Steaua Roşie, decembrie 1972 (Anul 23, nr. 284-310)
1972-12-01 / nr. 284
Amuri generale de dări de seamă şi alieri în POFIDA Miul COINIŞTII om Slfl. MERED PREZEN Şi în aceste zile, în care cîmpurile oferă privirii un prematur decor de iarna, oriunde te-ai duce, pe aceşti vrednici oameni îi întîlneşti făcîndu-şi cu aceeaşi dăruire datoria, depunînd maxime eforturi pentru încheierea unei campanii neobişnuite, in care au înscris, mai mult decît oricînd poate, pagini de adevărat eroism. Este vorba de mecanizatorii din cele 24 S.M.A. din judeţul nostru al căror aport, alături de cel al ţăranilor cooperatori, a fost în această mare bătălie a strîngerii recoltei şi a pregătirii celei a anului viitor, hotărîtor. Răspunzînd chemării secretarului general al partidului ei s-au integrat trup şi suflet în frontul întregii naţiuni pentru salvarea recoltei viitoare, muncind zi şi noapte, neobosit, pentru a ieşi învingători în lupta cue vitregiile naturii. în aceste zile, în cadrul adunărilor generale de dări de seamă şi alegeri, ei au analizat, în spirit critic şi autocritic, într-un adevărat spirit muncitoresc, activitatea desfăşurată pe perioada de doi ani, stabilind în acelaşi timp, măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea muncii organelor şi organizaţiilor de partid, a tuturor comuniştilor, în scopul realizării sarcinilor cincinalului în patru ani şi jumătate. Ultimele adunări de dări de seamă şi alegeri în S U.A. s-au încheiat ieri. Dezbaterile au relevat multiple aspecte, din care ne-am propus să redăm pe cele mai semnificative. Dir, darea de seamă a comitetului de partid al S.M.A. Luduş, de pildă, rezultă că planul producţiei de cereale în C.A.P. deservite a fost depăşit atît în anul 1971 cît şi în 1972. S-au realizat în plus însemnate cantităţi de grîu, porumb, sfeclă etc. Planul de venituri al S.M.A. a fost îndeplinit în 1971 în procent de 114, cheltuielile fiind reduse cu 6 lei la mia de lei venit. In 1972 pe primele 10 luni planul producţiei globale a fost realizat în procent de 105,8. Merită relevat faptul că mecanizatorii acestei S.M.A. au fost primii pe judeţ în campania de însămînţări din această toamnă. Un aport deosebit în obţinerea acestor frumoase rezultate — mai ales în 1972 — revine mecanizatorilor din secţia Aţintiş, care şi-au realizat planul în procent de 130,5, Cecălata — 126,5, Cheţani — 122,6 ş. a. In realizarea sarcinilor pe 1972 s-au remarcat în mod deosebit comuniştii Popa Ioan (Cheţani), Chirilă Viorel (Roşiori), Fîilop Martin (Aţîntiş) care şi-au îndeplinit planul în proporţie de 173, 148 şi respectiv 142 la sută. Conştienţi de forţele lor, comuniştii din S.M.A. Luduş s-au angajat în adunarea generală să depăşească planul de venituri pe 1972 cu 850.000 lei şi să reducă cu 3 lei cheltuielile la 1.000 de lei venituri. Comuniştii au apreciat în mod deosebit preocuparea comitetului de partid privind întărirea rîndurilor organizaţiilor de bază, 21 de mecanizatori fruntaşi, care au dovedit în toate împrejurările că merită acest titlu, atît prin pregătirea lor politică, cît şi profesională, fiind primiţi în rîndul membrilor de partid (organizaţiile de bază din secţiile Grindeni, Luduş, Bogata, Cecălaca şi altele). Rezultatele obţinute în sporirea producţiei de cereale, în îndeplinirea planului de venituri şi cheltuieli nu i-au împiedicat însă pe comunişti să critice acele neajunsuri care s-a dovedit că frînează obţinerea unor rezultate mai bune pe ansamblu. Comuniştii Grigore Uţu (secţia Cheţani) şi Ion Stancu (Chimotemie), de pildă, au adus aspre critici modului defectuos în care este organizată recondiţionarea pieselor, calităţii efectuării reparaţiilor şi deficienţelor in, aprovizionarea cu piese de schimb. (Tractoristului Ion