Steaua Roşie, august 1973 (Anul 24, nr. 180-205)
1973-08-22 / nr. 198
Marea sărbătoare naţională a poporului român (Urmare din pag. 1) consum, s-a mărit în mod substanţial volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul. In pas cu întreaga ţară, judeţul Mureş, propulsat pe traiectoria marilor înfăptuiri naţionale, a înaintat rapid pe drumul progresului şi al prosperităţii. Numele municipiilor Tîrgu Mureş şi Sighişoara, ale oraşelor Tîrnăveni, Reghin, Luduş şi Sovata, ale comunelor Iernut şi Fîntinele, ale altor localităţi au devenit simboluri ale marilor realităţi socialiste ale industrializării, ale unor noi ramuri industriale. La sfirsitul anului 1972 producţia globală industrială era de 16 ori mai mare decit in 1950, reprezentind 3,3 ln sută din producţia industrială a României socialiste. Este deosebit de semnificativ faptul că întreprinderile din judeţul Mureş realizează, in prezent, în numai 18 zile producţia globală industrială a anului 1950 şi în 76 zile pe cea a anului 1960. Ritmurile cele mai înalte de dezvoltare le-au cunoscut, cum e firesc, ramurile de bază ale industriei judeţului, energia electrică, chimică, constructoare de maşini şi prelucrare a metalelor. In cronica anilor socialismului, realizări deosebite s-au înscris în agricultură. Locul agriculturii fărîmiţate, rudimentare, l-a luat marea agricultură socialistă, mecanizată. S-a dezvoltat impetuos baza tehnico-materială a unităţilor socialiste, au sporit mereu cantităţile de îngrăşăminte chimice administrate pe ogoare, a crescut numărul specialiştilor. Toate acestea, însoţite de hărnicia şi priceperea lucrătorilor ogoarelor în aplicarea agrotehnicii înaintate, au făcut să sporească sistematic producţiile vegetale. Un proces continuu de înflorire au parcurs pomicultura, viticultura, legumicultura, zootehnia. In vastul program de edificare a noii orînduiri s-a cimentat frăţia dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, s-a dezvoltat unitatea social-politică a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor celor ce muncesc, s-a întărit coeziunea naţiunii noastre socialiste. împlinirea a 29 de ani de la glorioasa insurecţie naţională antifascistă armată este întîmpinată de întregul nostru popor muncitor cu noi succese în construcţia socialistă pe drumul înfăptuirii istoricelor hotăriri ale Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, ale plenarelor Comitetului Central al P.C.R. care au avut loc ulterior. Alături de întregul nostru popor muncitor, oamenii muncii din judeţul Mureş — români, maghiari şi germani, înfrăţiţi în muncă şi idealuri — au înscris, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, rezultate demne de remarcat în marea competiţie pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Colectivele de muncă din industria judeţului au îndeplinit înainte de termen planul producţiei globale pe 7 luni obţinînd un spor de producţie de peste 160 milioane lei. Ca urmare, peste prevederile planului s-au produs 200 milioane kWh energie electrică, 4.661 km conductoare electrice izolate, 1.615 tone îngrăşăminte cu 100 m,o azot, 604.000 mp geamuri trase, 124.300 mp de ţesături, 118 tone de brînzeturi etc. In cinstea zilei de 23 August, oamenii muncii din industria judeţului raportează noi şi însemnate realizări în înfăptuirea angajamentului anual, asumat de Conferinţa judeţeană de partid, de a realiza suplimentar o producţie industrială în valoare de 225 milioane lei. Cea mai mare