaţii amănuntul kg 4,60 3,20 2. Ceapă verde cu frunza recontract kg 2,10 1,40 tezată (ceapa şi frunza îmamănuntul kg 3,— 2,—preună maximum 25 cm. lungime). 3. Ridichi de lună 5—7 contract leg. 0,35 0,25 buc./leg. amănuntul leg. 0,50 0,35 4. Ridichi de vară 5 buc./leg. contract leg. 0,60 0,40 amănuntul leg. 0,90 0,60 5. Salată. contract kg. 2,40 1,80 amănuntul kg. 3,40 2,60 „Cred în cei ce muncesc, pentru că au suferit nedreptatea, au fost jefuiţi, au fost înşelaţi, au robit, au zăcut în bezna inculturii, au fost chinuiţi de boli şi au flămînzit“. Sunt cuvintele ce caracterizează întreaga activitate a poetului comunist Salamon Ernő, de la a cărui naştere s-au împlinit la 15 mai a. c. 60 de ani. Născut la Gheorghieni intr-o familie de muncitori, poetul revoluţionar Salamon Ernő îşi trage întreaga concepţie de viaţă din mediul proletariatului, fiind crescut şi educat la şcoala mişcării muncitoreşti. Este lovit de la început de realitatea dură a existenţei proletare. Rămas orfan de tată de timpuriu, pentru a urma liceul şi apoi facultatea, a fost nevoit ca în timpul vacanţelor să lucreze din greu ca muncitor zilier în colonia forestieră de la Gheorghieni. Dovedeşte o dragoste deosebită pentru literatura marxistă, în acelaşi timp asimilează ideile socialismului ştiinţific nu numai din cărţi dar în primul rînd din contactul ce muncitorii forestieri, din cunostintele lupte de clasă care au avut loc în Valea Mureşului în anii 1923, 1925, 1929. In timpul acestor acţiuni greviste, în timpul primelor arestări datorate activităţii de răspîndire a manifestelor s-a călit revoluţionarul Salamon Ernő. In anul 1930, pentru a îndeplini dorinţa mamei sale se înscrie la Facultatea de drept din Cluj. Plecarea sa la Cluj cu toate că va aduce multe elemente noi în viaţa şi activitatea sa, nimic nu va reuşi să-l rupă de clasa lui socială. De laînceput, ca tînăr student se va angrena în lupta revoluţionară. Perioada în care Salamon Ernő se încadrează în mişcarea revoluţionară antifascistă a studenţilor din Cluj coincide cu avintul revoluţionar al întregii clase muncitoare din România, condusă de partidul comunist, care va culmina cu luptele eroice ale ceferiştilor şi petroliştilor din ianuarie-februarie 1933. Este cunoscut că In aceşti ani, ca şi mai tîrziu, alături de clasa muncitoare s-a aflat Intelectualitatea progresistă, democratică. Alături de alte publicaţii democratice conduse de partidul comunist un loc însemnat l-a avut revista maghiară „Korunk“. In mijlocul cercului literar, din jurul revistei, condus de Gaál Gábor, s-a format şi poetul Salamon Ernö. In paginile revistei, militînd pentru apropierea românilor şi maghiarilor, a Înfrăţirii lor, Salamon Ernő a publicat traduceri reuşite din Arghezi, Sadoveanu, Coşbuc, Emil Isac, Panait Istrati şi alţii. Poetul a militat însă prin versuri proprii pentru ideea înfrăţirii româno-maghiare. Subliniem că activitatea literară şi publicistică a studentului clujean se împleteşte strîns cu cea revoluţionară. Audiază conferinţe, ia parte la seminarii ideologice ilegale, unde îşi însuşeşte materialismul dialectic, citeşte foarte multă literatură. Ţinea o foarte strînsă legătură cu cei de acasă, în desele deplasări de la Cluj în localitatea natală, transporta celor de acolo materiale ilegale. Din aceste motive, cu prilejul zilei de 7 noiembrie 1932 îl întîlnim printre comuniştii arestaţi în Gheorghieni. La 19 ani, din cauza situaţiei grele materiale este nevoit să-şi întrerupă studiile universitare. Cu greu este angajat reporter la ziarul din Braşov „Brassói Lapok“. Ca ziarist, se foloseşte de toate mijloacele legale ale meseriei pentru a servi cauza comuniştilor, publicînd relatări despre grevele muncitoreşti, asistînd la procesele comuniştilor etc. Impresionat de zilele de foc din 15—16 februarie 1933 de la „Griviţa“ va cînta în versuri vibrante dreapta ridicare la luptă a muncitorilor ceferişti. Timp de peste un an, Salamon Ernő va peregrina prin toată ţara şi va difuza publicaţia „Korunk“. In cele din urmă se stabileşte la Tg.