Steaua Roşie, iunie 1973 (Anul 24, nr. 128-153)
1973-06-01 / nr. 128
VIZITA DE LUCRU A NICOLAE CEAUSESCU (Urmare din pag. 1) petrochimică aflată în plină dezvoltare. Introducerea unor noi fluxuri tehnologice la cazangerie şi în alte sectoare de producţie ale întreprinderii concepute de specialiştii uzinei, împreună cu cei ai Institutului de cercetări pentru construcţii de maşini, vor asigura o creştere a productivităţii muncii în acest an de circa 60 la sută faţă de 1971. În vederea livrării la termen a utilajelor, potrivit contractelor încheiate cu marile uzine chimice de la Craiova, Tulcea, Rm. Vîlcea, Piteşti şi din alte zone ale ţării, conducerea uzinei împreună cu comitetul de partid au întocmit planuri de măsuri tehnice şi organizatorice astfel încît utilajele destinate obiectivelor cu termen de punere în funcţiune în trimestrul III să fie trimise beneficiarilor pînă la finele lunii iunie. Muncitorii de aici, a căror vîrstă medie nu depăşeşte 22 de ani, sînt ferm hotărîţi să-şi onoreze cu cinste angajamentul asumat de a îndeplini prevederile cincinalului în patru ani şi jumătate, de a îmbunătăţi continuu performanţele tehnice şi gama sortimentelor de utilaje şi instalaţii, de a livra înainte de termen comenzile pe care le au încheiate cu uzinele chimice. In continuare sunt vizitate principalele sectoare de producţie ale uzinei. In întîmpinarea secretarului general vin numeroşi muncitori care îi oferă garoafe roşii însoţite de cuvinte de bun venit în întreprinderea lor, de urări de sănătate şi putere de muncă în nobila activitate pe care o desfăşoară pentru binele clasei muncitoare, a întregului popor. Gazdele prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu unele din produsele realizate aici între care baterii de încălzire, reactoare, cazane de căldură, filtre decantoare şi alte utilaje şi instalaţii destinate echipării diferitelor obiective aflate in construcţie ale industriei chimice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază eforturile colectivului, ale specialiştilor pentru aplicarea hotărîrilor partidului, indicaţiilor date, adresează felicitări pentru realizările obţinute pînă în prezent. Totodată, secretarul general al partidului cere conducerii întreprinderii, centralei ministerului de resort să întreprindă acţiuni în vederea utilizării mai bune a halelor, întrucît la ora actuală între maşini şi utilaje există mari spaţii nevalorificate productiv. In acest context se recomandă integrarea în circuitul productiv a actualei săli de cantină, urmind ca pentru această destinaţie să fie realizată din prefabricate de beton celular autoclavizat o construcţie adecvată; aceeaşi soluţie este avansată pentru viitorul pavilion administrativ. In acest scop se indică primarului general al Capitalei să ia măsuri în vederea întocmirii de proiecte-tip de astfel de construcţii uşoare pentru cantine şi săli de şedinţă. In acelaşi timp, observaţiile sale vizează unele îmbunătăţiri constructive, în condiţii economice, care să asigure o mai bună iluminare a halelor. De asemenea, solicită conducerii ministerului de resort şi uzinei să întreprindă cele mai eficiente măsuri, astfel ca pînă la sfîrşitul anului să fie complet terminată dotarea întreprinderii cu utilaje pentru ca în 1974 să fie realizată o producţie de 25.000 tone utilaje şi instalaţii. In spaţiul pe care îl aveţi — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să ajungeţi chiar la o producţie de 30—40.000 de tone de utilaje. De asemenea, inginerii uzinei să treacă să lucreze direct în halele de producţie, să rezolve acolo, la locul de muncă, problemele organizării mai bune a fluxului tehnologic, a fabricaţiei. Conducerea ministerului, a întreprinderii îl asigură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că, în