contribuţie şi-au adus-o întreprinderile: Electrocentrale, Electromureş, Combinatul chimic Tîrnăveni, Fabrica de zahăr Luduş. Grupul întreprinderilor de industrie locală. Trustul întreprinderilor agricole de stat şi altele. Oamenii muncii din agricultură întîmpină marea sărbătoare naţională a poporului român cu rezultate bune în sectorul vegetal şi animal, în întărirea economico-organizatorică a unităţilor agricole socialiste. Ei desfăşoară o intensă activitate pentru recoltarea şi depozitarea în cele mai bune condiţii a func Mor,nregătirea la un nivel calitativ superior a campaniei însămînţărilor de toamnă, predarea în cel mai scurt timp a obligaţilor faţă de stat. Pretutindeni, în fecare localitate, în uzine, în fabri, pe ogoare, în fiecare unitate de muncă, în instituţiile de învăţămînt, cultură şi ştiinţă s-au înregistrat succese frumoase, fapte demne de cinste. Pentru toate aceste realizări, Comitetul judeţean de partid felicită în mod călduros organizaţiile de partid, sindicat, U.T.C., comuniştii, ne toţi oamenii muncii din judeţ, aducîndiile mulţumiri tovărăşeşti pentru participarea lor activă la transpunerea in viaţă a politicii partidului nostru, a indicaţiilor şi chemărilor secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Comitetul judeţean de partid se gîndeşte cu recunoştinţă şi stimă la acele colective de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderi, de pe şantiere, la lucrătorii de pe ogoare, care, dînd dovadă de un înalt patriotism, au hotărit să cinstească prin muncă zilele de 23 şi 24 August. Sentimentelor de dragoste şi devotament cu care întîmpinăm cea de-a 29-a aniversare a acelui August fierbinte le dăm tăria şi trăinicia împlinirilor pe planul construcţiei socialiste, profunzimea încrederii în viitorul de aur al patriei — România socialistă. Trăiască 23 August, Ziua insurecţiei naţionale antifasciste armate! PAGINA' 2 STEAUA' ROȘIE 1973 - AN HOTĂRÎTOR ÎN ÎN OI PIINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE OI TERMEN CONSILIILE POPULARE IN ÎNTRECERE EXISTĂ REZERVE PENTRU REALIZĂRI ŞI MAI BUNE Zi de zi, consilile populare din judeţul nostru înregistrează noi succese în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecere. Sure îndrumarea organelor de partid, oamenii muncii de la oraşe şi sate sînt hotărîţi să nu precupeţească nici un efort, aducîndu-şi o contribuţie tot mai sporită la realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan din actualul cincinal. , In baza datelor centralizate la Consiliul popular judeţean, în 15 zile din această lună, respectiv între 1 şi 15 august, consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale au obţinut realizări superioare celor raportate pe ultimele 15 zile ale lunii iulie. Astfel, în perioada 1—15 august, faţă de ultimele 15 zile ale lunii iulie s-au predat la fondul de stat cu 10.829 tone mai mult griu, cu 138 tone mai multă carne din C.A.P. şi 107 tone de la populaţie, au sporit efectivele de animale, s-au realizat noi obiective în întrecerea pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor etc. Pînă la 15 august, unităţile agricole au realizat sarcina de plan privind sporirea efectivelor de animale în proporţie de 90 la sută la taurine, din care 80 la sută la vaci şi juninci, 104 la sută la porcine, din care 95 la sută la scroafe, 99 la sută la ovine. Populaţia, de asemenea, a realizat prevederile de plan pe acest an in proporţie de 93 la sută la taurine din care 95 la sută