Puia i-a fost reparat dinamul unui tractor de nu mai puţin de opt ori într-un singur an!). Se pierde încă prea mult timp cu repararea unor piese, la atelier mecanizatorii stînd ore întregi din cauza carenţelor de ordin organizatoric. S.M.A. Miercurea Niraj este, de asemenea, una din cele mai apreciate din judeţ. Pînă la 20 octombrie planul producţiei globale era realizat în proporţie de 98 la sută. O preocupare deosebită s-a manifestat aici pentru buna recondiţionare a pieselor, cît şi pentru sprijinirea C.A.P. în mecanizarea sectorului zootehnic prin realizarea unor instalaţii pentru introducerea apei şi luminii în grajduri, sau pentru crearea unor bucătării furajere. Comuniştii au criticat însă faptul că nu s-a acordat destulă atenţie din partea comitetului de partid pe S.M.A. în pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale ale organizaţiilor de bază, ceea ce a dus la formalism în tratarea unor probleme, la o insuficientă preocupare pentru primirea de noi membri de partid, la o slabă muncă politicoeducativă în rîndul mecanizatorilor. Ca o reflectare a slabei preocupări este şi faptul că în trei secţii de mecanizare — Hodoşa, Măgherani, Bereni — nu sunt constituite pînă la ora actuală organizaţii de partid, neexistînd decit unul sau doi membri de partid pe secţie. Faptul că mai există încă în, unele C.A.P. însemnate cantităţi de sfeclă şi porumb pe cîmp, netransportate, precum şi o suprafaţă de 40 ha ovăz în clăi pe cîmp la C.A.P. Măgherani, dovedeşte că nici corducerea S.M.A. Miercurea Nirajului nu a organizat în cele mai bune condiţii activitatea mecanizatorilor pentru prevenirea unei asemenea situaţii. Acelaşi spirit combativ a caracterizat şi dezbaterile din adunarea generală a S.M.A. Fărăgău, unde în ciuda frumoaselor rezultate obţinute de mecanizatori, care au efectuat un volum mare de lucrări în binecunoscutele condiţii , preţul de cost a fost depăşit în mare măsură. Comuniştii Dumitru Burian, Ioan Luca (secţia Cozma), Ion Pincă (Băla) au adus serioase critici factorilor răspunzători privind aprovizionarea şi recondiţionareapieselor, cît şi unor mecanizatori din a căror neglijenţă s-a făcut risipă de combustibil. S-a scos în evidenţă faptul că din cauza neremedierii în timp util a defecţiunilor ivite la sistemul electric al tractoarelor, multe din ele, atunci cînd a fost necesar să lucreze şi noaptea, nu au putut fi folosite neavind instalaţii de iluminare (de exemplu la secţia Cozma din 18 tractoare numai patru aveau instalaţia electrică pusă la punct, putînd lucra şi noaptea). Aceste lipsuri, alături de altele manifestate în unele secţii de mecanizare se datoresc faptului că atelierul mobil al S.M.A. Fărăgău nu intervine la timp, iar conducerea unităţii — director ing. Dan Stoica __ nu se preocupă îndeajuns de organizarea procesului de producţie în secţii şi nu urmăreşte remedierea din timp a defecţiunilor survenite. S.M.A. Sighişoara s-a prezentat cu rezultate bune in realizarea sarcinilor de plan. Comitetul de partid a vădit preocupare în direcţia desfăşurării unei munci politico-organizatorice susţinute, sprijinind efectiv birourile organizaţiilor de bază în toate acţiunile. Comuniştii din S.M.A. Sighişoara s-au angajat să depăşească planul de venituri cu 700.000 lei şi să reducă cheltuielile materiale cu 5 lei la o mie de lei venituri pe acest an. Nu însă în suficientă măsură îndrumarea și controlul s-au extins asupra modului în care conducerea administrativă s-a preocupat de diversificarea lucrărilor mecanizate, de eliberarea terenurilor prin folosirea unor mijloace va sării, platforme ş. a. la transportul baloţilor de paie, ceea ce face ca şi în prezent în, unele C.A.P. din raza sa de activitate, paiele şi alte produse sa se