Steaua Roşie, iunie 1972 (Anul 23, nr. 128-153)
1972-06-24 / nr. 148
ns A s s * DM Festivalului „Zilele muzicale tirgumureşene“ NICOLAE VEREŞ prim secretar al Comitetului Judeţean Mureş al P.C.R. preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Este deosebit de plăcut să fii părtaş la geneza şi instituirea unei tradiţii de orice natură, care întruneşte încă de la început o largă adeziune în mase largi de oameni ai muncii. Este şi mai semnificativă, mai încărcată de trăiri emoţionale atunci cînd această tradiţie se zămisleşte şi dăinuie într-un elevat sector al artei — acela al muzicii simfonice. Consider că asistăm la o operă conştientă şi statornică de asimilare tot mai profundă de către mase largi a unui bogat patrimoniu de valori spirituale autentice, care vin să înnobileze cu înalte calităţi morale şi estetice personalitatea constructorului socialismului şi comunismului. E şi firesc să fie aşa, întrucît partidul nostru pune în centrul activităţii sale preocuparea consecventă de educare multilaterală a oamenilor muncii, asigură cu generozitate condiţii din ce în ce mai depline pentru dezvoltarea unei vieţi spirituale de largă audienţă, a căreicaracteristică principală este bogăţia de idei şi idealuri, ce întruchipează aspiraţia spre fericire şi desăvirşire morală a omului zilelor noastre. Aflîndu-se la a doua ediţie, „ZILELE MUZICALE TIRGUMUREŞENE" polarizează atenţia miilor de iubitori ai muzicii, a specialiştilor, dar mai presus de toate, constituie un nou şi fericit prilej de difuzare mai calificată a unor valori incontestabile ala creaţiei muzicale româneşti şi universale. Imbrăţişînd o mare varietate tematică şi stilistică, atît prin repertoriu, cit şi prin valoarea deosebită a formaţiilor şi interpreţilor, se conturează tot mai pregnant personalitatea acestui festival al muzicii, cu rezonanţă în viaţa muzicală a patriei. In atmosfera de puternic entuziasm cu care oamenii muncii din judeţul nostru, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, alături de întregul popor, întîmpină apropiata Conferinţă Naţională a Partidului Comunist Român şi a 25-a aniversare a proclamării Republicii, înscriem şi „ZILELE MUZICALE TIRGUMUREŞENE" ca un modest omagiu al acestor plaiuri adus conducătorului nostru iubit. Urez succes deplin celei de-a doua ediţii a „ZILELOR MUZICALE TIRGUMUREŞENE". s s\\ s\\\\ s i \\ s s \ \ \ \ \ \ \ \ \ \\ \ \ \\\\\\\\\ s\\\ s\\ s s s\\\ s\\\ n fotografie — de la stingă a dreapta — 4 dintre tinerii necanizatori de la secţia de mecanizare din Găieşti: IOSSIF BIRO, ANDREI COJOCARU, GERGELY FARCAŞ CSIKI ZOLTÁN. Cel ce intră în aceste zile in secţia de mecanizare din Găieşti are impresia că tractoarele, batozele şi combinele sunt toate noi. Par aşa, pentru că cei 20 de tineri mecanizatori le-au reparat şi întreţinut încît, într-adevăr, iţi vine să crezi că ieri au fost aduse din fabrică. Calificativul de „foarte bine“ primit de mecanizatorii din Găieşti din partea comisiei care a făcut recepţia maşinilor după reparaţii este oglinda atitudinii tinerilor mecanizatori faţă de muncă, faţă de ei înşişi, faţă de interesele lor şi ale cooperatorilor în rîndul cărora lucrează. Tinerii mecanizatori din Găieşti, în întrecerea socialistă dintre ei, pînă acum, au consemnat în graficele de muncă însemnate depăşiri de plan, terminarea tuturor lucrărilor agricole înainte de vreme. Şi tot înainte de vreme au terminat reparaţiile maşinilor agricole cu care vor „declanşa" nu peste mult timp cea mai importantă campanie agricolă a anului — recoltarea păroaselor. Iar după aceea, mecanizatorii