Steaua Roşie, noiembrie 1972 (Anul 23, nr. 258-283)

1972-11-08 / nr. 264

PROLETARI OM TOATE TAR/LI. M­/TI-VA / EM MSB ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P..C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV. Nr. 264 (4.549) Miercuri, 8 noiembrie 1972 4 pagini, 30 de bani SITUAȚIA RECOLTĂ/?// In C.A.P. hV PROCENTE PE COMUNE /Wsvs. TOCAI Pt JUDEȚ / \ ^OD~kîTEMTîfr iN /.A S. 63% 70 ' /N C A P. 72% NICI UN RĂGAZ PÎNĂ LA TERMINAREA RECOLTĂRILOR Șl INSAMINTARI! GRIULUI! Cu toate că sintem­ în 8 noiembrie, lucrările agri­cole de toamnă continuă să fie în centrul preocupă­rilor lucrătorilor de pe ogoare. Explicaţia acestei stări de fapt nu este necesară deoarece cauzele sunt prea bine cunoscute. Iată ce s-a realizat pînă la 7 noiem­brie: In I.A.S. semănatul griului s-a efectuat în pro­porţie de 58 la sută, iar în C.A.P. de 61 la sută. Po­trivit datelor Direcţiei generale a agriculturii, în ul­timele 3 zile în cooperativele agricole griul a fost însămînţat pe o suprafaţă de peste 5.900 ha. In zilele ce urmează griul a mai rămas a se însămînţa de către C.A.P. pe o suprafaţă de peste 22.000 ha. In această perioadă de 3 zile, cele mai bune reali­zări la însămînţarea griului le-au avut C.A.P. Săr­­maşu şi Band care au efectuat semănatul între 145— 190 ha. Aţintit 85 ha. In alte C.A.P. ca: Poarta,­­Idi­­ciu, Mica, Tîrnăveni şi altele, griul a fost însămînţat în perioada la care ne referim doar pe suprafeţe cuprinse între 9—12 ha. De asemenea, menţionăm că în cooperativele agricole de producţie Iclănzel, Săr­­maşu, Viişoara, Pogăceaua, Crăieşti-Reghin, Deal, Vărgata şi altele, trebuie luate măsuri şi mai hotă­râte de intensificare a însămînţării griului deoarece această lucrare mai trebuie efectuată pe suprafeţe cu­prinse între 280—320 ha. După cum s-a anunţat în presă recoltarea sfeclei de zahăr s-a încheiat, dar mai este mult de lucru cu transportul acesteia. In cîmp se mai află 90.000 tone de sfeclă. Cit priveşte recoltarea porumbului, după cum se vede şi în harta alăturată, în multe unităţi s-a înche­iat iar în altele este rămasă în urmă. In 3 zile în C.A.P. această lucrare s-a executat pe aproape 10.000 ha. In 20 de cooperative agricole culesul porumbului s-a încheiat. Printre acestea se numără cele din: Ungheni, Tg.-Mureş, Ruşii Munţi, Vălenii, Hetiur, Bezid, Trei Sate, Şerbeni şi altele. Totuşi porumbul a mai rămas de cules în C.A.P. de pe o suprafaţă de 12.900 ha. Suprafeţe mai mari au rămas de cules mai ales în C.A.P. din Valea Largă 425 ha; Ogra 430 ha; Bichiş 385 ha; Deal 369 ha; Band şi Căpuş­nite 200 ha; Ulieş, Daia etc. Nici acum, în noiembrie, la C.A.P. Laslău după situaţia Direcţiei generale agricole, culesul porumbului n-a început. In ceea ce priveşte asigurarea bazei furajere, în C.A.P. însilozările sunt efectuate în proporţie de 74 la sută. In paralel cu celelalte lucrări se impune a se acorda o deosebită atenţie asigurării „cămării de iar­nă“ a animalelor, cu toate sursele ce se mai află pe cîmp sau se aduc de la fabricile de zahăr. Ca şi pînă acum şi în continuare, cea mai urgentă lucrare rămîne însă însămînţarea griului, unde după cum s-a arătat se cere a se depune pînă la încheierea lucrării încă eforturi serioase. La aceasta mai adău­găm că sînt încă necesare de efectuat lucrări pentru pregătirea terenului (în C.A.P.) pe suprafețe de peste 25.000 ha. Pentru a se putea executa cît mai operativ această lucrare se impune a se lua măsuri urgente de eliberare a terenului pentru ca mecanizatorii