la vaci şi juninci, 118 la sută la porcine, din care 103 la sută la scroafe, 98 la sută la ovine. Sporindu-şi preocupările, consiliile populare au realizat prevederile anuale privind încasarea taxelor în proporţie de 75 la sută, iar angajamentele în întrecerea patriotică în proporţie de 90 la sută. Multe consilii populare comunale, acţionînd cu răspundere şi eficienţă, au obţinut în ultima perioadă rezultate meritorii. In comuna Zau de Cîmpie, de pildă, pînă la 15 august, din cele 398 tone de grîu, cît a fost prevăzut, s-au livrat la fondul de stat 269 tone, în comuna Aluniş, după 7 luni şi jumătate expirate din acest an, mulţi indicatori de plan au fost deja nu numai realizaţi, ci şi depăşiţi. De exemplu, faţă de 2.600 kg de lină cît a fost planificat, s-au predat la fondul de stat 2.800 kg. A fost depăşit şi numărul de animale planificat, în sectorul cooperatist existînd deja 505 taurine faţă de 440 cît e prevăzut pe acest an. La ovine, de asemenea, sarcina de plan s-a depăşit cu 39 capete. La fondul de stat s-au predat, din C.A.P., 39 tone de carne din cele 44,1 tone planificate pe întreg anul, iar lapte de vacă, din 1.493 hl s-au predat 972 hl. In privinţa îndeplinirii obligaţiilor faţă de stat la carne, rezultate bune s-au obţinut şi în comuna Bahnea. Aici, din cele 84,5 tone cît e prevăzut pe întreg anul din C.A.P., s-au livrat, pînă la 15 august, 70,8 tone. De la populaţie, de asemenea, din 111,7 tone de carne, s-au contractat 101,1 tone. In comuna Crăciuneşti, faţă de 123,9 tone de carne prevăzut a se livra de la populaţie in acest an, s-au încheiat contracte pentru 133,5 tone, din care pînă la 15 august s-au livrat 112,4 tone. La laptele de vacă, de asemenea, prevederile anuale au fost depășite deja cu 139 hl. In perioada la care ne referim, respectiv la primele 15 zile din această lună, realizări mulţumitoare în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecere raportează şi, consiliile populare ale comunelor Cuci, Găneşti, Ghindari, Pănet şi altele. La Ghindari, de pildă, în această jumătate de lună, din sectorul socialist s-au livrat la fondul de stat 26,1 tone de carne, din 30,6 tone cît e planul lunar. Astfel, din planul anual de 392,5 tone de carne, pînă la 15 august s-au livrat 308 tone. De la populaţie, de asemenea, din cele 176 tone planificate pe întreg anul, s-au livrat 134,2 tone. Trebuie să spunem însă că în unele comune, comitetele de partid, consiliile populare şi conducerile unităţilor nu acţionează cu destulă hotărîre pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan şi a angajamentelor. În comuna Acăţari, de pildă, în perioada 1—15 august s-au livrat la fondul de stat, din C.A.P., doar 249 hl de lapte de vacă, din cei 949 hl prevăzuţi pe această lună. Nu-i intîmplător, deci, faptul că în 7 luni și jumătate aici s-au livrat la fondul de stat numai 3.703 hl din 8.374 hl cît e planul anual. Cum justifică oare comitetul comunal de partid, consiliul popular comunal, primarul, marile rămîneri în urmă în realizarea indicatorilor de plan la Aţintiş? De aici, pe perioada la care ne referim, nu s-a raportat nici un fel de realizare la C.A.P. Doar de la populaţie s-au livrat 1.000 kg de carne, din cele 10.500 kg prevăzute pe această lună. La efectivele de animale, C.A.P. este în restanţă faţă de plan cu 149 capete la taurine şi cu 186 de vaci şi juninci. In comuna Bichiş, la fel, rămînerile în urmă nu au nici o justificare. Aici, din 45,2 tone de carne, C.A.P. a livrat