Steaua Roşie, decembrie 1972 (Anul 23, nr. 284-310)

1972-12-01 / nr. 284

Am­uri generale de dări de seamă şi alieri în POFIDA Miul COINIŞTII om Slfl. MERED PREZEN­ Şi în aceste zile, în care cîmpurile oferă privirii un prematur decor de iarna, oriunde te-ai duce, pe aceşti vrednici oameni îi întîlneşti făcîn­du-şi cu aceeaşi dăruire datoria, de­­punînd maxime eforturi pentru în­cheierea unei campanii neobişnuite, in care au înscris, mai mult decît oricînd poate, pagini de adevărat e­­roism. Este vorba de mecanizatorii din cele 24 S.M.A. din judeţul nostru al căror aport, alături de cel al ţăra­nilor cooperatori, a fost în această mare bătălie a strîngerii recoltei şi a pregătirii celei a anului viitor, hotărîtor. Răspunzînd chemării se­cretarului general al partidului ei s-au integrat trup şi suflet în fron­tul întregii naţiuni pentru salvarea recoltei viitoare, muncind zi şi noap­te, neobosit, pentru a ieşi învingă­tori în lupta cue vitregiile naturii. în aceste zile, în cadrul adunărilor ge­nerale de dări de seamă şi alegeri, ei au analizat, în spirit critic şi autocritic, într-un adevărat spirit muncitoresc, activitatea desfăşurată pe perioada de doi ani, stabilind în acelaşi timp, măsurile corespun­zătoare pentru îmbunătăţirea mun­cii organelor şi organizaţiilor de partid, a tuturor comuniştilor, în scopul realizării­­ sarcinilor cincina­lului în patru ani şi jumătate. Ultimele adunări de dări de sea­mă şi alegeri în S U.A. s-au înche­iat ieri. Dezbaterile au relevat mul­tiple aspecte, din care ne-am pro­pus să redăm pe cele mai semnifi­cative. Dir, darea de seamă a comitetu­lui de partid al S.M.A. Luduş, de pildă, rezultă că planul producţiei de cereale în C.A.P. deservite a fost depăşit atît în anul 1971 cît şi în 1972. S-au realizat în plus însem­nate cantităţi de grîu, porumb, sfe­clă etc. Planul de venituri al S.M.A. a fost­ îndeplinit în 1971 în procent de 114, cheltuielile fiind re­duse cu 6 lei la mia de lei venit. In 1972 pe primele 10 luni planul producţiei globale a fost realizat în procent de 105,8. Merită relevat faptul că mecanizatorii acestei S.M.A. au fost primii pe judeţ în campania de însămînţări din a­­ceastă toamnă. Un aport deosebit în obţinerea acestor frumoase rezulta­te — mai ales în 1972 — revine me­canizatorilor din secţia Aţintiş, care şi-au realizat planul în pro­cent de 130,5, Cecălata — 126,5, Cheţani — 122,6 ş. a. In realizarea sarcinilor pe 1972 s-au remarcat în mod deosebit comuniştii Popa Ioan (Cheţani), Chirilă Viorel (Roşiori), Fîilop Martin (Aţîntiş) care şi-au îndeplinit planul în proporţie de 173, 148 şi respectiv 142 la sută. Conştienţi de forţele lor, comuniş­­tii din S.M.A. Luduş s-au angajat în adunarea generală să depăşească planul de venituri pe 1972 cu 850.000 lei şi să reducă cu 3 lei cheltuielile la 1.000 de lei venituri. Comuniştii au apreciat în mod deosebit preocuparea comitetului de partid privind întărirea rîndurilor organizaţiilor de bază, 21 de meca­nizatori fruntaşi, care au dovedit în to­ate împrejurările că merită acest titlu, atît prin pregătirea lor poli­tică, cît şi profesională, fiind pri­miţi în rîndul membrilor de partid (organizaţiile de bază din secţiile Grindeni, Luduş, Bogata, Cecălaca şi altele). Rezultatele obţinute în sporirea producţiei de cereale, în îndeplini­rea planului de venituri şi cheltuieli nu i-au împiedicat însă pe comu­nişti să critice acele neajunsuri ca­re s-a dovedit că frînează obţine­rea unor rezultate mai bune pe ansamblu. Comuniştii Grigore Uţu (secţia Cheţani) şi Ion Stancu (Chi­­motem­ie), de pildă, au adus aspre critici modului defectuos în care este organizată recondiţionarea pie­selor, calităţii efectuării reparaţiilor şi deficienţelor in, aprovizionarea cu piese de schimb. (Tractoristului Ion Puia i-a fost