să poată lucra ziua şi noaptea la arat şi semănat. Acest efort este necesar deoarece timpul este instabil şi iar­na se apropie. Aşadar, cu toate forţele la încheierea grabnică a însămînţării griului şi punerii la adăpost a recoltei bune din acest an. REMUS CÂMPEAN Au terminat însămînţarea griului C.A.P. Luduş, Roşiori şi Gorneşti Ca urmare a muncii sîrguincioa­­se desfăşurate de către ţăranii co­operatori la recoltarea culturilor şi eliberarea terenurilor şi a hărni­ciei cu care au muncit ziua şi noap­tea mecanizatorii la arat şi însă­mînţat, alte 3 cooperative agricole din judeţul nostru au raportat In­­ca«9»rea is­aminţării griului. A­cestea sunt cele din Luduş, Ro­şiori şi Gorneşti, care au executat semănatul pe 400, 290 respectiv 280 ha. In prezent în aceste unităţi în urma măsurilor luate de organi­zaţiile de partid, de consiliile de conducere, însămînţarea griului se face suplimenţar pa unele suprafe­ţe, se urgentează culesul şi trans­portul tuturor produselor de pe cîmp, astfel încît tot ce a rodit o­­gonul să ajungă, fără pierderi, la adăpost. Cooperatorii şi mecanizatorii din unităţile care au încheiat semănatul merită toată lauda. Exemplul lor să fie urmat. U.E.L. Reghin Au intrat în folosinţă casele forestierilor... O mare parte din fondurile de investiţii repartizate Uni­tăţii de exploatare a lemnului din Reghin a fost consacrată asigurării condiţiilor optime pentru cazarea muncitorilor. In acest scop s-a trecut la realizarea unor case de cără­midă. Comitetul oamenilor muncii, serviciul mecanic­­investiţii au luat măsuri pen­tru impulsionarea lucrărilor pe toate şantierele. Mai mult, au fost găsite şi soluţii de raţionalizare a muncii în­ pă­dure. Intre acestea se remar­că faptul că inginerul Ioan Benea, a adaptat un motor S15 la o betonieră de 0,125 mc, cu care a mecanizat o­­peraţia de preparare a mor­tarului. Deci, în condiţiile lipsei surselor de energie e­­lectrică în diferite puncte din pădure, ritmul lucrărilor s-a accelerat, în acest fel s-a reu­şit să intre în folosinţă. Casa forestieră de la Fîncel pentru 44 muncitori şi dormitorul de la Donca pentru 22 de munci­tori. Au fost încheiate lucră­rile și la dormitorul comun de la Zăspad, cu o capacitate de cazare de 22 oameni. De no­tat că în următoarele zile se va începe instalarea sobelor de teracotă. ...și platforma depozitului de buşteni De la 30 septembrie, aleea betonată din depozitul U.E.L. Reghin în suprafaţă de 10.000 mp a intrat integral în ex­ploatare. Prin introducerea lu­crului în două schimburi, prin organizarea temeinică a muncii, la care un aport prin­cipal şi-a adus echipa lui Ioan Moldovan, zis Furnic, ritmul de lucru­­ sporit, iar betonarea a putut fi înche­iată. De remarcat că acest harnic colectiv a făcut eco­nomii de materiale, faţă de deviz, în valoare de 15.000 lei. Intrarea în exploatare a a­­leii betonate a creat con­diţii pentru extinderea meca­nizării manipulării, încărcării și descărcării lemnului în de­pozitul central al U.E.L. Se preconizează ca în luna ur­mătoare să fie introdus un autostivuiitor de 5 tone cu furci laterale. Examen de admitere în învăţămîntul superior tehnic, secţii serale de subingineri Intrep. pe lingă care se Înfiinţează secţia Specialitatea 1. BUCUREŞTI Ministerul Educaţiei şi învăţă­­mîntului comunică: Inc­epînd cu anul universitar 1972 1973 se înfiinţează cursuri se­rale de subingineri, care vor func­ţiona pe lingă marile întreprinderi industriale, ca secţii ale instituţi­ilor de învăţămîrtt