numai 11,2 tone în 7 luni şi jumătate. Pe această lună e prevăzut să se livreze 3,6 tone, din care s-au realizat abia 600 kg. Mari restanţe faţă de plan există şi la ceilalţi indicatori. Aceeaşi situaţie se întîlneşte şi în comuna Cozma, undeC.A.P. a livrat doar 8,7 tone de carne din 30 de tone planificate pe acest an. În primele 15 zile din această lună nu s-a livrat la fondul de stat nici un gram de carne. De la populaţie, de asemenea, din 103,2 tone s-au livrat abia 21,9 tone. Arătam la început că angajamentele asumate în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor au fost realizate pe judeţ în proporţie de 90 la sută, multe consilii populare depăşindu-și angajamentele. Sînt însă consilii populare ale căror realizări în această privință nu sunt pe măsura posibilităţilor. La Glodeni, bunăoară, din volumul de lucrări în valoare de 1.194.000 lei, la cît s-a angajat consiliul popular, pînă la 15 august s-au realizat numai 665.000 lei. La Berca de Jos, de asemenea, din 1.128.000 lei angajament, s-au realizat doar 787.000 lei. Inexplicabil este faptul că aici, în timp ce drumurile de pe raza comunei sunt impracticabile, de la începutul anului și pînă în prezent s-au folosit doar 132 de zile din cele 3.894 zile votate drept contribuţie în muncă. Timp de două luni şi jumătate aici s-au efectuat în total doar 11 zile de muncă. Oare, în cursul lunii iunie, und se motiva întîrzierea lucrărilor agricole pe seama ploilor, nu se putea lucra la reparatul drumurilor, prin contribuţia în muncă? Se putea, dar n-a existat preocupare. Situaţie asemănătoare întîlnim şi în comuna Lunca. Angajamentele asumate de consiliul popular comunal în întrecerea patriotică sunt din cele mai modeste, însumînd doar 359.000 lei. Cu toate acestea, ste realizat foarte puţin, doar 282.000 lei. Şi, culmea, în timp ce, aşa cum consemnam într-un recent număr al ziarului, drumurile si podurile de pe raza comunei sunt într-o aşa stare încît constituie obstacole de netrecut în calea circulaţiei, consiliul popular comunal a folosit doar 620 zile de muncă din cele 6.257 votate drept contribuţie în muncă. Putin s-a făcut în această privinţă şi în comunele Miercurea Nirajului, Nadeş, Petelea, Sîngeorgiu de Pădure şi altele. Pe judeţ, contribuţia bănească votată de populaţie pe acest an a fost încasată în proporţie, de 56 la sută. In 15 zile din această lună s-a realizat 50 la sută din planul lunar. Dacă în multe comune cum sunt, de pildă, Bălăuşeri, Bogata, Deda, Găneşti, Mica, Neaua, Şăulia de Cîmpie şi altele s-au obţinut rezultate bune în această direcţie, în altele ca Adămuş, Aţintiş, Breaza, Ceuaşul de Cîmpie, Daneş, Gorneşti şi încă cîteva, din sumele votate pe acest an s-a încasat deosebit de puţin. Rezultatele înregistrate în ultima perioadă în multe comune demonstrează că acolo unde există preocupare, cifrele de plan şi angajamentele pot fi înfăptuite în mod ritmic. De aceea este necesar ca, în primul rînd, în comunele unde există rămîneri în urmă, să se acţioneze cu toată răspunderea, luîndu-se măsurile cele mai eficiente menite a asigura recuperarea restanţelor atît în privinţa livrărilor la fondul de stat, cît şi a realizării efectivelor de animale şi a celorlalţi indicatori de plan şi a angajamentelor. Pînă la încheierea întrecerii patriotice au mai rămas doar cîteva zile. Această perioadă trebuie folosită la maximum, atît la oraşe cît şi la sate, pentru realizarea tuturor obiectivelor stabilite, fizic şi valoric, în