lumina indicaţiilor sale, vor acţiona cu hotărîre pentru realizarea sarcinilor trasate. Vizita de lucru a conducătorului partidului şi statului continuă la întreprinderea de prefabricate ..Progresul“, unitate care în acest an sărbătoreşte 20 de ani de existenţa. Adresînd calde urări secretarului general al partidului, gazdele îl informează, in acelaşi timp, de mândrie, că în întreaga perioada de existenţă a fabricii muncitorii de aici şi-au onorat în fiecare an sarcinile care le-au revenit. Datorită dezvoltării şi modernizării întreprinderii, a aplicării în procesul de producţie a unor tehnologii moderne de înaltă productivitate şi eficienţă, în acest an se va obţine o producţie fizică de 9,7 ori mai mare faţă de 1955 Prevederile de plan pe primele 5 luni ale anului au fost realizate înainte de termen la toţi indicatorii. întreprinderea are asigurate condiţii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pentru sporirea aportului la industrializarea construcţiilor şi aprovizionarea ritmică cu prefabricate a şantierelor industriale şi de locuinţe. Aici este vizitată o expoziţie de prefabricate şi diferite materiale noi pentru construcţii. Realizările prezentate ilustrează sintetic eforturile şi strădania specialiştilor, a muncitorilor din această ramură pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei naţionale a partidului, a recomandărilor secretarului general al partidului privind introducerea unor tehnologii şi soluţii de execuţie care să ducă la reducerea ponderii construcţiilor din totalul investiţiilor, la creşterea productivităţii muncii şi scurtarea duratei de realizare a noilor obiective industriale, social-culturale şi locuinţe. Secretarului general al partidului îi sunt prezentate elemente spaţiale — cameră, grup sanitar, vestibul — gata finisate, realizate în întregime din panouri mari prefabricate după tehnologii din cele mai moderne care permit ridicarea blocurilor de locuinţe într-o perioadă mult mai scurtă de timp; această metodă aplicată pe şantier permite economii de manoperă de 75—30 la sută, precum şi reducerea duratei de construcţie cu 40 la sută, faţă de procedeele clasice. Reţin atenţia, de asemenea, o gamă variată de blocuri ceramice care înlocuiesc un număr de 8 pînă la 13 cărămizi obişnuite, panouri mari prefabricate din beton armat precomprimat şi din beton celular autoclavizat şi alte materiale moderne, de calitate superioară, care confirmă succesele obţinute de cei care lucrează in domeniul diversificării sortimentelor materialelor de construcţie, in consens cu sarcinile de mare răspundere ce stau în faţa acestei ramuri a economiei naţionale în actualul cincinal. O preocupare a cercetătorilor o va constitui asimilarea fabricaţiei tîmplăriei metalice şi din material plastic pentru ferestre, jaluzele, uşi, concomitent cu diversificarea producţiei de prefabricate. Secretarul general al partidului felicită pe specialişti pentru realizările obţinute şi le recomandă să sporească producţia de astfel de materiale, pentru ca şantierele industriale şi de construcţii de locuinţe să dispună de un volum mereu sporit din noile produse, care şi-au dovedit eficienţa în ceea ce priveşte reducerea costului construcţiilor şi îmbunătăţirea calităţii lor. Ultimul obiectiv vizitat este fabrica de beton celular autoclavizat, amplasată într-o altă mare zonă industrială a Capitalei — Militari. Această unitate intrată în producţie cu un an în urmă este dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate care asigură automatizarea şi mecanizarea completă a tuturor fazelor tehnologice. Inginerul George Moşinoiu, directorul fabricii, prezintă secretarului general al partidului procesul tehnologic de obţinere a betonului celular autoclavizat, material din care au