Steaua Roşie, august 1973 (Anul 24, nr. 180-205)

1973-08-22 / nr. 198

­ Marea sărbătoare naţională a poporului român (Urmare din pag. 1) consum, s-a mărit în mod substan­ţial volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul. In pas cu întreaga ţară, judeţul Mureş, propulsat pe traiectoria ma­rilor înfăptuiri naţionale, a înaintat rapid pe drumul progresului şi al prosperităţii. Numele municipiilor Tîrgu Mureş şi Sighişoara, ale oraşe­lor Tîrnăveni, Reghin, Luduş şi So­­vata, ale comunelor Iernut şi Fînti­­nele, ale altor localităţi au devenit simboluri ale marilor realităţi so­cialiste ale industrializării, ale unor noi ramuri industriale. La sfirsitul anului 1972 producţia globală indus­trială era de 16 ori mai mare de­cit in 1950, reprezentind 3,3 ln sută din producţia industrială a Româ­niei socialiste. Este deosebit d­e semnificativ faptul că întreprin­derile din judeţul Mureş reali­zează, in prezent, în numai 18 zile producţia globală industrială a anu­lui 1950 şi în 76 zile pe cea a a­­nului 1960. Ritmurile cele mai înal­te de dezvoltare le-au cunoscut, cum e firesc, ramurile de bază ale industriei judeţului, energia elec­trică, chimică, constructoare de ma­şini şi prelucrare a metalelor. In cronica anilor socialismului, realizări deosebite s-au înscris în agricultură. Locul agriculturii fă­­rîmiţate, rudimentare, l-a luat ma­rea agricultură socialistă, mecaniza­tă. S-a dezvoltat impetuos baza teh­­nico-materială a unităţilor socialis­te, au sporit mereu cantităţile de în­grăşăminte chimice administrate pe ogoare, a crescut numărul specialiş­tilor. Toate acestea, însoţite de hăr­nicia şi priceperea lucrătorilor o­­goarelor în aplicarea agrotehnicii înaintate, au făcut să sporească sis­tematic producţiile vegetale. Un proces continuu de înflorire au par­curs pomicultura, viticultura, le­gumicultura, zootehnia. In vastul program de edificare a noii orînduiri s-a cimentat frăţia dintre oamenii muncii români şi cei apar­­ţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, s-a dezvoltat unitatea social-politică a clasei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor celor ce muncesc, s-a întărit coeziunea na­ţiunii noastre socialiste. împlinirea a 29 de ani de la glo­rioasa insurecţie naţională antifas­cistă armată este întîmpinată de în­tregul nostru popor muncitor cu noi succese în construcţia socialis­tă pe drumul înfăptuirii istoricelor hotăriri ale Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale par­tidului, ale plenarelor Comitetului Central al P.C.R. care au avut loc ulterior. Alături de întregul nostru popor muncitor, oamenii muncii din ju­deţul Mureş — români, maghiari şi germani, înfrăţiţi în muncă şi idea­luri — au înscris, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de par­tid, rezultate demne de remarcat în marea competiţie pentru reali­zarea cincinalului înainte de ter­men. Colectivele de muncă din in­dustria judeţului au îndeplinit îna­inte de termen planul producţiei globale pe 7 luni obţinînd un spor de producţie de peste 160 mi­lioane lei. Ca urmare, peste preve­derile planului s-au produs 200 mi­lioane kWh energie electrică, 4.661 km conductoare electrice izolate, 1.615 tone îngrăşăminte cu 100 m,o azot, 604.000 mp geamuri trase, 124.300 mp de ţesături, 118 tone de brînzeturi etc. In cinstea zilei de 23 August, oamenii muncii din in­dustria judeţului raportează noi şi însemnate realizări în înfăptuirea angajamentului anual, asumat de Conferinţa judeţeană de partid, de a realiza suplimentar o producţie industrială în valoare de 225 milioa­ne