aşa fel încît la sfîrşitul lunii august să nu existe în judeţ oraş sau comună cu angajamentele nerealizate. P. POPȘOR Pe şantierul Fabricii de confecţii (Urmare din pag 1) tâtil constructorului, a montorului cît şi a energeticianului, pentru recuperarea restantelor de la începutul anului, beneficiarul şi montorul stăruie în lunile iulie şi august, constructorii şi-au sporit eforturile. Susţinînd pe mai departe ritmul actual — spune directorul întreprinderii — Fabrica de confecţii va realiza planul de investiţii aferent trimestrului III. Mai mult, din rămînerea în urmă de la începutul anului va recupera, lunar, 70.000 lei. Totuşi, nu sînt mulţumiţi pe deplin: sfîrşitul anului se apropie şi, cu acesta, termenul de dare în folosinţă. Beneficiarul a cerut constructorului să ridice nivelul de mecanizare a lucrărilor, mărind, în acelaşi timp, numărul zidarilor cu 10—15 oameni. Şi aceasta, deoarece montorii nu se pot apuca de lucru pînă cînd lucrările de zidărie si de tencuială de la parter si etajul I nu sunt executate. Or, terminarea mai devreme a acestor lucrări ar crea, pe deasupra, posibilitatea recuperării din restantă a sumei de 500.000 lei, astfel creându-se garanția sigură îndeplinirii prevederilor anuale. Conducătorul lucrărilor de montaj şi energeticianul urgentează, de fxţpnonea mersul lucrărilor de investiţii. Din lipsă de front de lucru, martorula realizat din plan doar 350.000 lei. Din această cauză a cerut constructorului ca el să termine cit mai grabnic lucrările de ■prtsrţa şi tencuială la parter şi e"tajul T. nardosea"a sălii de cazane şi a transformatorului, ridicarea coşului pentru instalaţia de ventilaţie. Astfel, dacă constructorul ar asigura 1m front de lucru corespunzător, tiltodront şi de faptul că instalatorii dispun de toate condiţiile materiale şi tehnice, lucrările de montaj ar puten fi terminate în termenul prevăzut. Dacă constructorul ar grăbi term pcrea, cu o lună mai devreme, a lucrărilor de zidărie şi tencuială la plajele TT si TTT, montorii ar putea extinde lucrările, încă la începutul lunii septembrie, şi la aceste porţiuni. CARE SUNT PROMISIUNILE CONSTRUCTORULUI? După cum a subliniat reprezentantul Şantierului nr. 1, constructorii au respectat graficele de execuţie, realizînd chiar o depăşire în valoare de 300.000 lei a prevederilor pe perioada analizată. Ei depun eforturi în continuare pentru accelerarea ritmului lucrărilor, ridicarea gradului de mecanizare al acestora, mărirea, cu un număr corespunzător, a echipei de zidari. Curînd va intra la lucru o macara-tură de mare capacitate şi alta de tip Pionier. Lucrările de fundaţii şi tencuială la sălile de cazane şi de transformator, construirea coşului pentru instalaţia de ventilaţie vor constitui pentru constructori sarcini de primă urgenţă. Ei s-au angajat să le termine în timp cit mai scurt. Constructorul s-a angajat, de asemenea, să revizuiască graficul de execuţie şi să întreprindă măsuri pentru ca lucrările de montaj să se desfăşoare fără perturbaţii. În prezent constructorul lucrează pe două fronturi. Vor deschide curînd altele, mai puţin importante, care, deşi nu influenţează în esenţă termenul de predare, vor înlesni recuperarea valorică a restanţelor. Constructorii sunt conştienţi că, potrivit angajamentului, în lunile august şi septembrie sunt datori să înfăptuiască succese remarcabile, iar prin menţinerea unui ritm accelerat al lucrărilor, să contribuie la îndeplinirea planului de investiţii al Fabricii