reparat dinamul unui tractor de nu mai puţin de opt ori în­tr-un singur an!). Se pierde încă prea mult timp cu repararea unor piese, la atelier mecanizatorii stînd ore întregi din cauza carenţelor de ordin organizatoric. S.M.A. Miercurea Niraj este, de asemenea, una din­ cele mai aprecia­te din judeţ. Pînă la 20 octombrie planul producţiei globale era reali­zat în proporţie de 98 la sută. O preocupare deosebită s-a manifes­tat aici pentru buna recondiţionare a pieselor, cît şi pentru sprijinirea C.A.P. în­ mecanizarea sectorului zootehnic prin realizarea unor insta­laţii pentru introducerea apei şi lu­minii în grajduri, sau pentru crea­rea unor bucătării furajere. Comuniştii au criticat însă fap­tul că nu s-a acordat destulă aten­ţie din partea comitetului de partid pe S.M.A. în pregătirea şi desfăşu­­rarea adunărilor generale ale orga­nizaţiilor de bază, ceea ce a dus la formalism în tratarea unor proble­me, la o insuficientă preocupare pentru primirea de noi membri de partid, la o slabă muncă politico­­educativă în­ rîndul mecanizatorilor. Ca o reflectare a slabei preocupări este şi faptul că în­ trei secţii de mecanizare — Hodoşa, Măgherani, Bereni — nu sunt constituite pînă la ora actuală organizaţii de partid, neexistînd decit unul sau doi mem­bri de partid pe secţie. Faptul că mai există încă în, une­le C.A.P. însemnate cantităţi de sfe­clă şi porumb pe cîmp, netranspor­tate, precum şi o suprafaţă de 40 ha ovăz în clăi pe cîmp la C.A.P. Măgherani, dovedeşte că nici cor­du­cerea S.M.A. Miercurea Nirajului nu a organizat în cele mai bune condiţii activitatea mecanizatorilor pentru prevenirea unei asemenea si­tuaţii. Acelaşi spirit combativ a caracte­rizat şi dezbaterile din adunarea generală a S.M.A. Fărăgău, unde în ciuda frumoaselor rezultate obţinute de mecanizatori, care au efectuat un volum mare de lucrări în bine­cunoscutele condiţii , preţul de cost a fost depăşit în mare măsură. Comuniştii Dumitru Burian, Ioan Luca (secţia Cozma), Ion Pincă (Bă­la) au adus serioase critici factorilor răspunzători privind aprovizionarea şi recondiţionarea­­pieselor, cît şi unor mecanizatori din a căror ne­glijenţă s-a făcut risipă de com­bustibil. S-a scos în­ evidenţă faptul că din cauza neremedierii în timp util a de­fecţiunilor ivite la sistemul electric al tractoarelor, multe din ele, a­­tunci cînd a fost necesar să lucreze şi noaptea, nu au putut fi folosite neavind instalaţii de iluminare (de exemplu la secţia Cozma din­ 18 tractoare numai patru aveau insta­laţia electrică pusă la punct, putînd lucra şi noaptea). Aceste lipsuri, alături de altele manifestate în unele secţii de me­canizare se datoresc faptului că atelierul mobil al S.M.A. Fărăgău nu intervine la timp, iar conducerea unităţii — director ing. Dan Stoica __ nu se preocupă îndeajuns de or­ganizarea procesului de producţie în secţii şi nu urmăreşte remedie­rea din­ timp a defecţiunilor surve­nite. S.M.A. Sighişoara s-a prezentat cu rezultate bune in realizarea sar­cinilor de plan. Comitetul de partid a vădit preocupare în direcţia des­­făşurării unei munci politico-orga­­nizatorice susţinute, sprijinind efe­c­tiv birourile organizaţiilor de bază în toate acţiunile. Comuniştii din S.M.A. Sighişoara s-au angajat să depăşească planul de venituri cu 700.000 lei şi să reducă cheltuielile materiale cu 5 lei la o mie de lei venituri pe acest an. Nu însă în suficientă măsură în­drumarea și controlul s-au extins asupra modului în care conducerea administrativă s-a preocupat de di­versificarea lucrărilor mecanizate, de eliberarea terenurilor prin folo­sirea unor mijloace va sării, plat­forme ş. a. la transportul baloţilor de paie, ceea ce face ca şi în pre­zent în, unele C.A.P. din raza sa de activitate, paiele şi alte produse sa se mai găsească pe cîmp. Din dezb.