mai găsească pe cîmp. Din dezb.t.eri a reieşit faptul că din cauza lipsei de competenţă a şefului de secţie, pe de o parte, a lipsei de control şi sprijin din partea conducerii S.M.A., pe de altă parte, secţia Boiu, care ani de zile a fost fruntaşă , în acest an a devenit codaşă, fapt ce reclamă intervenţia urgentă a comitetului de partid şi a conducerii administrative. Mecanizatorii din S.M.A. Zau de Cîmpie s-au prezentat la adunarea generală cu un bilanţ frumos, care dovedeşte preocuparea deosebită a comuniştilor, a întregului colectiv al S.M.A. pentru obţinerea de producţii ridicate la ha. Secţia din Zau, condusă de comunistul Alexandru Chirilă, a fost evidenţiată în mod special pentru că pînă la 30 octombrie şi-a realizat planul de venituri în procent de 134. Bune rezultate au obţinut şi secţiile Papiu Ilarian şi Valea Largă. La Valea Largă se poate spune că lipsa curentului electric pentru iluminat a fost compensată în aceste nopţi de farurile tractoarelor, mecanizatori ca Vasile Vlasa, fie Oltean Iuţu, Mihai Călugăr şi alţii brăzdînd fără întrerupere ogoarele. A fost criticată însă secţia de mecanizare din Singer care nu şi-a realizat planul la venituri, avînd mari depăşiri la cheltuieli. ★ Aşa cum arătam la început, în adunările generale comuniştii şi-au spus deschis părerea asupra multiplelor aspecte legate de îmbunătăţirea continuă a activităţii lor. A reieşit cu acest prilej în evidenţă că în unele centre de reparaţii ca cele din Luduş, Reghin Miercurea Niraja) nu se respectă timpii de imobilizare a tractoarelor (faţă de 5—11 zile prevăzute pentru motoare şi tractoare, în unele cazuri se ajunge la 20 zile); b) costul reparaţiilor este exagerat de mare; c) calitatea reparaţiilor motoarelor în multe cazuri lasă de dorit (se petrec căderi la tractoare după numai citeva zile — reparaţiile repetate durînd la creşterea cheltuielilor pe de o parte şi neîncadrarea în, termenele de garanţie pe de altă parte). La această situaţie anormală au contribuit şi S.M.A. arondate acestor centre de reparaţii (Sînpaul, Ungheni, Sîngeorgiu de Pădure, Morăreni ş. a.) care nu s-au străduit nici măcar să încheie contracte şi grafice de afluire a tractoarelor şi motoarelor planificate în reparaţii. Considerăm că şi Trustul S.M.A. poate acorda un mai mare ajutor în organizarea şi funcţionarea acestor centre de reparaţii, care, aşa cum a reieşit din dezbaterile comuniştilor, nu şi-au desfăşurat activitatea la nivelul cerut De asemenea, SM.A. au obligaţia să acorde un ajutor mai substanţial C.A.P. şi asociaţiilor intercooperatiste în mecanizarea şi dezvoltarea sectorului zootehnic , prin confecţionarea unor instalaţii (de adăpost, alimentat, electrice, bucătării furajere etc.). In acest sens se impune o mai strînsă colaborare a Trustului S.M.A. cu Banca agricolă şi beneficiarii pentru rezolvarea operativă a problemelor ce se ivesc (documentare, finanţare, execuţie etc.). In cadrul adunărilor generale mecanizatorii au cerut ca Trustul S.M.A., cu ajutorul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, să doteze mai bine atelierele S.M.A.-urilor noi, cu maşini unelte (strunguri, bormaşini etc.). De asemenea trebuie să fie introduse curentul electric şi încălzirea în ateliere S.M.A. ca Iernut, Acăţari, Fărăgău, precum şi într-un număr de secţii de mecanizare, fapt ce va duce la crearea unor condiţii optime de lucru, cu urmări pozitive asupra realizării planului de producţie. • In toate adunările generale comuniştii s-au angajat să continue eforturile pentru încheierea grabnică a acestei campanii de toamnă, indiferent de condiţiile naturale pe care le vor întîmpina. CORNEL COZMA instructor al Comitetului judeţean de partid Au fost îmbunătăţite criteriile de acordare şi