de confecţii. Concluziile dezbaterilor la şedinţa de comandament au fost făcute de delegatul Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş. Subliniind importanţa, actualitatea şi caracterul arzător al problemelor luate în discuţie, el a apelat la unirea tuturor eforturilor părţilor interesate pentru rezolvarea operativă şi integrală a acestora. Membrii comandamentului dorind să se edifice la faţa locului asupra mersului lucrărilor, după şedinţa de lucru au vizitat şantierul. Această vizită s-a încheiat, de asemenea, cu rezultate pozitive. Constructorul şi mentorul au căzut de acord asupra revizuirii graficului de execuţie încă în ziua următoare, fiind rezolvate, pe loc, unele probleme de importanţă majoră. Şedinţa de lucru a comandamentului de îndrumare a lucrărilor de investiţii de la Fabrica de confecţii şi-a atins scopul. Reîntîlnirea la începutul lunii septembrie, a membrilor comandamentului, va constitui, desigur, un nou pas hotărîror în transpunerea în practică a principalului deziderat — respectarea termenului de predare, respectiv de intrare în funcțiune a noului obiectiv. a grfUf )P f wIff PF ORIZONT » IUB OE Ot»2QNf »TOBeEOBItOML»TURBE OBIZONT v>3l aV m 4 THEMORIZONT» TUB PE OflgQNT • TUBPgOBtlONT» ÎuaWOWIOfT Cinema Arta: CIPRIAN PORUMBESCU Un film de Gh. Vitanidis, producţie a Studioului cinematografic „Bucureşti“. 0 VIBRANTA IECŢIE DE PATRIOTISM Cu rare excepţii, filmele biografice, mai ales cele care sînt şi muzicale pe deasupra, fac parte din categoria operelor cinematografice minore. Pentru a justifica naşterea unor compoziţii celebre şi pentru a le prezenta într-o ambianţă cît mai atrăgătoare, realizatorii acestor filme inventează poveşti false şi siropoase, pseudoconflicte sociale şi pînă la urmă totul eşuează într-o lamentabilă melodramă de un gust cel puţin îndoielnic. Spre bucuria noastră, filmul lui Gh. Vitanidis face, parte din categoria rarelor excepţii, pentru că viaţa lui Ciprian Porumbescu, scurtă dar bogată în evenimente revelatoare, consumîndu-se ca o flacără ce arde puţin dar intens şi strălucitor, oferea ea însăşi premisele unei opere cinematografice dense şi de un intens dramatism. Activitatea revoluţionară a tînărului student. .. legăturile sale cu o serie de fruntaşi ai vieţii culturale româneşti, închisoarea în care hau azvîrlit — pentru ideile sale politice şi sociale — autorităţile habsburgice, dragostea unică, luminoasă şi tragică totodată, pentru frumoasa Berta, precum şi legătura şi filiaţia indestructibilă, afirmată cu mîndrie de tînărul ‘compozitor, dintre arta sa şi creaţia populară — iată tot atîtea fapte reale, nu inventate, din biografia cehii care se stingea acum 90 de ani, după numai 29 de ani de viaţă, dar o viaţă „exemplară, de artistcetăţean, care şi-a pus întregul talent, întreaga forţă de muncă şi creaţie în slujba idealurilor nobile de libertate şi independenţă ale poporului său. Scenarist şi regizor al filmului, Gh. Vitanidis a selectat momentele esenţiale ale vieţii eroului, le-a conferit semnificaţii simbolice, le-a adăugat, prin replici, afirmaţii autentice, atestate documentar, ale personajului titular şi a realizat astfel o operă străbătută de la un capăt la altul de o profundă vibraţie patriotică, o operă în care viaţa lui Ciprian, activitatea sa revoluţionară şi creaţia sa artistică se îmbină organic — aşa cum s-a întîmplat şi în realitate — cu viaţa poporului român, cu frumuseţile minunate ale plaiurilor româneşti, cu farmecul