Steaua Roşie, noiembrie 1972 (Anul 23, nr. 258-283)
1972-11-08 / nr. 264
PROLETARI OM TOATE TAR/LI. M/TI-VA / EM MSB ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P..C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV. Nr. 264 (4.549) Miercuri, 8 noiembrie 1972 4 pagini, 30 de bani SITUAȚIA RECOLTĂ/?// In C.A.P. hV PROCENTE PE COMUNE /Wsvs. TOCAI Pt JUDEȚ / \ ^OD~kîTEMTîfr iN /.A S. 63% 70 ' /N C A P. 72% NICI UN RĂGAZ PÎNĂ LA TERMINAREA RECOLTĂRILOR Șl INSAMINTARI! GRIULUI! Cu toate că sintem în 8 noiembrie, lucrările agricole de toamnă continuă să fie în centrul preocupărilor lucrătorilor de pe ogoare. Explicaţia acestei stări de fapt nu este necesară deoarece cauzele sunt prea bine cunoscute. Iată ce s-a realizat pînă la 7 noiembrie: In I.A.S. semănatul griului s-a efectuat în proporţie de 58 la sută, iar în C.A.P. de 61 la sută. Potrivit datelor Direcţiei generale a agriculturii, în ultimele 3 zile în cooperativele agricole griul a fost însămînţat pe o suprafaţă de peste 5.900 ha. In zilele ce urmează griul a mai rămas a se însămînţa de către C.A.P. pe o suprafaţă de peste 22.000 ha. In această perioadă de 3 zile, cele mai bune realizări la însămînţarea griului le-au avut C.A.P. Sărmaşu şi Band care au efectuat semănatul între 145— 190 ha. Aţintit 85 ha. In alte C.A.P. ca: Poarta,Idiciu, Mica, Tîrnăveni şi altele, griul a fost însămînţat în perioada la care ne referim doar pe suprafeţe cuprinse între 9—12 ha. De asemenea, menţionăm că în cooperativele agricole de producţie Iclănzel, Sărmaşu, Viişoara, Pogăceaua, Crăieşti-Reghin, Deal, Vărgata şi altele, trebuie luate măsuri şi mai hotărâte de intensificare a însămînţării griului deoarece această lucrare mai trebuie efectuată pe suprafeţe cuprinse între 280—320 ha. După cum s-a anunţat în presă recoltarea sfeclei de zahăr s-a încheiat, dar mai este mult de lucru cu transportul acesteia. In cîmp se mai află 90.000 tone de sfeclă. Cit priveşte recoltarea porumbului, după cum se vede şi în harta alăturată, în multe unităţi s-a încheiat iar în altele este rămasă în urmă. In 3 zile în C.A.P. această lucrare s-a executat pe aproape 10.000 ha. In 20 de cooperative agricole culesul porumbului s-a încheiat. Printre acestea se numără cele din: Ungheni, Tg.-Mureş, Ruşii Munţi, Vălenii, Hetiur, Bezid, Trei Sate, Şerbeni şi altele. Totuşi porumbul a mai rămas de cules în C.A.P. de pe o suprafaţă de 12.900 ha. Suprafeţe mai mari au rămas de cules mai ales în C.A.P. din Valea Largă 425 ha; Ogra 430 ha; Bichiş 385 ha; Deal 369 ha; Band şi Căpuşnite 200 ha; Ulieş, Daia etc. Nici acum, în noiembrie, la C.A.P. Laslău după situaţia Direcţiei generale agricole, culesul porumbului n-a început. In ceea ce priveşte asigurarea bazei furajere, în C.A.P. însilozările sunt efectuate în proporţie de 74 la sută. In paralel cu celelalte lucrări se impune a se acorda o deosebită atenţie asigurării „cămării de iarnă“ a animalelor, cu toate sursele ce se mai află pe cîmp sau se aduc de la fabricile de zahăr. Ca şi pînă acum şi în continuare, cea mai urgentă lucrare rămîne însă însămînţarea griului, unde după cum s-a arătat se cere a se depune pînă la încheierea lucrării încă eforturi serioase. La aceasta mai adăugăm că sînt încă necesare de efectuat lucrări pentru pregătirea terenului (în C.A.P.) pe suprafețe de peste 25.000 ha. Pentru a se putea executa cît mai operativ această lucrare se impune a se lua măsuri urgente de eliberare a terenului