­t.eri a reieşit faptul că din cauza lipsei de competenţă a şefului de secţie, pe de o parte, a lipsei de control şi sprijin din par­tea conducerii S.M.A., pe de altă parte, secţia Boiu, care ani de zile a fost fruntaşă , în acest an a devenit codaşă, fapt ce reclamă int­­ervenţia urgentă a comitetului de partid şi a conducerii administra­tive. Mecanizatorii din S.M.A. Zau de Cîmpie s-au prezentat la adunarea generală cu un bilanţ frumos, care dovedeşte preocuparea deosebită a comuniştilor, a întregului colectiv al S.M.A. pentru obţinerea de pro­ducţii ridicate la ha. Secţia din Zau, condusă de comunistul Ale­xandru Chirilă, a fost evidenţiată în mod special pentru că pînă la 30 octombrie şi-a realizat planul de ve­nituri în procent de 134. Bune re­zultate au obţinut şi secţiile Papiu Ilarian şi Valea Largă. La Valea Largă se poate spune că lipsa cu­rentului electric pentru iluminat a fost compensată în aceste nopţi de farurile tractoarelor, mecanizatori ca Vasile Vlasa, fie Oltean Iuţu, Mihai Călugăr şi alţii brăzdînd fă­ră întrerupere ogoarele. A fost cri­ticată însă secţia de mecanizare din Singer care nu şi-a realizat planul la venituri, avînd mari depăşiri la cheltuieli. ★ Aşa cum arătam la început, în a­­dunările generale comuniştii şi-au spus deschis părerea asupra multi­plelor aspecte legate de îmbunătă­ţirea continuă a activităţii lor. A reieşit cu acest prilej în evi­denţă că în unele centre de repa­raţii ca cele din Luduş, Reghin Miercurea Niraj­­a) nu se respectă timpii de imo­bilizare a tractoarelor (faţă de 5—11 zile prevăzute pentru motoare şi tractoare, în une­le cazuri se ajun­ge la 20 zile); b) costul reparaţiilor este exage­rat de mare; c) calitatea reparaţiilor motoare­lor în multe cazuri lasă de dorit (se petrec căderi la tractoare după numai citeva zile — reparaţiile re­petate dur­înd la creşterea cheltuie­lilor pe de o parte şi neîncadrarea în, termenele de garanţie pe de al­tă parte). La această situaţie anormală au contribuit şi S.M.A. arondate acest­­or centre de reparaţii (Sînpaul, Un­­gheni, Sîngeorgiu de Pădure, Moră­­reni ş. a.) care nu s-au străduit nici măcar să încheie contracte şi gra­fice de­ afluire a tractoarelor şi mo­toarelor planificate în reparaţii. Considerăm că şi Trustul S.M.A. poate acorda un mai mare ajutor în organizarea şi funcţionarea aces­tor centre de reparaţii, care, aşa cum a reieşit din dezbaterile comu­niştilor, nu şi-au desfăşurat activi­tatea la nivelul cerut De asemenea, SM.A. au obligaţia să acorde un ajutor mai substanţial C.A.P. şi asociaţiilor intercoopera­­tiste în mecanizarea şi dezvoltarea sectorului zootehnic , prin confec­ţionarea unor instalaţii (de adăpost, alimentat, electrice, bucătării fura­jere etc.). In acest sens se impune o mai strînsă colaborare a Trustu­lui S.M.A. cu Banca agricolă şi be­neficiarii pentru rezolvarea­­ opera­tivă a problemelor ce se ivesc (do­cumentare, finanţare, execuţie etc.). In cadrul adunărilor generale me­canizatorii au cerut ca Trustul S.M.A., cu ajutorul Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean, să doteze mai bine atelierele S.M.A.-urilor noi, cu maşini­ unelte (strunguri, bormaşini etc.). De ase­menea trebuie să fie introduse cu­rentul electric şi încălzirea în ate­liere S.M.A. ca Iernut, Acăţari, Fă­­răgău, precum şi într-un număr de secţii de mecanizare, fapt ce va du­ce la crearea unor condiţii optime de lucru, cu urmări pozitive asupra realizării planului de producţie. •­ In toate adunările generale co­muniştii s-au angajat să continue eforturile pen­tru încheierea grab­nică a acestei campanii de toamnă, indiferent de condiţiile naturale pe care le vor întîmpina. CORNEL COZMA instructor al Comitetului judeţean de partid Au fost îmbunătăţite criteriile de acordare şi rambursare a creditelor