şi cooperatorii din Găieşti vor strînge alte roade ale muncii lor. Şi vor avea ce strînge, pentru că în întrecerea dintre tinerii mecanizatori şi cooperatori, dintre întreaga obşte şi pămînt, lanurile de grîu şi orz, porumbul, sfecla de zahăr şi cartofii de Pe întinsele şi domoalele tarlale de pe valea Nirajului se înfăţişează prevestitoare de mult belşug, mai mare decit în anii precedenţi. E belşugul muncii tuturor, dar, la cîteva dintre culturi el se datoreşte în mai mare parte mecanizatorilor, acestor oameni care în toate anotimpurile anului sînt în întrecere cu timpul şi pămîntul: pe arşiţă şi brumă, pe ploaie şi lapoviţă, în toiul iernii. — Cum şi la ce nivel calitativ aţi muncit în acest an? i-am întrebat pe cîţiva dintre mecanizatorii din secţia Găieşti. Răspunsul a fost aproape acelaşi: „Cîmpul, cu holdele lui, cu întregul belşug ne oglindeşte cel mai bine răspunderea cu care am muncit din toamna trecută pînă acum ... " Răspunderea mecanizatorilor a crescut evident faţă de calitatea lucrărilor, de executarea lor în timpul optim. Aceasta explică o nouă mentalitate faţă de muncă, un nou unghi din care mecanizatorii şi cooperatorii îşi privesc munca. Repartizarea lor în raport cu nevoile unităţilor agricole, stabilirea de răspunderi concrete pentru fiecare, retribuirea muncii lor în raport de rezultatele obţinute i-au făcut pe tinerii mecanizatori din Găieşti (şi nu numai pe ei) să fie mereu în întrecere cu timpul şi pămîntul, să grăbească terminarea mai devreme şi la un nivel calitativ superior a şirului neîntrerupt de lucrări agricole. Dar noua lor atitudine faţă de pămînt, dorinţa de a-i face să producă mai mult sunt şi efectul direct al generalizării şi organizării muncii în acord global, care, în mod practic stimulează deopotrivă atît pe mecanizatori cît şi pe cooperatori. Pămîntul cooperativei agricole din Găieşti arată aşa cum îi stă lui bine la începutul anotimpului de vară, cooperatorii mai prăşesc, tractoarele cu remorci cară lucernă şi trifoi spre grajdurile animalelor, maşinile de recoltat aşteaptă în careu semnalul să iasă în lanuri. Pretutindeni faptele de muncă şi de conştiinţă patriotică ale celor 20 de tineri mecanizatori se integrează armonios, zi de zi, în activitatea generală a întregii obşti. Cu toţii la un loc, într-o familie unită, sînt mereu în întrecere cu timpul şi pămîntul. C. CROITORU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI -VAL CMUNAL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL Ş/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 6 pagini, 30 de bani La fiecare loc de muncă, noi dovezi de angajare totală pentru realizarea CINCINALULUI înainte de termen! Delegat la Conferinţa Naţională a partidului Aflată In plină cîmpie a Transilvaniei, cooperativa agricolă din Şăulia, în perimetrul ei astăzi are cele mai frumoase culturi de grîu, porumb sau sfeclă de zahăr din județ. An de an pămîntul lucrat cu operativitate de harnicii cooperatori, dă roade tot mai bogate. Anul trecut de exemplu C.A.P. din Șăulia a realizat în medie la ha 3.000 kg grîu, peste 3.300 kg porumb boabe, 41.299 kg sfeclă de zahăr. Dacă comparăm aceste realizări cu producţiile din 1959 cînd nu depăşeau la grîu 1.200 kg la porumb 1.800 kg sau ' 1.000 kg'la har la sfeclă de zahăr, vedem cit de mare este saltul realizat doar în mai bine de un deceniu. La aceasta mai adăugăm şi creşterea bunăstării cooperatorilor care este reflectată în case frumoase, în nivel de trai ridicat, în creşterea la peste 36 lei a valorii unei norme convenţionale. Merite pentru aceste realizări