pentru ca mecanizatorii să poată lucra ziua şi noaptea la arat şi semănat. Acest efort este necesar deoarece timpul este instabil şi iarna se apropie. Aşadar, cu toate forţele la încheierea grabnică a însămînţării griului şi punerii la adăpost a recoltei bune din acest an. REMUS CÂMPEAN Au terminat însămînţarea griului C.A.P. Luduş, Roşiori şi Gorneşti Ca urmare a muncii sîrguincioase desfăşurate de către ţăranii cooperatori la recoltarea culturilor şi eliberarea terenurilor şi a hărniciei cu care au muncit ziua şi noaptea mecanizatorii la arat şi însămînţat, alte 3 cooperative agricole din judeţul nostru au raportat Inca«9»rea isaminţării griului. Acestea sunt cele din Luduş, Roşiori şi Gorneşti, care au executat semănatul pe 400, 290 respectiv 280 ha. In prezent în aceste unităţi în urma măsurilor luate de organizaţiile de partid, de consiliile de conducere, însămînţarea griului se face suplimenţar pa unele suprafeţe, se urgentează culesul şi transportul tuturor produselor de pe cîmp, astfel încît tot ce a rodit ogonul să ajungă, fără pierderi, la adăpost. Cooperatorii şi mecanizatorii din unităţile care au încheiat semănatul merită toată lauda. Exemplul lor să fie urmat. U.E.L. Reghin Au intrat în folosinţă casele forestierilor... O mare parte din fondurile de investiţii repartizate Unităţii de exploatare a lemnului din Reghin a fost consacrată asigurării condiţiilor optime pentru cazarea muncitorilor. In acest scop s-a trecut la realizarea unor case de cărămidă. Comitetul oamenilor muncii, serviciul mecanicinvestiţii au luat măsuri pentru impulsionarea lucrărilor pe toate şantierele. Mai mult, au fost găsite şi soluţii de raţionalizare a muncii în pădure. Intre acestea se remarcă faptul că inginerul Ioan Benea, a adaptat un motor S15 la o betonieră de 0,125 mc, cu care a mecanizat operaţia de preparare a mortarului. Deci, în condiţiile lipsei surselor de energie electrică în diferite puncte din pădure, ritmul lucrărilor s-a accelerat, în acest fel s-a reuşit să intre în folosinţă. Casa forestieră de la Fîncel pentru 44 muncitori şi dormitorul de la Donca pentru 22 de muncitori. Au fost încheiate lucrările și la dormitorul comun de la Zăspad, cu o capacitate de cazare de 22 oameni. De notat că în următoarele zile se va începe instalarea sobelor de teracotă. ...și platforma depozitului de buşteni De la 30 septembrie, aleea betonată din depozitul U.E.L. Reghin în suprafaţă de 10.000 mp a intrat integral în exploatare. Prin introducerea lucrului în două schimburi, prin organizarea temeinică a muncii, la care un aport principal şi-a adus echipa lui Ioan Moldovan, zis Furnic, ritmul de lucru sporit, iar betonarea a putut fi încheiată. De remarcat că acest harnic colectiv a făcut economii de materiale, faţă de deviz, în valoare de 15.000 lei. Intrarea în exploatare a aleii betonate a creat condiţii pentru extinderea mecanizării manipulării, încărcării și descărcării lemnului în depozitul central al U.E.L. Se preconizează ca în luna următoare să fie introdus un autostivuiitor de 5 tone cu furci laterale. Examen de admitere în învăţămîntul superior tehnic, secţii serale de subingineri Intrep. pe lingă care se Înfiinţează secţia Specialitatea 1. BUCUREŞTI Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului comunică: Incepînd cu anul universitar 1972 1973 se înfiinţează cursuri serale de subingineri, care vor funcţiona pe lingă marile întreprinderi industriale, ca secţii ale