rambursare a creditelor pentru cooperativele agricole Potrivit hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, au fost îmbunătăţite criteriile de acordare şi rambursare a creditelor pe termen lung pentru cooperativele agricole de producţie. In vederea unei mobilizări în şi mai mare măsură a resurselor materiale şi financiare proprii la realizarea de obiective productive şi cu o eficienţă ridicată s-a stabilit ca unităţile agricole cooperatiste care solicită credite pe termen lung să participe cu fonduri proprii în proporţie de cel puţin 30 la sută din valoarea totală a investiţiei. De asemenea, au fost prelungite termenele de rambursare a creditelor de investiţii ce se acordă cooperativelor agricole de producţie pentru construcţii agro-zootehnice de tip industrial: pînă la 18 ani pentru complexele de creştere a porcilor şi cele avicole; pină la 20 ani pentru ferme de vaci de lapte şi sere legumicole şi pînă la 15 ani pentru solarii încălzite. Totodată, pentru sprijinirea cooperativelor agricole mai puţin dezvoltate s-a hotărît să li se acorde credite de producţie şi investiţii pe o perioadă pînă la 5 ani, pentru finanţarea acelor acţiuni şi obiective care contribuie la creşterea producţiei şi veniturilor, astfel încit aceste unităţi să ajungă într-un termen cît mai scurt la redresarea situaţiei lor economico-financiare. Noile reglementări prevăd, de asemenea, acordarea de credite pe termen lung cooperativelor agricole de producţie în vederea construirii de locuinţe pentru specialiştii agricoli în localităţile în care unităţile îşi au sediul. Aceste credite se rambursează într-o perioadă de pînă la 15 ani. Noile măsuri creează condiţii mai bune cooperativelor agricole de producţie pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, şi realizarea de obiective importante de investiţii care să le dea posibilitatea sporirii an de an a producţiei agricole măririi cantităţilor de produse pe care le contractează cu statul şi creşterii, pe această cale, atît a veniturilor unităţilor cît şi ale membrilor cooperatori. (Agerpres) m mm — „im momim. Printr-o tradiţie încetăţenită în anii noştri, decembrie a devenit „Luna cadourilor" Este perioada în care magazinele cunosc animaţia maximă, ocazia de a face cumpărături deosebite, de a aduce bucurii în plus, celor dragi. Ca şi în alţi ani, comerţul se străduieşte să răspundă cum se cuvine solicitărilor mult sporite faţă de perioadele anterioare. In vitrine au apărut globuri şi ghirlande strălucitoare; mii de alte obiecte de podoabă destinate pomului de iarnă conferă un aspect feeric interioarelor. Din depozite şi magazii „curg“ spre unităţile de desfacere cantităţi impresionante de mărfuri specifice sezonului şi bineînţeles, numeroase noutăţi. Intre altele, O.C.L. Produse industriale — Tg.-Mureş oferă o gamă variată de articole pentru femei: tricotaje din lină şi fire sintetice (jachete cu fustă, rochii cu pardesiu din jerse supraelastic — material din care se va desface şi la metraj); lenjerie fină; peste 43.000 perechi de ciorapi din felon şi dresuri supraelastice; numeroase modele noi de paltoane cu garnituri de blană, taioare din stofe fantezi; căciuli şi gulere de blană naturală şi artificială. Mănuşile din piele (căptuşite cu tricot şi blană) vor fi prezente în 40 de sortimente. La articole destinate bărbaţilor se remarcă un sortiment bogat de costume din ţesătură de lînă 100 la sută, majoritatea executate pe plan local (la cooperativa „Textila Mureş“). „Rezerva“ de pălării s-a îmbogăţit cu 8 sortimente noi din import; fularele din mătase şi fire de lînă se vor găsi in peste 20 de variante originale Şi la încălţăminte se întrevede o mai bună aprovizionare: pe lingă altele, vor „intra“ 15.000 perechi cizme din