însemnate au fără îndoială ţăranii cooperatori dar şi comunistul GHEORGHE DUMA, care de 13 ani îndeplineşte cu cinste funcţia de preşedinte al cooperativei agricole. In luna aprilie, pentru producţia de 41.299 kg sfeclă de zahăr la ha realizată în anul trecut, C.A.P. a fost distinsă cu Ordinul Muncii cl. I. Ca preşedinte al C.A.P. şi totodată şi cel mai iscusit gospodar al cîmpiei, Gheorghe Duma a iniţiat înfiinţarea unei asociaţii intercooperatiste piscicole. In comună a contribuit din plin la introducerea apei potabile, a curentului electric, la ridicarea unui magazin universal modern şi multe altele. In prezent, în plin sezon al muncilor agricole de vară, greu poate fi găsit la sediul C.A.P. Este mereu pe cîmp. — Cu ce fapte se prezintă comuniştii şi ceilalţi cooperatori de aici la marele eveniment pentru ţara întreagă, Conferinţa Naţională a partidului? — După cum arată cîmpul, ne-a răspuns tovarăşul Duma, cu hotărîrea de a obţine recolte tot mai bogate, de a vinde statului cît mai multe produse, de a ne respecta angajamentul de a obţine peste plan 3.600 tone sfeclă de zahăr şi altele. Pentru meritele sale în dezvoltarea cooperativei, pentru sîrguinţa cu care munceşte zi de zi, tovarăşul Gheorghe Duma a fost ales delegat la Conferința Națională a partidului. La Ţesătoria de bumbac din Sighişoara După anunţarea angajamentelor, au urmat măsuri care se şi materializează în creşterea eficienţei BIBIIIWIIIMIII IUI ICTBWaflWftlH——B—aaBBaKaM—B—— Actualul cincinal este caracterizat ca cincinalul creşterii eficienţei întregii activităţi economico-financiare a întreprinderilor industriale. Plecînd de la această cerinţă primordială, de mare răspundere pentru fiecare unitate economică, comitetul oamenilor muncii, întregul colectiv de la Ţesătoria de bumbac din Sighişoara şi-au îndreptat atenţia principală spre creşterea cantităţii şi calităţii producţiei, a productivităţii muncii, spre reducerea preţului de cost al fabricaţiei prin micşorarea cheltuielilor materiale, realizarea de însemnate beneficii peste plan etc. In acest scop s-a întocmit un amplu plan de măsuri tehnico-organizatorice, cu termene şi responsabilităţi precise, care aplicate întocmai în procesul muncii şi-au dovedit eficienţa. Să urmărim la concret rezultatele obţinute în producţie ca urmare a aplicării acestor măsuri, care pe lingă eficienţa economică reflectă şi gradul de conştiinţă al colectivului, poziţia acestuia de proprietar şi producător al mijloacelor de producţie şi a bunurilor materiale. „ Cînd ne-am angajat să realizăm o producţie marfă suplimentară de 13 milioane lei şi o productivitate a muncii pe cap de salariat cu 5.500 lei mai mare decit cea prevăzută în plan etc. am plecat de la resursele materiale şi umane de care dispunem — ne spunea Eugen Bleahu, secretarul comitetului de partid. Pentru a pune în valoare aceste resurse am luat măsuri care ridică gradul de utilizare a capacităţilor, ne ajută să folosim mai bine timpul de lucru şi întregul potenţial de care dispune ţesătoria. Observînd că timpul de încărcare a suveicii de către fiecare ţesătoare are o pondere destul de mare în staţionarea războaielor, ceea ce influenţează negativ creşterea producţiei fizice, am introdus în fiecare zonă o încărcătoare de serviciu care deserveşte patru războaie în loc de trei. Acest fapt a dus la reducerea simţitoare a staţionărilor tehnologice şi la creştinţa cu sută a producţiei fizice şi ridicarea productivităţii muncii cu o sută de lei pe cap de salariat. O altă acţiune importantă, aflată în curs de (Continuare in pag. a 2-a) I. HUSAR Cu planul semestrial îndeplinit Unităţile aparţinătoare întreprinderii de transporturi auto din Tg.