instituţiilor de învăţămîrtt superior. Examenul de admitere va începe la 1 decembrie 1972. La acest examen se pot prezenta muncitori, maiştri şi tehnicieni, care lucrează în producţie în specialitatea la care se înscriu şi au recomandare scrisă din partea întreprinderilor unde sunt salariaţi. Candidaţii la examen trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de bacalaureat (sau maturitate) ai liceelor (şcolilor medii de cultură generală), ai liceelor de specialitate, absolvenţi cu examen de diplomă ai şcolilor medii tehnice, ai şcolilor tehnice cu durata de 4 ani şi ai şcolilor echivalate de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului cu liceul, avînd dreptul de a urma cursurile unui institut de învăţămint superior, in conformitate cu condiţiile prevăzute şi publicate pentru admiterea în învăţămîntul superior în anul universitar 1972/ 1973. Candidaţii pot fi din întreprinderea pe lingă care se organizează secţia, din altă întreprindere din aceeaşi localitate sau din alte localităţi. In cazul cînd candidaţii reuşiţi la examen sunt din alte localităţi, ei se transferă, conform normelor legale, pe perioada studiilor, la o întreprindere din localitatea unde se organizează cursurile serale de subingineri. Candidaţii reuşiţi la examenul de admitere vor fi înscrişi la cursuri după ce au încheiat un contract cu întreprinderea care i-a recomandat, prin care se angajează să nu întrerupă activitatea productivă pe durata studiilor, iar după absolvire să lucreze o perioadă de minimum 5 ani în aceste întreprinderi. Probele pentru examenul de admitere din decembrie 1972 sunt următoarele: — Matematică — scris — Fizică, chimie sau tehnologie de ramură (tehnologie mecanică, tehnologie chimică, electrotehnică etc.) la alegere — scris. Materia de examen este cea prevăzută în broşura „Admiterea în învăţămîntul superior“ — ediţia 1972, cu precizarea că pentru disciplina „matematică“ se vor pregăti numai capitolele de algebră şi geometrie plană. Cererea pentru înscriere la examen, însoţită de diploma de studii şi certificatul de naştere în original, adeverinţa de la locul de muncă şi recomandarea întreprinderii, se depun pînă la data de 29 noiembrie 1972, ora 16,00, la biroul de persoa nal şi învăţămînt al întreprinderii pe lingă care va funcţiona secţia sau la secretariatele instituţiilor de învăţămînt superior pentru specialităţile din domeniul construcţiilor. Relaţii suplimentare se pot primi de la birourile de personal şi învăţămînt din întreprinderile pe lîngă care vor funcţiona secţiile serale de învăţămînt superior tehnic, precum şi de la secretariatele instituţiilor de învăţămînt superior. Secţiile serale de învăţămînt superior tehnic la care se organizează examen sunt următoarele: 1. întreprinderea de întreţinere şi reparare a utilajului de calcul. 2. întreprinderea Optica Română. 3. Uzina de maşini electrice. 4. Fabrica de maşini unelte şi agregate. 5. Uzina 23 August. 6. întreprinderea Electrocentrale. 7. întreprinderea de distribuire a energiei electrice. 8. Uzina mecanică material rulant — Griviţa Roşie. 9. întreprinderea Teleconstrucţia. 10. Institutul de construcţii. 11. Combinatul de industrializare a lemnului Pipera. 12. Grupul de uzine pentru producţia de utilaje şi piese de schimb. 1. întreprinderea reţele electrice. 2. Combinatul chimic. 3. Universitate. 1. Combinatul de exploatarea şi industrializarea lemnului. 