pentru cooperativele agricole Potrivit hotărîrii Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, au fost îmbunătăţite criteriile de acordare şi rambursare a creditelor pe termen lung pentru cooperativele agricole de producţie. In vederea unei mo­bilizări în şi mai mare măsură a resurselor materiale şi financiare proprii la realizarea de obiective productive şi cu o eficienţă ridicată s-a stabilit ca unităţile agricole co­operatiste care solicită credite pe termen lung să participe cu fon­duri proprii în proporţie de cel puţin 30 la sută din valoarea totală a investiţiei. De asemenea, au fost prelungite termenele de rambursare a creditelor de investiţii ce se a­­cordă cooperativelor agricole de pro­ducţie pentru construcţii agro-zoo­­tehnice de tip industrial: pînă la 18 ani pentru complexele de creştere a porcilor şi cele avicole; pină la 20 ani pentru ferme de vaci de lapte şi sere legumicole şi pînă la 15 ani pentru solarii încălzite. Totodată, pentru sprijinirea cooperativelor a­­gricole mai puţin dezvoltate s-a ho­­tărît să li se acorde credite de pro­ducţie şi investiţii pe o perioadă pînă la 5 ani, pentru finanţarea acelor acţiuni şi obiective care con­tribuie la creşterea producţiei şi ve­niturilor, astfel încit aceste unităţi să ajungă într-un termen cît mai scurt la redresarea situaţiei lor e­­conomico-financiare. Noile reglementări prevăd, de a­­semenea, acordarea de credite pe termen lung cooperativelor agricole de producţie în vederea construirii de locuinţe pentru specialiştii a­­gricoli în localităţile în care uni­tăţile îşi au sediul. Aceste credite se rambursează într-o perioadă de pînă la 15 ani. Noile măsuri creează condiţii mai bune cooperativelor agricole de pro­ducţie pentru dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale, şi realizarea de o­­biective importante de investiţii ca­re să le dea posibilitatea sporirii an de an a producţiei agricole măririi cantităţilor de produse pe care le contractează cu statul şi creşterii, pe această cale, atît a veniturilor u­­nităţilor cît şi ale membrilor coo­peratori. (Agerpres) m mm — „im momim. Printr-o tradiţie încetăţenită în a­­nii noştri, decembrie a devenit „Lu­na cadourilor" Este perioada în ca­re magazinele cunosc animaţia ma­ximă, ocazia de a face cumpără­turi deosebite, de a aduce bucurii în plus, celor dragi. Ca şi în alţi ani, comerţul se străduieşte să răspundă cum se cu­vine solicitărilor mult sporite faţă de perioadele anterioare. In vitri­ne au apărut globuri şi ghirlande strălucitoare; mii de alte obiecte de podoabă destinate pomului de iarnă conferă un aspect feeric in­terioarelor. Din depozite şi magazii „curg“ spre unităţile de desfacere cantităţi impresionante de mărfuri specifice sezonului şi bineînţeles, nu­meroase noutăţi. Intre altele, O.C.L. Produse in­dustriale — Tg.-Mureş oferă o ga­mă variată de articole pentru fe­mei: tricotaje din lină şi fire sin­tetice (jachete cu fustă, rochii cu pardesiu din jerse supraelastic — material din care se va desface şi la metraj); lenjerie fină; peste 43.000 perechi de ciorapi din felon şi dresuri supraelastice; numeroa­se modele noi de paltoane cu gar­nituri de blană, taioare din stofe fantezi; căciuli şi gulere de bla­nă naturală şi artificială. Mănuşile din piele (căptuşite cu tricot şi bla­nă) vor fi prezente în 40 de sorti­mente. La articole destinate bărbaţilor se remarcă un sortiment bogat de cos­tume din ţesătură de lînă 100 la sută, majoritatea executate pe plan local (la cooperativa „Textila Mu­reş“). „Rezerva“ de pălării s-a îm­bogăţit cu 8 sortimente noi din im­port; fularele din mătase şi fire de lînă se vor găsi in peste 20 de va­riante originale Şi la încălţăminte se întrevede o mai bună aprovizionare: pe lingă altele, vor „intra“ 15.000 perechi cizme din