fost realizate pavilioanele pentru muncitorii nefamilişti de la Uzinele mecanice de utilaj chimic. El arată că din nisip, ciment, var şi pulbere de aluminiu se realizează în unitate o gamă variată de blocuri de zidărie, de plăci şi alte produse destinate atît construcţiilor industriale, cît şi celor de locuinţe, materiale ce sînt apreciate pentru calitatea şi însuşirile lor deosebite. Secretarul general al partidului urmăreşte cu viu interes întregul proces de fabricaţie a acestui modern produs, analizează amplasarea instalaţiilor şi utilajelor, modul cum este folosit spaţiul construit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că, după opinia sa, suprafaţa construită în anumite locuri nu este pe deplin folosită, propune studierea reamplasării unor instalaţii într-un flux tehnologic care să permită utilizarea integrală a spaţiilor. Specialiştii împărtăşesc întru totul observaţia secretarului general al partidului şi se angajează să sporească producţia în cadrul spaţiilor existente printr-o reorganizare corespunzătoare. Asigurînd că aceste recomandări vor fi îndeplinite, directorul fabricii transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu hotărîrea muncitorilor acestei tinere unităţi de a nu-şi precupeţi eforturile pentru realizarea cincinalului înainte de termen, de a spori contribuţia lor la aprovizionarea şantierelor de construcţii cu produse din beton celular autoclavizat într-o gamă mai bogată şi în cantităţi sporite. ... Iată, deci, dimensiunile acestei noi vizite de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cadrul căreia au fost analizate, în pieţele Capitalei, probleme privind continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei, iar în uzine cu însemnată pondere în producţia materială a ţării, împreună cu muncitorii, cu factorii de conducere din centrale şi ministere, măsuri concrete care vizează aspecte calitative principale ale înfăptuirii sarcinilor actuale la cota unei maxime eficiente, la nivelul exigenţelor puse în faţa întregii economii de hotărîrile plenarelor C C. al P.C.R. din noiembrie 1972 şi din acest an. In acest sens, vizita secretarului general al partidului, aprecierile si concluziile sale au înscris noi momente de referinţă în preocupările colectivelor bucureştene, a oamenilor muncii din industria ţării noastre, a readus în atenţia tuturor unele probleme de o deosebită actualitate legate de bunul mers al activităţii economice, al îndeplinirii prevederilor cincinalului înainte de termen. ION mArgineanu adrian Ionescu PETRU UILACAN IOSIF SOCACIU LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON am—»—5BEmnaimbmwi»mimniiniiiii iiiiiimiui' ii'mmruM—Baaiai—c—eb—amom—nimiiMiiiiiri ■' m—mw r I La C.A.P. Gornești, uscarea trifoiului se face pe pari Din experienţa C.A.P. Pogăceaua Cum şi în lucrările de Cooperativa agricolă din Pogăceaua este o mare cultivatoare de porumb, sfeclă de zahăr şi de alte plante prăşitoare. Anul trecut am cultivat porumb în cadrul cooperativei noastre pe o suprafaţă de 400 ha. de pe care am obţinut o producţie medie de 4.552 kg boabe la hectar. Insă în unele brigăzi ca, de exemplu, în brigăzile a V-a si a IV-a din satul Văleni, am realizat o producţie de 7.283 şi respectiv 5.910 kg porumb boabe la ha. Realizări frumoase am obţinut, faţă de anii precedenţi, şi la cultura sfeclei de zahăr. Astfel, de pe cele 290 ha cultivate cu această plantă am realizat o producţie medie de 37.400 kg rădăcini la hectar. La obţinerea acestor realizări frumoase a contribuit în mare măsură pregătirea unui bun pat germinativ prin lucrarea cu combinatorul, fertilizarea porumbului cu azot concomitent cu semănatul, asigurarea unor densităţi optime şi, fireşte, executarea lucrărilor de întreţinere la timp şi la un înalt nivel