superior. Examenul de admitere va începe la 1 decembrie 1972. La acest examen se pot prezenta muncitori, maiştri şi tehnicieni, care lucrează în producţie în spe­cialitatea la care se înscriu şi au recomandare scrisă din partea în­treprinderilor unde sunt salariaţi. Candidaţii la examen trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de ba­calaureat (sau maturitate) ai lice­elor (şcolilor medii de cultură ge­nerală), ai liceelor de speciali­tate, absolvenţi cu examen de diplomă ai şcolilor medii tehnice, ai şcolilor tehnice cu durata de 4 ani şi ai şcolilor echivalate de Mi­nisterul Educaţiei şi Invăţămîntului cu liceul, avînd dreptul de a urma cursurile unui institut de învăţă­­mint superior, in conformitate cu condiţiile prevăzute şi publicate pentru admiterea în învăţămîntul superior în anul universitar 1972/ 1973. Candidaţii pot fi din întreprinde­rea pe lingă care se organizează secţia, din altă întreprindere din a­­ceeaşi localitate sau din alte loca­lităţi. In cazul cînd candidaţii reu­şiţi la examen sunt din alte loca­lităţi, ei se transferă, conform nor­melor legale, pe perioada studiilor, la o întreprindere din localitatea unde se organizează cursurile serale de subingineri. Candidaţii reuşiţi la examenul de admitere vor fi înscrişi la cursuri după ce au încheiat un contract cu întreprinderea care i-a recomandat, prin care se angajează să nu între­rupă activitatea productivă pe du­rata studiilor, i­ar după absolvire să lucreze o perioadă de minimum 5 ani în aceste întreprinderi. Probele pentru examenul de ad­mitere din decembrie 1972 sunt ur­mătoarele: — Matematică — scris — Fizică, chimie sau tehnologie de ramură (tehnologie mecanică, tehnologie chimică, electrotehnică etc.) la alegere — scris. Materia de examen este cea pre­văzută în broşura „Admiterea în învăţămîntul superior“ — ediţia 1972, cu precizarea că pentru disci­plina „matematică“ se vor pregăti numai capitolele de algebră şi geo­metrie plană. Cererea pentru înscriere la exa­men, însoţită de diploma de studii şi certificatul de naştere în original, adeverinţa de la locul de muncă şi recomandarea întreprinderii, se de­pun pînă la data de 29 noiembrie 1972, ora 16,00, la biroul de persoa­ nal şi învăţămînt al întreprinderii pe lingă care va funcţiona secţia sau la secretariatele instituţiilor de învăţămînt superior pentru specia­lităţile din domeniul construcţiilor. Relaţii suplimentare se pot primi de la birourile de personal şi învă­ţămînt din întreprinderile pe lîngă care vor funcţiona secţiile serale de învăţămînt superior tehnic, pre­cum şi de la secretariatele instituţi­ilor de învăţămînt superior. Secţiile serale de învăţămînt su­perior tehnic la care se organizează examen sunt următoarele: 1. întreprinderea de întreţinere şi reparare a utilajului de calcul. 2. întreprinderea Optica Română. 3. Uzina de maşini electrice. 4. Fabrica de maşini unelte şi a­­gregate. 5. Uzina 23 August. 6. întreprinderea Electrocentrale. 7. întreprinderea de distribuire a energiei electrice. 8. Uzina mecanică material rulant — Griviţa Roşie. 9. întreprinderea Teleconstrucţia. 10. Institutul de construcţii. 11. Combinatul de industrializare a lemnului Pipera. 12. Grupul de uzine pentru produc­ţia de utilaje şi piese de schimb. 1. întreprinderea reţele electrice. 2. Combinatul chimic. 3. U­niversitate. 1. Combinatul de exploatarea şi in­dustrializarea lemnului. 