producţia indigenă şi din import. O gamă mult mai bogată faţă de alţi ani s-a asigurat şi la paltoane pentru copii (executate din stofă cît şi blănuri artificiale), la trico­taje. Raionul de jucării al magazi­nului „Gulliver“ (ca şi alte unităţi din diverse cartiere) va pun­ o la dis­poziţia celor mici şi o serie de in­genioase jucării mecanice, precum şi frumoase păpuşi realizate la fabrica din Arad La magazinul Drugstore (aprovi­zionat in această perioadă cu pal­toane din blănuri naturale, haine şi sacouri din piele naturală) marfa se ambalează în pungi special confec­ţionate pentru cadouri. Pachete­­cadouri vor putea fi cumpărate de la multe magazine. In afara repartiţiilor — remarca­tov. Lazăr, şeful sectorului textile­­învăţăminte — se vor procura prin preocupări proprii mărfuri în va­loare de peste 3,5 milioane lei. în ultimii ani, in scopul cruţării aurului verde al pădurilor, se tin­de spre înlocuirea bradului — sim­bol natural — cu imitaţii reuşite din material sintetic, din care s-au pro­curat cantităţi îndestulătoare. O.C.L. „Alimentara" va căuta să satisfacă cererile sporite de dul­ciuri şi prin pregătirea de pache­ţele aspectuoase. Organizaţiile co­merciale de pe întreg cuprinsul ju­deţului depun strădanii similare pentru o cît mai bună aprovizionare a populaţiei în această perioadă. Pe lingă asigurarea de cantităţi sporite la unele­­produse (lactate, unt, vinuri, conserve de peşte, legu­me şi fructe ş. a.) „Luna cadourilor“ va fi marcată şi de o serie de ex­poziţii (38 în judeţ ...) gastronomi­ce, organizate în unităţi Gospodina, de alimentaţie publică şi cofetării, cu care prilej vor fi oferite publi­cului peste 60 de noi sortimente de produse specifice. S-a prevăzut de asemenea, pre­zentarea în cadrul unei „parade a modei“, a celor mai noi modele de confecţii. Avînd în vedere solicitările spo­rite, s-a­u luat măsuri de suplimen­tare a formaţiilor de lucru astfel ca să se poată realiza o servire promptă. Orarele de funcţionare a unităților au fost și ele corelate în acest sens. Funeraliile academicianului VICTOR EFTIMIU Joi, au avut loc funeraliile aca­demicianului Victor Eftimiu, pre­şedinte de onoare al Uniunii scrii­torilor, reprezentant eminent al li­terelor româneşti, creator al unei opere literare de mare valoare în domeniul poeziei, dramaturgiei şi prozei. In cursul dimineţii, la catafalcul aflat în aula Academiei Republicii Socialiste România au adus un ul­tim omagiu defunctului academi­cieni, scriitori şi alte personalităţi ale vieţii noastre literare şi artis­tice, studenţi, elevi, numeroşi bucu­­reşteni. In jurul catafalcului se aflau de­puse coroane de flori din partea Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, Academiei Republicii So­cialiste România, Uniunii scriitori­lor şi altor uniuni de creaţie, insti­tuţii teatrale, edituri. Erau, de asemenea, depuse co­roane de flori din partea Consiliu­lui de Miniştri al R.P. Albania, U­­n­iunii scriitorilor şi artiştilor alba­nezi, Comitetului albanez pentru relaţii culturale şi prietenie cu străinătatea­ Ambasadei R.P. Alba­nia la Bucureşti. Pe fundalul cernit al aulei se a­­fla portretul îndoliat al scriitorului. Pe perne de catifea vişinie erau rînduite ordine şi medalii româ­neşti şi străine, acordate academicia­nului Victor Eftimiu pentru meri­tele sale literar-artistice. La adunarea de doliu care a a­­vut loc, a luat cuvintul, din partea Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România şi a Secţiei li­teratură şi artă a academiei, acad. Al. Philippide, care a spus, printre altele: A plecat dintre noi un scri­itor care întrunea într-un chin stră­lucit toate însuşirile ce alcătuiesc şi desăvîrşesc creaţia literară. Vic­tor Eftimiu, de-a lungul a peste şaizeci de ani de activitate, a cul­tivat toate genurile, toate