calitativ. Munca organizată pe bază de acord global si-a arătat pe deplin eficienţa, oamenii lucrînd cu multă tragere de inimă la buna întreţinere a culturilor şi la efectuarea recoltărilor la timpul optim. La sfecla de zahăr şi anul acesta cooperativa noastră şi-a propus realizarea unor producţii mari la toate culturile prăşitoare. De pe cele 280 ha cultivate în acest an cu sfeclă de zahăr sperăm să obţinem cel puţin 40 tone rădăcini la hectar. In acest scop am fertilizat fiecare hectar cu peste 1.000 kg îngrăşăminte chimice substanţă brută. De asemenea, folosind experienţa pozitivă de anul trecut, prima prasilă s-a executat imediat ce plantele au răsărit, iar praşila a II-a şi răritul le-am început la un interval de 2—3 zile de la terminarea primei prasile. In momentul de fată prasila a Il-a si răritul s-au terminat pe întreaga suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr, asigurîndu-se o densitate optimă de plante la hectar. Pe unele parcele a început, practic, si prasila a IlI-a, manual, care se va executa si mecanizat pe aproximativ 70—80 ha, urmînd ca după două săptămîni de la terminarea acestei lucrări să mai executăm pra Sila a IV-a, care se va încheia încă înainte de începerea recoltării păioaselor. La cultura porumbului O atenţie deosebită am acordat şi culturii porumbului, care în acest an ocupă o suprafaţă de 570 ha. Pentru realizarea unei recolte de porumb cel puţin egale cu cea de anul trecut, am pregătit un bun pat germinativ. In acest scop am asigurat nivelarea întregii suprafeţe, folosind cele două combinatoare din dotarea secţiei noastre de mecanizare. Însămînţarea porumbului s-a terminat în bune condiţiuni, asigurindu-se încorporarea în sol concomitent cu semănatul a unei doze de 200 kg azotat de amoniu la hectar. După cum ne dovedeşte experienţa noastră de anul trecut, asigurarea densităţii optime este o condiţie de bază pentru obţinerea unor recolte mari. De aceea, în acest an am acordat o atenţie deosebită acestui important factor, asigurând la semănat o densitate de 71.000 boabe germinabile la ha. La un interval de 3—4 zile de la semănat am executat un grăpat cu grapa cu colţi reglabili la adîncimea de 4—5 cm. pentru distrugerea buruienilor si aerisirea solului. Imediat ce porumbul a răsărit am executat si o lucrare cu sapa rotativă pe întreaga suprafaţă cultivată, iar pe 150 ha am repetat această lucrare după 5—6 zile. In acelaşi timp, pe primele suprafeţe a început prăsitul mecanic la o adîncime de 7—8 cm, cu o viteză redusă a tractorului, pentru a nu acoperi plantele. Practic pe unele tarlale se mai lucra cu sapa rotativă cînd pe altele au si intrat cultivatoarele. întreţinerea mecanică a porumbului este astfel organizată ca la un interval de 8—9 zile cultivatoarele să revină pe aceeaşi suprafaţă, pentru ca tot timpul solul să fie mobilizat, asigurîndu-se în felul acesta aerisirea permanentă a plantelor. Noi ne-am propus să executăm 3 prasile mecanice pe întreaga suprafață cultivată cu porumb. Datorită bunei organizări a muncii cultivatoarele nu vor ieşi de pe terenurile cultivate cu porumb pînă la terminarea praşilei a IlI-a, cînd plantele bine dezvoltate vor domina terenul nemaidînd posibilitate buruienilor să se dezvolte. Pînă în prezent prasila I mecanică s-a terminat pe mai bine de 300 ha. Imediat după cultivatoare, membrii cooperatori au trecut la prășitul manual al porumbului. Astfel, practic, după cele trei prasile mecanice se va executa și cîte o prasilă manuală, cu excepţia celor 200 ha care vor fi erbicidate pe vegetaţie, unde se vor asigura doar două prasile manuale. Ţinînd seama că ne-au răsărit în medie 55.000 plante la ha, vom renunţa în acest an la răritul plantelor, pentru a menţine această densitate pînă la recoltare. La cultura solei