-Mureş şi-au realizat cu 10 zile mai devreme sarcinile de plan pe semestrul I la transportul de călători. Acest succes se datorează atît personalului de bord , care a manifestat o atenţie sporită faţă de călători şi pentru eliminarea întârzierilor, cît şi muncitorilor din sectoarele de întreţinere care prin buna lor activitate au asigurat buna funcţionare, circulaţie şi punctualitate a autobuzelor. Pînă la finele lunii iunie, la acest indicator se vor realiza suplimentar încă 15 milioane călători-kilometri. Brigăzile lui Zaharie Man şi Traian Feier , în fruntea întrecerii Din angajamentul anual care prevede realizarea peste prevederi a unei producţii marfă de 2 milioane lei, colectivul de la U.E.L. Reghin, mobilizat de comunişti, a realizat: 2.000 mc buşteni răşinoase, 1.000 mc buşteni stejar, 800 mc buşteni diverse esenţe, 700 mc lemn pentru mină, 9.000 mc lemn pentru celuloză şi pastă mecanică etc. In fruntea întrecerii pentru mai mult şi mai bine se află brigăzile conduse de Zaharie Man şi Traian Feier, din parchetul Corogana — Cepuriţa. Intîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu delegaţia Partidului African a! Independenţei din Guineea- Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului Vineri la prînz, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului, care face o vizită de prietenie In Republica Socialistă România, la invitaţia C.C. al P.C.R. Au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent ale C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei şi Ion Dincă, secretari ai C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul întîlnirii, s-a efectuat un amplu schimb de informaţii şi de vederi în probleme de interes comun privind activitatea şi preocupările celor două organizaţii politice şi raporturile reciproce dintre P.C.R. şi P.A.I.G.C. Totodată, s-a efectuat un schimb de vederi privind situaţia politică internaţională contemporană, evoluţia luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Exprimînd întreaga lor satisfacţie faţă de dezvoltarea raporturilor de prietenie, sprijin multilateral şi solidaritate militantă dintre cele două partide, reprezentanţii P.C.R. şi P.A.I.G.C. au convenit să le extindă şi să le diversifice, pe căi şi prin mijloace diverse, în folosul prieteniei dintre popoarele lor, al cauzei unităţii forţelor antiimperaliste de pretutindeni. In numele delegaţiei P.A.I.G.C., tovarăşul Amilcar Cabrai a transmis salutul combatanţilor şi poporului din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde poporului român, Partidului Comunist Român şi Comitetului său Central, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a reafirmat sentimentele de prietenie, solidaritate şi admiraţie faţă de poporul român, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru construirea societăţii socialiste, pentru progres, înţelegere şi cooperare internaţională. Tovarăşul A. Cabrai a apreciat că succesele dobîndite de poporul român constituie o contribuţie importantă la dezvoltarea victorioasă a lupteipopoarelor contra imperialismului, pentru pacea şi progresul umanităţii. Mulţumind pentru salutul adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis tuturor combatanţilor mişcării de eliberare din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde salutul călduros al poporului român, al Comitetului Central al P.C.R. şi al său personal, împreună cu asigurarea întregului lor sprijin în lupta dreaptă pentru lichidarea dominaţiei colonialismului portughez şi urările de succes deplin în înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă naţională, progres social. Convorbirile au decurs într-o ambianţă de deplină înţelegere reciprocă şi caldă prietenie. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut pe membrii delegaţiei P.A.I.G.C. la dejun. Cantina studenţească din Tg.-Mureş O deosebită intervenţie chirurgicală pe ficat Nu demult, în Clinica chirurgicală nr. 1 din Tg.-Mureş, un grup de chirurgi au efectuat unei bolnave o intervenţie chirurgicală mai rară pe ficat. Numele bolnavei este Dăian Maria originară din Sibiu, de 57 ani. Am întîlnit bolnava în salonul 28, într-o stare generală bună, după 3 zile de la operaţie. — Cum vă simţiţi? — Bine, foarte bine. De ani de zile sufăr, am colindat multe spitale şi nu am putut fi ajutată. Cineva m-a îndrumat să vin la Tg.-Mureş. Acum sunt aici, trecută peste operaţie. M-a operat prof. dr. Bancu Emilian. Nici nu i-am scris fiicei mele care e studentă, în sesiune la Craiova. Mă bucur că sînt din nou bine. Acestea mi-au fost spuse de bolnava dintr-un pat alb al serviciului de reanimare. Il caut pe prof. dr. Bancu. Am noroc, deoarece îl intîlnesc chiar la sfîrşitul unei operaţii. __ Ce operaţie aţi efectuat la bolnava Dăian Maria? _ Bolnava suferă de mai mulţi ani de ciroză hepatică, ca urmare a unei hepatite infecţioase. De 3 ani i s-a pus în evidenţă lichid în abdomen, vene dilatate pe esofag, care pot duce la hemoragii grave, înainte de operaţie a avut în mai multe rînduri hemoragii mari nazale. In caz de ciroză hepatică, intervenţiile chirurgicale moderne au drept scop scăderea stazei şi presiunii sanguine intrahepatice, prin realizarea unei legături permanente între circulaţia ficatului şi circulaţia generală. In esenţă operaţia constă din implantarea venei porte a ficatului în vena cavă inferioară, avînd drept urmare înlăturarea pericolului hemoragiei şi a lichidului din abdomen. In această tehnică chirurgicală, chirurgul întîmpină greutăţi deosebite, fapt ce explică raritatea centrelor chirurgicale atît în lume, cît şi în ţara noastră, care abordează acest gen de chirurgie. Intervenţia a durat 4 ore, timp în care s-au administrat 3,5 litri singe. Dr. Kesztenbaum Ervin — medic primar reanimator — a avut probleme grele de rezolvat împreună cu colectivul său, înainte de sfîrşitul operaţiei, in urma unei tulburări de coagulare, apare o hemoragie difuză gravă, pe tot teritoriul operator, care pune în pericol viaţa bolnavei. Pînă la închiderea abdomenului în condiţii liniştitoare echipa a aşteptat o oră, pentru ca tulburările de coagulare să cedeze în urma tratamentului aplicat. După o oră de la sfîrşitul operaţiei, pe tubul introdus în abdomen reapare sîngele, fapt ce denotă că tulburările de coagulare s-au reinstalat. Echipa operatorie compusă din prof. dr.Bancu Emilian, dr. Hornyák Béla, dr. Gliga Virgil, intern Sîrbu Vasile şi medicul primar reanimator dr. Kesztenbaum Ervin, au rămas lingă bolnavă pînă noaptea la orele 24, administrînd medicamente şi efectuînd transfuzii de singe. După jugularea tulburărilor de coagulare, hemoragia s-a oprit şi starea bolnavei s-a ameliorat. Prof. dr. Bancu ne-a mai relevat că împreună cu prof. dr. docent Pápai Zoltán au efectuat 33 de astfel de intervenţii la Clinica chirurgicală nr. 1 şi că ar dori ca bolnavii cu ciroză hepatică complicată să se prezinte cît mai devreme la consult chirurgical. A doua zi după intervenţie, în salon se găsea o bolnavă complet schimbată în bine. Cu zîmbetul pe buze ea primeşte vizita de dimineaţă. PAPP IOSIF