folclorului nostru milenar. Dar, dincolo de măiestria şi fineţea muncii regizorale, de prestigioasele creaţii actoriceşti şi de emoţionanta frumuseţe a imaginii, toate demne de laudă, dincolo de strălucita interpretare a muzicii lui Ciprian datorată lui Ştefan Ruha, marea performanţă a acestui film este caracterul său profund românesc, de neconfundat, premisă de bază şi esen ,ţială pentru crearea unei şcoli naţionale de film. In faţa acestei calităţi, atît de preţioasă dar atît de greu de obţinut, micile observaţii critice nu-şi mai au rostul Cu atît mai mult, cu cît „Ciprian Porumbescu“ nu este numai o fericită excepţie în rîndul filme-î lor biografice şi muzicale, ci, depăşiridu-le pe acestea, o emoţionantă şi convingătoare lecţie de patriotism transmisă cu mijloacele marii arte, o pildă vie despre ce însemnează a trăi, pînă la ultima fibră a conştiinţei şi pînă la ultima bătaie a inimii, pentru poporul din care te-ai născut, pentru pămîntul străbunilor şi urmaşilor tăi. ZENO FODOR Alături de Eminescu, Slavici şi Kogălniceanu, tînărul compozitor şi înflăcărat patriot CIPRIAN PORUMBESCU, autorul simbolicelor marşuri „Trei culori cunosc pe lume“ şi „Pe-al nostru steag e scris Unire“, al „Cîntecului de 1 Mai“, care a fost timp de mulţi ani imnul proletariatului din România, al tulburătoarei „Balade“, strălucită pagină din repertoriul violonistic mondial şi al primei operete româneşti, „Crai nou“. Succese care atestă hărnicia zootehnicilor (Urmare din pag. 1) .,în sistem gospodăresc“, cum se spune, şi altceva să lucrezi într-un grajd mare, încăpător, unde principalele operaţiuni sunt mecanizate şi unde ai în primire sute de viţei. E o adevărată plăcere să lucrezi aici, să vezi cum cresc, cum se dezvoltă animalele. loan Cîndea şi loan Dordea, de la grajdul nr. 4, îmi acordă doar cîteva minute pentru că „timpul e preţios“, mai ales cînd a sosit un transport de furaje şi trebuie să asiguri hrană proaspătă, abundentă în ieslele animalelor. Care e „secretul“ realizărilor pe care le-au obţinut? Nu-i nici un secret! Să îngrijeşti animalele bine, cu spirit de răspundere, să respecţi programul de grajd, să dai vitelor, hrană abundentă, dacă se poate „la discreţie“. „La discreţie“ Ceea ce, fireşte, nu înseamnă risipă de furaje. Acest lucru zootehniştii îl ştiu prea bine. De altfel, potrivit calculelor făcute de economistul şef loan Anca, fiecare kilogram de sport în greutate s-a realizat, pînă în prezent, cu un consum de 5,7 unităţi nutritive, faţă de 6,1 U. N. cît s-a avut în vedere iniţial Economiile realizate prin reducerea preţului de cost se cifrează, pînă în prezent, la peste 230.000 lei. Recentele măsuri adoptate de conducerea partidului şi statului nostru, ne spune tehnologul şef Petru Maneac, creează condiţii deosebit de favorabile pentru o activitate rodnică, tot mai eficientă, constituind un puternic stimulent pentru întregulnostru colectiv de muncă. Potrivit calculelor pe care le-am făcut, prin noile preţuri de contractare, mult mai avantajoase, vom putea realiza pînă la sfîrşitul anului venituri suplimentare în valoare de peste 1,4 milioane lei. Participînd cu însufleţire la întrecerea socialistă, în cinstea marii sărbători a eliberării patriei, lucrătorii complexului nostru sînt hotărîţi să depună eforturi susţinute pentru îndeplinirea şi depăşirea planului, livrînd cantităţi sporite de carne la fondul de stat, aducîndu-și astfel contribuția la îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Decernarea