Un aspect nou în activitatea cooperativei noastre este trecerea la mecanizarea completă a tuturor lucrărilor pe cele 50 ha cultivate cu soia.. Pentru reuşita acestei acţiuni am nivelat în prealabil cu nivelatorul întreaga suprafaţă, ceea ce a permis o însămînţare uniformă, la aceeaşi adîncime. Odată cu pregătirea terenului s-a executat și erbicidarea cu Treflan în doză de 4 litri la hectar. Semănatul s-a executat într-un pat germinativ bine pregătit, asigurîndu-se o densitate de 670.000 boabe la hectar. Imediat după răsărire am început prășitul mecanic cu cultivatorul de plante tehnice echipat cu discuri protectoare pentru a evita astfel acoperirea plantelor cu pămînt. Ne-am propus să executăm prăşitul mecanic fără întrerupere, ţinînd seama că soia este o plantă care pretinde o aerisire permanentă a solului. Putem spune, deci, că prăşitul mecanic se va repeta pe întreaga suprafaţă la un interval de 5—6 zile. Ţinind seama de tehnologiile recomandate şi de experienţa dobîndită de cooperativa noastră, ne vom strădui să aplicăm întregul complex de lucrări de întreţinere în timpul optim şi la un înalt nivel calitativ, pentru a putea obţine producţii mari, peste nivelul planificat, la toate culturile prăşitoare. ALEXANDRU BĂRBAT inginer şef la C.A.P. Pogăceaua ce condiţii efectuăm întreţinerea culturilor faza judeţeană a festivalului bienal de teatru „1.1. CARAGIALE" La Casa de cultură din Reghin se va desfăşura duminică, de la ora 10, faza judeţeană a Festivalului bienal de teatru „I. E. Caragiale“. în cadrul concursului vor apare formaţiile de teatru ale caselor de cultură din Reghin, Tîrnăveni si Sighişoara, ale căminelor culturale din comunele Sînpetru, Saschiz, Coroisînmărtin, Crăciuneşti, Moisa, Sărmaşu si Vătava, precum si cea a Casei Armatei din Tîrgui Mureş. Repertoriul este alcătuit în cea mai mare parte a sa din piese ale dramaturgiei contemporane româneşti, dintre care amintim „Nepotrivire de caracter" şi „Vaccin contra lenei" de Ion Băieşu, „Tunelul" de Mihail Davidoglu, „Intilnire cu îngerul" de Sidonia Drăguşanu, „Transplantarea inimii necunoscute" de Al. Mirodan, „33 de scrisori anonime" de Méhes György. STEAUA ROȘIE PAGITS 3 Recoltarea, sîrmngerea și depozitarea furajelor din prima coasa (Urmare din pag 1) ha pajisti artificiale s-au cosit pînă acum peste 100 ha, urmînd să trecem peste 3—4 zile la recoltarea celor 60 ha cu ghizdei. Pe măsură ce se cosește, finul este uscat, transportat și depozitat operativ. Toate lucrările de recoltare si pregătire a finului se efectuează mecanizat, după următoarea tehnologie: cosit, întors si adunat în brazde cu grebla mecanică si balotat cu presele de paie. Manual efectuăm doar încărcatul balotilor in remorci si clăditul lor în sire“. Cele spuse de șeful fermei se confirmă și în teren. Am găsit în lucru 5 cositori mecanice (care recoltează fiecare 7—8 ha pe zi), grebla mecanică, elevatorul pentru încărcarea finului de lucernă care n-a fost balotat și 6 remorci la transportul furajelor. Un start bun la recoltarea furajelor din prima coasă a luat si cooperativa agricolă din Reghin. Pînă acum au fost cosite 25 ha de trifoi din cele 87 în cultură si 10 ha fînete naturale, situate în locurile mai joase. Este îrn curs si recoltarea a 40 ha din pășunea care a fost reînsămîntată în anul trecut. Preocupări pentru recoltarea furajelor există si la C.A.P. Hodoșa. întreaga suprafață de trifoliene, mai bine de 200 ha. cît si fînetele naturale se vor recolta în acord global. La lucernă si la sparcetă prima coasă este în curs si se va încheia în 2—3 zile. După cum ne informează conducerea C.A.P., pentru fiecare cultură și parcelă s-au stabilit termene de recoltare, uscare și transport. Cooperatorilor care nu cosesc la termenul stabilit li se vor lua loturile