2. Grupul industrial petrochimic. Electronică aplicată Mecanică fină Electrotehnică Tehnologia prelucrării la rece Deformări plastice şi tratamente termice Termoenergetică Electroenergetică Material rulant Telefonie-telegrafie Construcţii civile şi industriale Instalaţii pentru construcţii Maşini şi utilaje pentru construcţii Industrializarea lemnului Utilaje pentru iid. materialelor de construcţii Tehnologia prelucrării la rece Deformări plastice şi tratamente termice Construcţii civile şi industriale Instalaţii pentru construcţii Electroenergetică Tehnologia chimică anorganică Construcţii civile şi industriale Utilaje pentru industria lemnului Tehnologia și chimizarea petrolului și gazelor Tehnologia chimică a matromoleculelor Uzina mecanică Combinatul chimic 1. Șantierul naval. 2. Combinatul siderurgic. 3. Institutul politehnic Combinatul siderurgic Institutul politehnic. 2. Combinatul siderurgic. 2. ARAD 1. Uzina de vagoane. Tehnologia prelucrării la rece 2. Combinatul de exploatarea și industrializarea lemnului. Industrializarea lemnului 3. BAIA MARE Centrala industrială metale neferoase şi rare. Metalurgia metalelor neferoase 4. BRAȘOV 1. Uzina „Steagul Roşu“. 2. Uzina „Tractorul“ 3. Universitatea Braşov. 5. BRĂILA Uzina „Progresul“ Tehnologia prelucrării la rece 6. BORZEŞTI Grupul industrial petrochimic, Tehnologia chimică organică " Utilaj chimic 7. CLUJ 1. întreprinderea de reţele electrice. Electroenergetică 2. Institutul politehnic. Construcţii civile şi industriale 8. CRAIOVA 14. ORADEA întreprinderea de prefabricate. Utilaje pentru vid. materialelor de construcţii 15. PITEŞTI 16. REŞIŢA 1. Uzina constructoare de maşini. Turnătorie Deformări plastice şi tratamente termice (Continuare în pag. a 3-a) 9. CUGIR Tehnologia prelucrării la rece 10. FĂGĂRAŞ Tehnologia chimică anorganică . Tehnologia chimică organică Utilaj chimic 11. GALAŢI Tehnologia sudării Furnale şi oţelării Electromecanică metalurgică Construcţii civile Şi industriale 12. HUNEDOARA Tehnologie carbochimică şi procesa pirogene Electromecanică metalurgică Construcţii civile şi industriale 13. IAŞI Construcţii civile şi industriale Instalaţii pentru construcţii DA, economiilor-NU, risipei! Cind motorul acţiunilor este colectivul , succesele sunt sigure Efervescenţa întrecerii socialiste lansată în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii se manifestă şi în rîndurile colectivului de la I.I.L. „Republica“ din Reghin. Despre faptele şi realizările ob ,ţinute în marea întrecere am discutat cu mai mulţi comunişti de la care am aflat lucruri demne de laudă. Dar să le dăm cuvântul. „ Evenimentele deosebite din acest an au mobilizat şi mai mult colectivul nostru spre obţinerea unor rezultate tot mai semnificative în întreaga activitate — ne spune ing. Gh. Cîmpeanu, inginerul şef al întreprinderii. In desfăşurarea întrecerii socialiste am urmărit în mod deosebit obiectivele majore ridicate în ultimele documente de partid şi anumei generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, folosirea cit mai complexă a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, înlăturarea risipei din gospodărirea materiilor prime şi materialelor, a combustibilului şi energiei electrice, dotarea secţiilor cu forţe proprii prin autoutilaje etc. Rezultatele obţinute la finele celor zece luni răsplătesc eforturile depuse de colectivi la producţia globală am înregistrat o depăşire de 2,4 milioane lei, din care 927 mii lei numai la piese de schimb auto, 