2. Grupul­ industrial petrochimic. Electronică aplicată Mecanică fină Electrotehnică Tehnologia prelucrării la rece Deformări plastice şi tratamente termice Termoenergetică Electroenergetică Material rulant Telefonie-telegrafie Construcţii civile şi industriale Instalaţii pentru construcţii Maşini şi utilaje pentru construcţii Industrializarea lemnului Utilaje pentru iid. materialelor de construcţii Tehnologia prelucrării la rece Deformări plastice şi tratamente termice Construcţii civile şi industriale Instalaţii pentru construcţii Electroenergetică Tehnologia chimică anorganică Construcţii civile şi industriale Utilaje pentru industria lemnului Tehnologia și chimizarea petrolu­lui și gazelor Tehnologia chimică a matromole­­culelor Uzina mecanică Combinatul chimic 1. Șantierul naval. 2. Combinatul siderurgic. 3. Institutul politehnic Combinatul siderurgic Institutul politehnic. 2. Combinatul siderurgic. 2. ARAD 1. Uzina de vagoane. Tehnologia prelucrării la rece 2. Combinatul de exploatarea și in­dustrializarea lemnului. Industrializarea lemnului 3. BAIA MARE Centrala industrială metale nefe­roase­ şi rare. Metalurgia metalelor neferoase 4. BRAȘOV 1. Uzina „Steagul Roşu“. 2. Uzina „Tractorul“ 3. Universitatea Braşov. 5. BRĂILA Uzina „Progresul“ Tehnologia prelucrării la rece 6. BORZEŞTI Grupul industrial petrochimic, Tehnologia chimică organică " Utilaj chimic 7. CLUJ 1. întreprinderea de reţele electrice. Electroenergetică 2. Institutul politehnic. Construcţii civile şi industriale­­ 8. CRAIOVA 14. ORADEA întreprinderea de prefabricate. Utilaje pentru vid. materialelor de construcţii 15. PITEŞTI 16. REŞIŢA 1. Uzina constructoare de maşini. Turnătorie Deformări plastice şi tratamente termice (Continuare în pag. a 3-a) 9. CUGIR Tehnologia prelucrării la rece 10. FĂGĂRAŞ Tehnologia chimică anorganică . Tehnologia chimică organică Utilaj chimic 11. GALAŢI Tehnologia sudării Furnale şi oţelării Electromecanică metalurgică Construcţii civile Şi industriale 12. HUNEDOARA Tehnologie carbochimică şi procesa pirogene Electromecanică metalurgică Construcţii civile şi industriale 13. IAŞI Construcţii civile şi industriale Instalaţii pentru construcţii DA, economiilor-NU, risipei! Cind motorul acţiunilor este colec­­tivul , succesele sunt sigure Efervescenţa întrecerii socialis­te lansată în cinstea Conferin­ţei Naţionale a partidului şi a a­­niversării a 25 de ani de la pro­clamarea Republicii se manifestă şi în rîndurile colectivului de la I.I.L. „Republica“ din Reghin. Despre faptele şi realizările ob­ ,­ţinute în marea întrecere am dis­cutat cu mai mulţi comunişti de la care am aflat lucruri demne de laudă. Dar să le dăm cuvân­tul. „ Evenimentele deosebite din acest an au mobilizat şi mai mult colectivul nostru spre obţinerea unor rezultate tot mai semnifica­tive în întreaga activitate — ne spune ing. Gh. Cîmpeanu, ingi­nerul şef al întreprinderii. In desfăşurarea întrecerii socialiste am urmărit în mod deosebit o­­biectivele majore ridicate în ul­timele documente de partid şi a­­numei generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, fo­losirea cit mai complexă a ca­pacităţilor de producţie şi a tim­pului de lucru, înlăturarea risi­pei din gospodărirea materiilor prime şi materialelor, a combus­tibilului şi energiei electrice, do­tarea secţiilor cu forţe proprii prin autoutilaje etc. Rezultatele obţinute la finele celor zece luni răsplătesc eforturile depuse de colectivi la producţia globală am înregistrat o depăşire de 2,4 mi­lioane lei, din care 927 mii lei numai la piese de schimb auto, 210 tone de tuburi