producţia indigenă şi din import. O gamă mult mai bogată faţă de alţi ani s-a asigurat şi la paltoane pentru copii (executate din stofă cît şi blănuri artificiale), la tricotaje. Raionul de jucării al magazinului „Gulliver“ (ca şi alte unităţi din diverse cartiere) va pun o la dispoziţia celor mici şi o serie de ingenioase jucării mecanice, precum şi frumoase păpuşi realizate la fabrica din Arad La magazinul Drugstore (aprovizionat in această perioadă cu paltoane din blănuri naturale, haine şi sacouri din piele naturală) marfa se ambalează în pungi special confecţionate pentru cadouri. Pachetecadouri vor putea fi cumpărate de la multe magazine. In afara repartiţiilor — remarcatov. Lazăr, şeful sectorului textileînvăţăminte — se vor procura prin preocupări proprii mărfuri în valoare de peste 3,5 milioane lei. în ultimii ani, in scopul cruţării aurului verde al pădurilor, se tinde spre înlocuirea bradului — simbol natural — cu imitaţii reuşite din material sintetic, din care s-au procurat cantităţi îndestulătoare. O.C.L. „Alimentara" va căuta să satisfacă cererile sporite de dulciuri şi prin pregătirea de pacheţele aspectuoase. Organizaţiile comerciale de pe întreg cuprinsul judeţului depun strădanii similare pentru o cît mai bună aprovizionare a populaţiei în această perioadă. Pe lingă asigurarea de cantităţi sporite la uneleproduse (lactate, unt, vinuri, conserve de peşte, legume şi fructe ş. a.) „Luna cadourilor“ va fi marcată şi de o serie de expoziţii (38 în judeţ ...) gastronomice, organizate în unităţi Gospodina, de alimentaţie publică şi cofetării, cu care prilej vor fi oferite publicului peste 60 de noi sortimente de produse specifice. S-a prevăzut de asemenea, prezentarea în cadrul unei „parade a modei“, a celor mai noi modele de confecţii. Avînd în vedere solicitările sporite, s-au luat măsuri de suplimentare a formaţiilor de lucru astfel ca să se poată realiza o servire promptă. Orarele de funcţionare a unităților au fost și ele corelate în acest sens. Funeraliile academicianului VICTOR EFTIMIU Joi, au avut loc funeraliile academicianului Victor Eftimiu, preşedinte de onoare al Uniunii scriitorilor, reprezentant eminent al literelor româneşti, creator al unei opere literare de mare valoare în domeniul poeziei, dramaturgiei şi prozei. In cursul dimineţii, la catafalcul aflat în aula Academiei Republicii Socialiste România au adus un ultim omagiu defunctului academicieni, scriitori şi alte personalităţi ale vieţii noastre literare şi artistice, studenţi, elevi, numeroşi bucureşteni. In jurul catafalcului se aflau depuse coroane de flori din partea Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, Academiei Republicii Socialiste România, Uniunii scriitorilor şi altor uniuni de creaţie, instituţii teatrale, edituri. Erau, de asemenea, depuse coroane de flori din partea Consiliului de Miniştri al R.P. Albania, Uniunii scriitorilor şi artiştilor albanezi, Comitetului albanez pentru relaţii culturale şi prietenie cu străinătatea Ambasadei R.P. Albania la Bucureşti. Pe fundalul cernit al aulei se afla portretul îndoliat al scriitorului. Pe perne de catifea vişinie erau rînduite ordine şi medalii româneşti şi străine, acordate academicianului Victor Eftimiu pentru meritele sale literar-artistice. La adunarea de doliu care a avut loc, a luat cuvintul, din partea Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România şi a Secţiei literatură şi artă a academiei, acad. Al. Philippide, care a spus, printre altele: A plecat dintre noi un scriitor care întrunea într-un chin strălucit toate însuşirile ce alcătuiesc şi desăvîrşesc creaţia literară. Victor Eftimiu, de-a lungul a peste şaizeci de ani de activitate, a cultivat toate genurile, toate Speciile