210 tone de tuburi din fontă etc., iar la oţelărie prin darea în funcţiune înainte de termen a unui nou cuptor, realizat din fonduri de mică mecanizare, numai în luna octombrie s-au turnat în plus piese în valoare de 200.000 lei. Important de amintit este faptul că, colectivul s-a angajat ca pînă la sfîrşitul anului să realizeze integral toate contractele încheiate cu beneficiarii, iar pentru 1973 să pregătească un număr mare de produse noi, din care majoritatea pentru fondul pieţii. Atenţie deosebită am acordat şi acordăm reducerii consumurilor specifice de materii prime şi materiale, gospodăririi acestora cu maximum de grijă în vederea înlăturării risipei şi a cheltuielilor neeconomicoase. In primele trei trimestre din anul 1972 am înregistrat rezultate bune în acest sens, rezultate care se datoresc întregului colectiv ce şi-a sporit cota atenţiei spre a bara orice cale ce ar duce spre risipă de orice fel. In consecinţă, în perioada amintită, s-au economisit 60 tone de metal în loc de 20 cît este prevăzut pentru întregul an. I. HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) in loc de iluminat, stilpi deterioraţi . A trecut o bună bucată de vreme de cinci pe harta municipiului Tg.-Mureş s-a notat apariţia cartierului Mureşeni care adăposteşte peste 6.000 de suflete. Dar, în acest răstimp — ne referim numai la iluminatul exterior — nu s-au petrecut lucruri demne de luat în seamă. Nici la ora actuală stadiul lucrărilor de electrificare a cartierului — investiţie încredinţată spre execuţie Trustului electromontaj Cluj — nu este satisfăcător căci plantarea stîlpilor constituie doar scheletul sistemului de electrificare. Or, locatarii au nevoie de electrificare şi nu de schelet. Sincer vorbind, locatarilor le vine greu să creadă că electricienii nu ştiu acest lucru. Dacă îl ştiu, atunci le punem întrebarea: de ce un cartier mare, situat în zona industrială, e lăsat în beznă? Cu un pic de efort, ca să nu zic bunăvoinţă, din partea executantului şi a beneficiarului, electrificarea cartierului ar putea fi terminată în întregime. In urma intervenţiei făcute de ziarul „Steaua roşie“ pe lingă conducerea I.R.E. Mureş, beneficiarul investiţiei electrice, aceasta a remediat unele deficienţe în partea „veche“ a cartierului, remedieri care însă nu rezolvă definitiv problema iluminatului. Mai sunt încă 6 stilpi de beton care au fost deterioraţi de către autovehicule (şi culmea, nimeni nu ştie cine-s făptaşii) în aşa grad încît nu mai pot fi utili, care, împreună cu alţi doi stîlpi montaţi, a căror amplasare nu mai corespunde din cauza schimbării configuraţiei căilor de acces, reprezintă o pagubă de peste 10.000 de lei. Din informaţiile pe care le deţinem paguba e mult mai mare dacă la aceasta se adaugă dispariţia şi a altor materiale specifice, printre care şi unele corpuri de iluminat tronconice. Iată cum o neglijenţă, pe Ungă care factorii răspunzători au trecut nu o dată cu ochii larg deschişi, s-a transformat in pagubă de bunuri materiale, de bani, de timp irosit. Dacă în această privinţă vina întreprinderilor sus-amintite nu mai poate fi pusă la îndoială, ne surprinde şipasivitatea unor locuitori ai noului cartier sub privirile cărora s-au putut irosi atari bunuri fără ca să sesizeze organele competente pentru a-i sancţiona, după lege, pe vinovaţi. Nici acum nu-i prea tîrziu, cei care au văzut să contribuie la descoperirea indivizilor care au păgubit avuţia publică. GH. TOCACIU