lei. Cea mai mare contribuţie şi-au adus-o întreprinderile: Electrocen­­trale, Electromureş, Combinatul chi­mic Tîrnăveni, Fabrica de zahăr Luduş. Grupul întreprinderilor de industrie locală. Trustul întreprin­derilor agricole de stat şi altele. Oamenii muncii din agricultură întîmpină marea sărbătoare naţio­nală a poporului român cu rezultate bune în sectorul vegetal şi animal, în întărirea economico-organizatori­că a unităţilor agricole socialis­te. Ei desfăşoară o intensă activi­tate pentru recoltarea şi depozita­rea în cele mai bune condiţii a fu­­nc Mor,­nreg­ătirea la un nivel cali­tativ superior a campaniei însă­­mînţărilor de toamnă, predarea în cel mai scurt timp a obligaţilor faţă de stat. Pretutindeni, în fe­care localitate, în uzine, în fab­r­i, pe ogoare, în fiecare unitate de muncă, în instituţiile de învăţă­­mînt, cultură şi ştiinţă s-au înregis­trat succese frumoase, fapte demne de cinste. Pentru toate aceste realizări, Co­mitetul judeţean de partid felicită în mod călduros organizaţiile de partid, sindicat, U.T.C., comuniştii, ne toţi oamenii muncii din judeţ, aducîndiile mulţumiri tovărăşeşti pentru participarea lor activă la transpunerea in viaţă a politicii partidului nostru, a indicaţiilor şi chemărilor secretarului general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Comitetul judeţean de partid se gîndeşte cu recunoştinţă şi stimă la acele co­lective de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderi, de pe şantiere, la lucrătorii de pe ogoare, care, dînd dovadă de un înalt pa­triotism, au hotărit să cinstească prin muncă zilele de 23 şi 24 August. Sentimentelor de dragoste şi de­votament cu care întîmpinăm cea de-a 29-a aniversare a acelui Au­gust fierbinte le dăm tăria şi trăi­nicia împlinirilor pe planul con­strucţiei socialiste, profunzimea în­crederii în viitorul de aur al patriei — România socialistă. Trăiască 23 August, Ziua insurec­ţiei naţionale antifasciste armate! PAGINA' 2 STEAUA' ROȘIE 1973 - AN HOTĂRέTOR­­ ÎN ÎN OI PI­INIREA CINCINAL­UL­UI ÎNAINTE OI TERMEN CONSILIILE POPULARE IN ÎNTRECERE EXISTĂ REZERVE PENTRU REALIZĂRI ŞI MAI BUNE Zi de zi, consilile populare din judeţul nostru înregistrează noi succese în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asuma­te în întrecere. Sure îndrumarea organelor de partid, oamenii muncii de la oraşe şi sate sînt hotărîţi să nu precupeţească nici un efort, a­­ducîndu-şi o contribuţie tot mai sporită la realizarea înainte de ter­men a sarcinilor de plan din ac­tualul cincinal. , In baza datelor centralizate la Consiliul popular judeţean, în 15 zile din această lună, respectiv în­tre 1 şi 15 august, consiliile popu­lare municipale, orăşeneşti şi co­munale au obţinut realizări supe­rioare celor raportate pe ultimele 15 zile ale lunii iulie. Astfel, în perioada 1—15 august, faţă de ul­timele 15 zile ale lunii iulie s-au predat la fondul de stat cu 10.829 tone mai mult griu, cu 138 tone mai multă carne din C.A.P. şi 107 tone de la populaţie, au sporit e­­fectivele de animale, s-au realizat noi obiective în întrecerea pentru înfrumuseţarea şi buna gospodări­re a localităţilor etc. Pînă la 15 august, unităţile agricole au reali­zat sarcina de plan privind spori­rea efectivelor de animale în pro­porţie de 90 la sută la taurine, din care 80 la sută la vaci şi juninci, 104 la sută la porcine, din care 95 la sută la scroafe, 99 la sută la ovine. Populaţia, de asemenea, a realizat prevederile de plan pe a­­cest an in proporţie de 93 la sută la taurine din care 95 la sută la vaci şi juninci, 118 la sută la por­cine, din care 