-Mureş. In anul 1937, îi apare la Tg.Mureş volumul de versuri „Soarta minunată“, iar peste un an volumul „In pragul săracilor“. Versurile sale antifasciste valorifică din plin tradiţiile cîntecului şi baladei populare. In 1938, publică poemul „Cîntec despre soarta slugilor“. O deosebită activitate a desfăşurat Salamon Ernő în zilele ce au urmat Dictatului de la Viena cînd împreună cu soţia sa sînt convocaţi la tribunal şi declaraţi „elemente periculoase" şi primesc dispoziţie să părăsească oraşul Tg.-Mureş. Veşnic hăituit de autorităţile hortiste, fără muncă, trăind dict greu, continuă totuşi să scrie versuri şi proză. In mai 1942 îşi scrie Testamentul, document revelator al consecvenţei sale revoluţionare. Credinţa lui faţă de proletariat, faţă de partidul clasei muncitoare sunt trăsături caracteristice atât pentru etica şi estetica operei sale cit şi pentru perspectiva gîndirii sale profeţitoare. Ultimul său poem scris în timpul unei concentrări forţate in Ucraina a fost: „Cartea suferinţelor“. Va fi asasinat de fasciştii hortişti la 27 februarie 1943. Ultimul său mesaj, este străbătut de o neţărmurită încredere în eliberarea omului. ... Aruncaţi-mi versurile, dacă le socotiţi zadarnice, dar cinstiţi-mi mormîntul, eu am crezut într-o lume a muncii, a libertăţii şi a păcii“. STELIAN POPESCU , SALAMON ERNŐ, un înflăcărat poet revoluţionar Cinema MARŢI, 16 MAI TG.-MUREŞ — Select: Domiciliul conjugal. Arta: Steaua Sudului. Progresul: Tată cu de-a sila. Tineretului: Asediul. Urnirea: Vîrstă ingrată. Flacăra: Casa neliniştită. SIGHIŞOARA — Luminat Scoate-ţi pălăria cînd săruţi. Tîrnava: Apoi s-a născut legenda. LUDUŞ — Flacăra: O scrisoare pierdută. SÂRMAŞU — Populari Străzile au amintiri. REGHIN — Patria: Un loc pentru îndrăgostiţi. Victoria: La patru paşi de infinit. TÎRNĂVENI — Melodia: Moartea filatelistului. SOVATA — Doina: Aricii se nasc fără ţepi. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Flacăra olimpică. FÎNTlNELE — Patria: O sută de dolari pentru şerif. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Călătorie în aprilie Teatru TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, ora 16: Regele motan. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio, ora 20): Slugă la doi stăpini. Televiziune 9.00 — Telex: 9.05 — Teleşcoală (biologie, matematică); 10,00 — Curs de limba rusă; 10,30 — Căminul; 11,15 — Muzică populară, în jurul orei 11,30. — Posturile noastre de Radio şi Televiziune vor transmite direct, de la Porţile de Fier, întîlnirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu — secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito , preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, cu prilejul inaugurării oficiale a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier; 14,00 — Muzică populară; 14,10 — Telex; 16,30—17 — Curs de limba franceză — lecţia a 15-a; 17,35 __Interpreţi şi rolurile lor: baritonul David Ohanesian; 18,15 — De la Alfa la Omega; 18,45 — întrebări şi răspunsuri; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20/10 — Teatru TV prezintă: Piticul din grădina de vară. Scenariu original de D. R. Popescu (premieră TV); 22,10 — Vedete ale muzicii ușoare. Sacha Distel la Studio Uno; 22,30 — 24 de ore. Mica publicitate VÎND casă 3 camere şi dependinţe, grădină mare, Gurghiu, str. Tudor Vladimirescu 30. Budai Nicolae. CASA DE AJUTOR A PENSIONARILOR la 6—7—8 iunie a. c. va organiza excursie la Baia Mare — Sighet — Bocşa. înscrieri pînă la 25 mai 1972.