de literatură. A fost poet, dramaturg, romancier, povestitor, memorialist şi eseist. Stâpîn de la început pe cele mai hotărîte şi mai variate mijloace de expresie. Victor Eftimiu, cu un bogat talent spontan şi cu o ingenioasă inteligenţă artistică, a găsit pentru gîndirea sa poetică, pentru tema dramelor şi a comediilor sale, pentru povestirile sale, forma cea mai potrivită, cu un gust sigur şi cu un simţ foarte ascuţit al construcţiei în ansamblu şi al expresivităţii amănuntelor. Strălucirea expresiei şi, totodată, adaptarea ei strictă la fondul ce trebuie exprimat, au fost caracteristicile de bază ale talentului său. La începutul uneia din cărţile sale de amintiri, intitulată „Spovedanii“, a încheiat vorbitorul. Victor Eftimiu spunea: „Eu am venit pe lume s-aduc bucurie şi frumuseţe“. Şi s-a ţinut de cuvînt. El ar mai fi putut spune cu tot atîta dreptate: Cu mine, cititorule, n-ai să te plictiseşti niciodată. Dumitru Ghişe, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, a adus un ultim omagiu celui dispărut, arătînd că Victor Eftimiu a păstrat o legătură permanentă cu frămîntările poporului, cu lupta şi năzuinţa sa spre progres. Prin întreaga sa viaţă şi operă, scriitorul a fost un luptător, o personalitate puternică şi vie de intelectual umanist, patriot şi democrat, slujitor al artei înaintate închinate poporului. Au mai luat cuvîntul scriitorii Constantin Chiriţă şi Radu Boureanu precum şi criticul literar Radu Popescu. După încheierea adunării de doliu, cortegiul funerar s-a îndreptat spre cimitirul Bellu, unde a avut loc înhumarea. 80 tone de sfeclă pe cîmp (Urmare din pag. 1) cîteva zile, cînd Tîrnava Mică a inundat o parte din lanurile de porumb, în două nopţi au fost scoase din apă peste 50 tone de porumb. Desigur că aceste eforturi depuse s-ar fi putut evita dacă s-ar fi acţionat mai devreme la culesul porumbului. Veşnica scuză că prea mult timp ie-a răpit scosul celor 580 tone de cartofi, din care 224 tone au fost livrate statului, este prea mult folosită de conducerea acestei unităţi pentru a camufla lipsurile organizatorice care au persistat Bine totuşi că măcar acum, în al doisprezecelea ceas, s-au luat măsuri de încheierea culesului la porumb şi de intensificare a transportului ştiuleţilor. Păcat însă că de paguba ce se produce celor 80 tone de sfeclă rămasă in cîmp nu se ocupă nimeni. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 La Sărmaşu PUBLICĂ IN PAS In ultimii ani, Sărmaşul s-a aliniat, ţinînd cadenţă vie localităţilor pornite pe calea urbanizării. Instituţiile culturale, spitalul, unităţile industriei locale, ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, blocurile de locuinţe şi alte dotări edilitare — rod al binefacerilor socialismului — au ridicat Sărmaşul de ieri la adevăratul orășel de azi. Începind din anul acesta, concomitent cu amenajarea de trotuare, s-a trecut şi la construirea unor străzi moderne, asfaltate. Nu este un secret dacă spuspunem că într-un viitor destul de apropiat, pe harta patriei Sărmaşul va apare oraş, denumire pe care şi-o merită pe deplin. Pentru aceasta, pregătirile sunt în toi. In pas cu urbanizarea, merge şi alimentaţia publică. Recent, prin unele amenajări, la restaurantul din localitate s-a asigurat încă o sală de servire intimă, cu 40 de locuri. Sala mare, de asemenea, în curînd se va reamenaja, cu separeuri, căpătînd un aspect modern. Se va construi și un cuptor în care se vor coace cite 16 pîini a 4 kg, asigurîndu-se astfel servirea pîinii de casă în permanență. — Principala noastră preocupare este servirea unor mîncăriri gustoase, consistente şi, desigur, ieftine , ne declară tovarăşul Traian Chiluţ, şeful unităţii, în acest scop, în centrul atenţiei stă buna aprovizionare