Speciile de literatură. A fost poet, drama­turg, romancier, povestitor, memo­rialist şi eseist. Stâpîn de la început pe cele mai hotărîte şi mai variate mijloace de expresie. Victor Efti­miu, cu un bogat talent spontan şi cu o ingenioasă inteligenţă artisti­că, a găsit pentru gîndirea sa poe­tică, pentru tema dramelor şi a co­mediilor sale, pentru povestirile sale, forma cea mai potrivită, cu un gust sigur şi cu un simţ foarte ascuţit al construcţiei în ansamblu şi al expresivităţii amănuntelor. Strălu­cirea expresiei şi, totodată, adap­tarea ei strictă la fondul ce trebuie exprimat, au fost caracteristicile de bază ale talentului său. La începu­tul uneia din cărţile sale de amin­tiri, intitulată „Spovedanii“, a în­cheiat vorbitorul. Victor Eftimiu spunea: „Eu am venit pe lume s-a­duc bucurie şi frumuseţe“. Şi s-a ţinut de cuvînt. El ar mai fi putut spune cu tot atîta dreptate: Cu mine, cititorule, n-ai să te plic­tiseşti niciodată. Dumitru Ghişe, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste, a adus un ultim omagiu celui dispărut, arătînd că Victor Eftimiu a păstrat o legătură per­manentă cu frămîntările poporului, cu lupta şi năzuinţa sa spre progres. Prin întreaga sa viaţă şi operă, scri­itorul a fost un luptător, o persona­litate puternică şi vie de intelectual umanist, patriot şi democrat, sluji­tor al artei înaintate închinate po­porului. Au mai luat cuvîntul scriitorii Constantin Chiriţă şi Radu Bourea­­nu precum şi criticul literar Radu Popescu. După încheierea adunării de do­liu, cortegiul funerar s-a îndreptat spre cimitirul Bellu, unde a avut loc înhumarea. 80 tone de sfeclă pe cîmp (Urmare din pag. 1) cîteva zile, cînd Tîrnava Mică a inundat o parte din lanurile de po­rumb, în două nopţi au fost scoase din apă peste 50 tone de porumb. Desigur că aceste eforturi depuse s-ar fi putut evita dacă s-ar fi acţionat mai devreme la culesul porumbului. Veşnica scuză că prea mult timp ie-a răpit scosul celor 580 tone de cartofi, din care 224 tone au fost livrate statului, este prea mult folosită de conducerea acestei unităţi pentru a camufla lipsurile organizatorice care au per­sistat Bine totuşi că măcar acum, în al doisprezecelea ceas, s-au luat măsuri de încheierea culesului la porumb şi de intensificare a transportului ştiuleţilor. Păcat însă că de paguba ce se produce celor 80 tone de sfeclă rămasă in cîmp nu se ocupă nimeni. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 La Sărmaşu PUBLICĂ IN PAS In ultimii ani, Sărmaşul s-a a­­liniat, ţinînd cadenţă vie locali­tăţilor pornite pe calea urbani­zării. Instituţiile culturale, spi­talul, unităţile industriei locale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, blocurile de locuinţe şi alte dotări edilitare — rod al binefacerilor socialismului — au ridicat Sărmaşul de ieri la ade­văratul orășel de azi. Începind din anul acesta, concomitent cu amenajarea de trotuare, s-a tre­cut şi la construirea unor străzi moderne, asfaltate. Nu este un secret dacă spu­­spunem că într-un viitor dest­ul de apropiat, pe harta patriei Săr­maşul va apare oraş, denumire pe care şi-o merită pe deplin. Pentru aceasta, pregătirile sunt în toi. In pas cu urbanizarea, merge şi alimentaţia publică. Re­cent, prin unele amenajări, la restaurantul din localitate s-a a­­sigurat încă o sală de servire intimă, cu 40 de locuri. Sala mare, de asemenea, în curînd se va reamenaja, cu separeuri, că­­pătînd un aspect modern. Se va construi și un cuptor în care se vor coace cite 16 pîini a 4 kg, asigurîndu-se astfel servirea pîi­­nii de casă în permanență. — Principala noastră preocu­pare este servirea unor mîncări­­ri gustoase, consistente şi, desi­gur, ieftine , ne declară tova­răşul Traian Chiluţ, şeful unităţii, în acest scop, în centrul atenţiei stă buna aprovizionare