respective, acordîndu-se altora. Măsurile sînt bune, numai că trebuie să se treacă operativ la cositul trifoiului, la care abia acum se face repartizarea suprafeţelor pe brate de muncă. Cositul trifoiului si al fînetelor situate în locuri mai joase n-a început nici la cooperativele agricole din Glodeni. Iara de Mureş, Beica (C.A.P. Beica n-a cosit nici lucerna, care practic ar trebui să se găsească în fînare). Breaza, asociaţia intercooperatistă Petelea şi nici în alte unităţi. La C.A.P. Glodeni, de pildă, în cele 103 ha cu trifoi nu s-a tras niciodată cu coasa, fără a mai, vorbi de fîneţele naturale situate în lunci, la care nici nu se gîndeşte conducerea să înceapă recoltarea. Aici, cît şi la C.A.P. Voivodeni, Fărăgău si Ercea există mari suprafeţe de fînete cu rogozuri, trestie si alte ierburi care ar trebui însilozate acum, cînd masa verde este tînără. La asociaţia intercooperatistă din Petelea s-au cosit doar 20 ha cu lucernă. Cele 80 ha cu trifoi şi ghizdei, 90 ha fîneţe naturale nu se ştie nici acum dacă vor fi recoltate manual sau mecanic. Şeful fermei susţine că datorită pantei si denivelărilor de teren nu se poate recolta mecanic; cositoarea mecanică nu a putut lucra nici la lucernă. In legătură cu aceasta se pune totuşi întrebarea: de ce pe terenurile asociaţiei nu se pot recolta furajele mecanizat, în timp ce la ferma I A.S. Reghin din Mociar, pe pante mult mai mari, se poate executa în bune condiţii această lucrare? Dacă totuşi lucrurile stau aşadesigur, mecanizat nu se poate recolta pe toate suprafețele), de ce nu s-au luat măsuri pentru a organiza munca manuală la cosit si pregătirea furajelor? * Din cele constatate în teren rezultă că, acum, cînd într-un număr mare de unităti coasa I de lucernă a fost strînsă iar în depozitele de furaje si silozuri s-au strîns primele cantităţi de rîntreţuri, există multe C.A.P. care n-au început încă prima coasă la trifoliene şi fîneţe naturale. Şi acest lucru se petrece tocmai în acele unităţi care au avut şi în anii trecuţi un mare deficit de furaje. De aceea, atragem din nou atenţia acestor unităţi să treacă urgent la recoltarea furajelor ri să încheie în timp scurt aceast a lucrare. Intîrzierea cu prima cote ă, pe lingă faptul că diminuează calitativ nutreţul, provoacă mari pierderi de furaje care se pot obţine din clasele a Il-a si a IlI-a. Anul trecut, de pildă, prin Intîrzierea primei coase peste limitele admise, în multe unităţi s-a pierdut chiar si coasa a Il-a, fără a mai vorbi de a IlI-a, din care, în condiţiile noastre, se pot obţine cantităţi suplimentare de furaje. Odată cu efectuarea cositului este necesar să se ia măsuri operative pentru uscarea, transportul si buna depozitare a finului. Practica multor unităti de a lăsa cu lunile fînul pe cîmp, în căpițe mici, este foarte dăunătoare: furajul gata uscat se depreciază si apoi pe locul sutelor de cănite nu mai poate creste o a doua recoltă de iarbă. Deci, munca trebuie astfel organizată încât întreaga cantitate de furaje din prima coasă să fie grabnic adunată şi depozitată în cele mai bune condiţii. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 20 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine în general frumoasă, cu cerul puţin noros după-amiaza, cu totul izolat, mai ales în zona de munte, averse slabe de ploaie. Temperatura în general staţionară, maximele vor fi cuprinse între 20—25 de grade, minimele între 4—8 grade. Vînt slab pînă la potrivit din nordvest. Dimineața, pe văi, izolat, ceată. Sesiune de comunicări cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea Comitetului naţional antifascist din România Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea Comitetului naţional antifascist din România, în Capitală a avut loc, joi, sesiunea de comunicări pe tema „Partidul Comunist, initiatorul si organizatorul mişcării antifasciste din România“. Manifestarea omagială a fost organizată de Academia de stiinte sociale si politice. Institutul de studii istorice si social-politice. Comitetul foştilor luptători antifascişti. La sesiune au participat Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de conducere, rector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“. Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de studii istorice şi social-politice. Nicolae Guină, preşedintele Comitetului foştilor luptători antifascişti, Ştefan Voicu, redactor-şef al revistei „Era socialistă“, şi Ladislau Banyai, vicepreşedinţi ai Academiei de ştiinţe sociale şi politice, acad. Iorgu Iordan, foşti membri ai Comitetului naţional antifascist, cadre didactice, cercetători, activişti de partid şi de stat, ofiţeri, oameni ai muncii din Capitală. Deschizînd lucrările, prof. dr. doc. Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice, a subliniat importanţa constituirii Comitetului naţional antifascist ca moment important în istoria glorioaselor tradiţii de luptă ale mişcării noastre muncitoreşti. Exponent al intereselor fundamentale ale poporului. Partidul Comunist Român a iniţiat, în primăvara anului 1933, lărgirea bazei social-politice a Comitetului antirăzboinic si crearea Comitetului national antifascist. In fruntea comitetului se aflau oameni de seamă, membri ai Partidului comunist, intelectuali cu dragoste de tară, oameni ai muncii cu înalt simt civic si patriotic, tineri. Pentru a aduce în activitatea Comitetului national antifascist, alături de înţelepciunea experienţei, entuziasmul şi suflul proaspăt al tineretului muncitoresc, crescut de partid în focul luptelor revoluţionare. Comitetul Central al partidului a trimis în conducerea Comitetului naţional antifascist un tînăr comunist în vîrstă de 16 ani, înzestrat cu un înnăscut simţ organizatoric şi un rar dinamism, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Incepînd cu grevele si procesul luptătorilor din februarie 1933, al căror ecou a pătruns departe în lume, continuînd cu participarea voluntarilor români la lupta poporului spaniol, cu manifestaţiile muncitoreşti populare din 1939 şi acţiunile patriotice contra dictatului hitleristo-hortist şi împotriva războiului antisovietic, luptele patrioţilor din rezistenţă pe pămîntul ţării şi pînă la insurecţia naţională armată din august 1944, moment culminant al mişcării antifasciste din România. Partidul Comunist Român, iniţiatorul şi organizatorul mişcării antifasciste din România, a slujit cu demnitate şi abnegaţie revoluţionară, în toţi aceşti 40 de ani, cauzei libertăţii patriei şi păcii între popoare. Au fost prezentate apoi comunicările: „Partidul Comunist Român — nucleul principal al tuturor acţiunilor antifasciste ale poporului român“, de Ion Mitran, redactor şef adjunct al revistei „Era Socialistă“, „Lupta antifascistă din România în contextul mişcării antifasciste internaţionale“, de acad. Petre Constantinescu-Iaşi, „împrejurările istorice ale creării Comitetului naţional antifascist şi activitatea acestuia“, de Nicolae Cioroiu, directorul Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, „Tineretul revoluţionar şi mişcarea antifascistă din România“, de prof. dr. doc. Tudor Bugnaruu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, „Procesele luptătorilor antifascişti prilej de solidarizare a maselor populare cu lupta pentru progres social-politic“, de conf. univ. dr. Gheorghe I. Ioniţă. „Insurecţia naţională antifascistă din august 1944 moment culminant al mişcării antifasciste din România“, de general maior Eugen Bantea, directorul Centrului de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară. (Agerpres)