şi buna servire. De acest lucru ne-am putut de altfel convinge. De la S.M.A. aobţinut un beci, cu o capacitate de 8 vagoane, pentru păstrarea vinului. Din timp, prin forţele proprii, s-au asigurat legumele şi murăturile necesare pînă la noua recoltă, printre care: 1.500 kg cartofi, 300 kg morcovi, 200 kg pătrunjel, 100 kg ţelină, precum şi cantităţi suficiente de castraveţi în oţet, gogoşari în oţet, gogonele, murături asortate, varză tocată, varză căpăţînă, sfeclă roşie etc. Bucătăresele Maria Oltean şi Ana Leonte, ajutate de Aurelia Grozav şi Maria Naşca se străduiesc să pună zilnic la dispoziţia consumatorilor, din care mulţi abonaţi, cite trei feluri de ciorbe, două feluri de supe, precuri şi preparate la grătar, fripturi şi alte mîncăruri bine pregătite. La rîndul lor, ospătarii Alexandru Oltean, Maria Ghiurca, Nagy Maria şi Ghizela Bumb, precum şi barmanii Bereczki Carol şi Maria Rus, ţinînd la cartea de vizită a restaurantului, fac totul pentru satisfacerea gusturilor, pretenţiilor şi exigenţelor consumatorilor. Şi, desigur, preocupările şefului de unitate, ale ospătarilor, bucătăreselor, barmanilor, ale lucrătorilor din carmangerie nu întirzie să-şi arate roadele. Lună de lună, zi de zi, creşte tot mai mult numărul consumatorilor, se depăşesc sarcinile de plan. Pe luna septembrie, de pildă, planul de desfacere a fost realizat în proporţie de 123 la sută, o bună parte reprezentînd preparate de bucătărie. In luna octombrie, de asemenea indicatorii de plan au fost cu mult depăşiţi. în această luna, în 17 zile, s-au realizat, peste sarcina de plan la zi 77.000 lei. In curînd, după cum sîntem informaţi, restaurantului i se vor adăuga noi unităţi de alimentaţie publică care să satisfacă cerinţele localnicilor „şi ale celor din alte localităţi care, poposesc aici zilnic sau fiind în trecere, în locul actualei cofetării se va amenaja o braserie cu 60 de locuri la mese, unitate solicitată şi necesară în comună. De asemenea se preconizează ca în locul actualului bufet „Expres“ să funcţioneze o unitate lacto-bar. P. POPSOR ►♦11 (Urmare din pag. 1) zile în această unitate. In loc ca preşedintele unităţii loan Hancu să ia toate măsurile de folosire a autocamionului cît mai productiv, a lăsat lucrul la voia întîmplării. Spunem aceasta deoarece încercarea lui, ne-a informat loan Bodi, şoferul maşinii, se face în două-trei ore. La această întîrziere se mai adaugă şi lipsa de răspundere a brigadierului de cîmp Alexandru Baciu, care nu se interesează de felul cum muncesc cooperatorii, şi a magazineroi Maria Oltean, care miercuri, pe la ora 13:30, ţinea magazia unde se afla depozitat porumbul, încuiată, fapt ce a făcut ca atît autocamionul cît şi echipa de încărcare să aştepte de pomană. Pe bună dreptate cooperatorii Nistor Ilie, Maria Biriş, Oprişan Matei şi alţii, erau supăraţi că sunt purtaţi pe drumuri şi pierd atîta timp tocmai acum cînd ziua este aşa de scurtă. Aceiaşi cooperatori şi-au manifestat nedumerirea faţă de activitatea brigadierului Baciu, care ţine o evident slabă a muncii şi nu este controla şi tras la răspundere de nimen Din această cauză face pe unii cooperatori să nu mai participe o regularitate la muncă. Intrucît în prezent recoltarea şi transportul ştiuleţilor din cîm trebuie grabnic încheiate, se cere c şi la Cuştelnic, mijloacele de transport să fie mai raţional utilizate Inginerul C.A.P., preşedintele, ca ceilalţi factori cu munci de răspundere, la care ne-am referit, s dovedească mai mult spirit de răspundere în organizarea şi controlu muncii, să lase plimbările şi alt preocupări, după ce toate lucrării agricole, inclusiv arăturile destinat culturilor de primăvară vor fi încheiate. Lipsă de răspundere în folosirea mijloacelor de transport