unor ordine şi medalii ducerii de partid şi de stat, a Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popular judeţean — pentru rezultatele obţinute în dezvoltarea judeţului Mureş — a punctat cîteva din sarcinile ce stau în viitor în faţa constructorilor din judeţ. Vorbitorul şi-a exprimat convingerea că aceştia nu vor precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea înainte de termen a tuturor sarcinilor de plan din actualul cinîn execuţie şi prin aceasta reali cinai. De altfel, hotărîrea constructarea cincinalului înainte de teritorilor şi proiectanţilor din judeţ men. de a cinsti prin muncă zilele de 23 In încheiere, tovarăşul Iosif Banc, după ce i-a felicitat în numele conşi 24 August, constituie un elocvent exemplu în acest sens. (Urmare din pag 1) a IlI-a, iar unui număr de 15 tovarăşi „Medalia Muncii“. In numele celor distinşi au luat cuvîntul Mircea S. Luca, Iosif I. Radvanyi şi Grigore Merişescu. Mulţumind conducerii superioare de partid şi de stat — personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu — pentru înaltele distincţii, aceştia s-au angajat — în numele constructorilor din judeţ — că vor face totul pentru obţinerea unor ritmuri înalte Agendă CINEMA MIERCURI, 22 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Ciprian Porumbescu (la orele 10, 15, 18, 21). Progresul: Sfîrşitul Liubavinilor. Select: Eliberarea lui L. B. Jones. Tineretului: Dacii. Raportul agentului 36. Unirea: Dată de duminică. STGHIŞOARA — Lumina: Ciprian Porumbescu. Tîrnava! Legenda. REGHIN — Patria: Joe Hill. Victoria: Explozia. TÎRNĂVENI — Melodia: Cowboy. LUDUȘ — Flacăra: Trafic. SOVATA — Doina: Sfîrșitul Liubavinilor. SlNGEORGIU DE PADURE — Popular: Logodnica frumosului dragon. FlNTlNELE — Patria: Opiul si bîta. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajuli Ana Karenina. SÂRMAŞU —Popular: Drumul spre Vest. IERNUT — Lumina. Săgeata căpitanului Ion. TELEVIZIUNE 9,00 — De la alta la omega. Enciclopedie pentru elevi; 10,00 — Telex; 10,05 — Un nume şi un renume (reportaj de la Uzinele „23 August“); 10,25 — Muzică uşoară cu Elvis Presley şi Yves Montand; 10,55 — Film serial: Marea iubire a lui Balzac; 11,50 — La ordinea zilei. Azi, judeţul Olt; 12,05 — Revista literar-artistică TV; 12,45 — Al IX- lea Festival, de folclor de pe litoral; 13,05 — Telejurnal; 15,30 — Matineu de vacanţă. Filmul artistic: Cîntecele mării; 18,00 — Telex: 18,15 — Timp şi anotimp în agricultură; 18,40 — Universitatea TV: 19,20 — 1001 de seri: 19,30 — Telejurnal. Ţara în ajunul marii sărbători; 20,10 — „Mîndră zi a libertăţii“. Spectacol susţinut de corul Radioteleviziunii române; 20,25 — Film artistic: Puterea si Adevărul (II): 22,00 — 24 de ore. România în lume: 22,40 — Sport. Jocurile mondiale universitare. RADIO TG.-MUREŞ JOI, 23 AUGUST In limba română: 17—18: „Făurari şi martori ai propriului destin comunist“ — emisiune festivă închinată zilei de 23 August. In limba maghiară: 18—19: „Sub albastru! cer de august“ — emisiune festivă. LOTO La tragerea excepţională din 21 august a. c. au fost extrase numerele: Extragerea I — 5, 60, 36, 11, 25, 83, 73, 24 (numai pentru bilete cu 15 lei varianta) Extragerea a II-a — 42, 50, 89, 26, 9, 10, 72, 82 (numai pentru bilete cu 15 lei varianta) Extragerea a IlI-a — 58, 3, 36, 13, 31, 68, 43 (pentru bilete cu 5 lei si 15 lei varianta) Extragerea a TV-a— 52, 3, 21, 28, 27, 45 (pentru bilete cu 2, 5 si 15 lei varianta). Fond de premii: 1.098.783 lei.