din fontă etc., iar la oţelărie prin darea în func­ţiune înainte de termen a unui nou cuptor, realizat din fonduri de mică mecanizare, numai în luna octombrie s-au turnat în plus piese în valoare de 200.000 lei. Important de amintit este faptul că, colectivul s-a angajat ca pînă la sfîrşitul anului să rea­lizeze integral toate contractele încheiate cu beneficiarii, iar pen­tru 1973 să pregătească un nu­măr mare de produse noi, din care majoritatea pentru fondul pieţii. Atenţie deosebită am acordat şi acordăm reducerii consumuri­lor specifice de materii prime şi materiale, gospodăririi acestora cu maximum de grijă în vederea înlăturării risipei şi a cheltuieli­lor neeconomicoase. In primele trei trimestre din anul 1972 am înregistrat rezultate bune în a­­cest sens, rezultate care se dato­­resc întregului colectiv ce şi-a sporit cota atenţiei spre a bara orice cale ce ar duce spre risipă de orice fel. In consecinţă, în pe­rioada amintită, s-au economisit 60 tone de metal în loc de 20 cît este prevăzut pentru întregul an. I. HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) in loc de iluminat, stilpi deterioraţi . A trecut o bună bucată de vreme de cinci pe harta munici­piului Tg.-Mureş s-a notat apa­riţia cartierului Mureşeni care adăposteşte peste 6.000 de su­flete. Dar, în acest răstimp — ne referim numai la iluminatul ex­terior — nu s-au petrecut lu­cruri demne de luat în seamă. Nici la ora actuală stadiul lu­crărilor de electrificare a cartie­rului — investiţie încredinţată spre execuţie Trustului elec­­tromontaj Cluj — nu este satis­făcător căci plantarea stîlpilor constituie doar scheletul siste­mului de electrificare. Or, loca­tarii au nevoie de electrificare şi nu de schelet. Sincer vorbind, locatarilor le vine greu să crea­dă că electricienii nu ştiu acest lucru. Dacă îl ştiu, atunci le pu­nem întrebarea: de ce un car­tier mare, situat în zona indus­trială, e lăsat în beznă? Cu un pic de efort, ca să nu zic bună­voinţă, din partea executantului şi a beneficiarului, electrificarea cartierului ar putea fi terminată în întregime. In urma intervenţiei făcute de ziarul „Steaua roşie“ pe lingă conducerea I.R.E. Mureş, bene­ficiarul investiţiei electrice, a­­ceasta a remediat unele defici­enţe în partea „veche“ a cartie­rului, remedieri care însă nu re­zolvă definitiv problema ilumi­natului. Mai sunt încă 6 stilpi de beton care au fost deterio­raţi de către autovehicule (şi cul­mea, nimeni nu ştie cine-s făp­taşii) în aşa grad încît nu mai pot fi utili, care, împreună cu alţi doi stîlpi montaţi, a căror amplasare nu mai corespunde din cauza schimbării configura­ţiei căilor de acces, reprezintă o pagubă de peste 10.000 de lei. Din informaţiile pe care le de­ţinem paguba e mult mai mare dacă la aceasta se adaugă dis­pariţia şi a altor materiale spe­cifice, printre care şi unele cor­puri de iluminat tronconice. Iată cum o neglijenţă, pe Un­gă care factorii răspunzători au trecut nu o dată cu ochii larg deschişi, s-a transformat in pa­gubă de bunuri materiale, de bani, de timp irosit. Dacă în a­­ceastă privinţă vina întreprinde­rilor sus-amintite nu mai poate fi pusă la îndoială, ne surprinde şi­­pasivitatea unor locuitori ai noului cartier sub privirile că­rora s-au putut irosi atari bu­nuri fără ca să sesizeze organele competente pentru a-i sancţio­na, după lege, pe vinovaţi. Nici acum nu-i prea tîrziu, cei care au văzut să contribuie la desco­perirea indivizilor care au pă­gubit avuţia publică. GH. TOCACIU

Next