şi buna servire. De acest lucru ne-am putut de altfel convinge. De la S.M.A. a­­obţinut un beci, cu o capacitate de 8 vagoane, pentru păstrarea vinului. Din timp, prin forţele proprii, s-au asigurat legumele şi murăturile necesare pînă la noua recoltă, printre care: 1.500 kg cartofi, 300 kg morcovi, 200 kg pătrunjel, 100 kg ţelină, pre­cum şi cantităţi suficiente de cas­traveţi în oţet, gogoşari în oţet, gogonele, murături asortate, var­ză tocată­, varză căpăţînă, sfeclă roşie etc. Bucătăresele Maria­ Oltean şi Ana Leonte, ajutate de Aurelia Grozav şi Maria Naşca se stră­duiesc să pună zilnic la dispozi­ţia consumatorilor, din care mulţi abonaţi, cite trei feluri de ciorbe, două feluri de­ supe, precuri şi preparate la grătar, fripturi şi al­te mîncăruri bine pregătite. La rîndul lor, ospătarii Alexandru Oltean, Maria Ghiurca, Nagy Ma­ria şi Ghizela Bumb, precum şi barmanii Bereczki Carol şi Maria Rus, ţinînd la cartea de vizită a restaurantului, fac totul pentru satisfacerea gusturilor, pretenţii­lor şi exigenţelor consumatorilor. Şi, desigur, preocupările şefu­lui de unitate, ale ospătarilor, bucătăreselor, barmanilor, ale lu­crătorilor din carmangerie nu în­­tirzie să-şi arate roadele. Lună de lună, zi de zi, creşte tot mai mult numărul consumatorilor, se depăşesc sarcinile de plan. Pe luna septembrie, de pildă, pla­nul de desfacere a fost realizat în proporţie de 123 la sută, o bu­nă parte reprezentînd preparate de bucătărie. In luna octombrie, de asemenea indicatorii de plan au fost cu mult depăşiţi. în a­­ceastă luna, în 17 zile, s-au rea­lizat, peste sarcina de plan la zi 77.000 lei. In curînd, după cum sîntem in­formaţi, restaurantului i se vor adăuga noi unităţi de alimenta­ţie publică care să satisfacă ce­rinţele localnicilor „şi ale celor din alte localităţi care, poposesc aici zilnic sau fiind în trecere, în locul actualei cofetării se va amenaja o braserie cu 60 de lo­curi la mese, unitate solicitată şi necesară în comună. De ase­menea se preconizează ca în lo­cul actualului bufet „Expres“ să funcţioneze o unitate lacto-bar. P. POPSOR ►♦11 (Urmare din pag. 1) zile în această unitate. In loc ca preşedintele unităţii loan Hancu să ia toate măsurile de folosire a au­tocamionului cît mai productiv, a lă­sat lucrul la voia întîmplării. Spu­nem aceasta deoarece încercarea lui, ne-a informat loan Bodi, şoferul ma­şinii, se face în două-trei ore. La această întîrziere se mai adaugă şi lipsa de răspundere a brigadieru­lui de cîmp Alexandru Baciu, care nu se interesează de felul cum mun­cesc cooperatorii, şi a magazineroi Maria Oltean, care miercuri, pe la ora 13:30, ţinea magazia unde se afla depozitat porumbul, încuiată, fapt ce a făcut ca atît autoca­mionul cît şi echipa de încărcare să aştepte de pomană. Pe bună drep­tate cooperatorii Nistor Ilie, Maria Biriş, Oprişan Matei şi alţii, erau supăraţi că sunt purtaţi pe drumuri şi pierd atîta timp tocmai acum cînd ziua este aşa de scurtă. Aceiaşi co­operatori şi-au manifestat nedume­rirea faţă de­ activitatea brigadie­rului Baciu, care ţine o evident slabă a muncii şi nu este controla şi tras la răspundere de nimen Din această cauză face pe unii co­operatori să nu mai participe o regularitate la muncă. Intrucît în prezent recoltarea­­ şi transportul ştiuleţilor din cîm trebuie grabnic încheiate, se cere c şi la Cuştelnic, mijloacele de trans­port să fie mai raţional utilizate Inginerul C.A.P., preşedintele, ca­­ ceilalţi factori cu munci de răs­pundere, la care ne-am referit, s dovedească mai mult spirit de răs­pundere în organizarea şi controlu muncii, să lase plimbările­ şi alt preocup­ări, după ce toate lucrării agricole, inclusiv arăturile destinat culturilor de primăvară vor fi în­cheiate. Lipsă de răspundere în folosirea mijloacelor de transport

Next