103 la sută la scroa­fe, 98 la sută la ovine. Sporindu-şi preocupările, consi­liile populare au realizat prevede­rile anuale privind încasarea taxe­lor în proporţie de 75 la sută, iar angajamentele în întrecerea patrio­tică în proporţie de 90 la sută. Multe consilii populare comuna­le, acţionînd cu răspundere şi e­­ficienţă, au obţinut în ultima pe­rioadă rezultate meritorii. In co­muna Zau de Cîmpie, de pildă, pî­nă la 15 august, din cele 398 tone de grîu, cît a fost prevăzut, s-au li­vrat la fondul de stat 269 tone, în comuna Aluniş, după 7 luni şi ju­mătate expirate din acest an, mulţi indicatori de plan au fost deja nu numai realizaţi, ci şi depăşiţi. De exemplu, faţă de 2.600 kg de lină cît a fost planificat, s-au predat la fondul de stat 2.800 kg. A fost de­păşit şi numărul de animale plani­ficat, în sectorul cooperatist exis­­tînd deja 505 taurine faţă de 440 cît e prevăzut pe acest an. La ovi­ne, de asemenea, sarcina de plan s-a depăşit cu 39 capete. La fondul de stat s-au predat, din C.A.P., 39 tone de carne din cele 44,1 tone planificate pe întreg anul, iar lap­te de vacă, din 1.493 hl s-au pre­dat 972 hl. In privinţa îndeplinirii obligaţiilor faţă de stat la carne, rezultate bune s-au obţinut şi în comuna Bahnea. Aici, din cele 84,5 tone cît e prevăzut pe întreg anul din C.A.P., s-au livrat, pînă la 15 august, 70,8 tone. De la populaţie, de asemenea, din 111,7 tone de carne, s-au contractat 101,1 tone. In comuna Crăciuneşti, faţă de 123,9 tone de carne prevăzut a se livra de la populaţie in acest an, s-au încheiat contracte pentru 133,5 to­ne, din care pînă la 15 august s-au livrat 112,4 tone. La laptele de va­că, de asemenea, prevederile anua­le au fost depășite deja cu 139 hl. In perioada la care ne referim, respectiv la primele 15 zile din a­­ceastă lună, realizări mulţumitoare în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecere raportează şi, consiliile populare ale comunelor Cuci, Gă­­neşti, Ghindari, Pănet şi altele. La Ghindari, de pildă, în această ju­mătate de lună, din sectorul so­cialist s-au livrat la fondul de stat 26,1 tone de carne, din 30,6 tone cît e planul lunar. Astfel, din planul anual de 392,5 tone de carne, pînă la 15 august s-au livrat 308 tone. De la populaţie, de asemenea, din cele 176 tone planificate pe întreg anul, s-au livrat 134,2 tone. Trebuie să spunem însă că în u­­nele comune, comitetele de partid, consiliile populare şi conducerile u­­nităţilor nu acţionează cu destulă hotărîre pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan şi a angaja­mentelor. În comuna Acăţari, de pildă, în perioada 1—15 august s-au livrat la fondul de stat, din C.A.P., doar 249 hl de lapte de vacă, din cei 949 hl prevăzuţi pe această lună. Nu-i intîmplător, deci, faptul că în 7 luni și jumătate aici s-au livrat la fondul de stat numai 3.703 hl din 8.374 hl cît e planul anual. Cum justifică oare comitetul co­munal de partid, consiliul popular comunal, primarul, marile rămîneri în urmă în realizarea indicatorilor de plan la Aţintiş? De aici, pe pe­rioada la care ne referim, nu s-a raportat nici un fel de realizare la C.A.P. Doar de la populaţie s-au li­vrat 1.000 kg de carne, din cele 10.500 kg prevăzute pe această lu­nă. La efectivele de animale, C.A.P. este în restanţă faţă de plan cu 149 capete la taurine şi cu 186 de vaci şi juninci. In comuna Bichiş, la fel, rămîne­­rile în urmă nu au nici o justificare. Aici, din 45,2 tone de carne, C.A.P. a livrat numai 11,2 tone în 7 luni şi jumătate. Pe această lună e pre­văzut să se livreze 3,6 tone, din care s-au realizat abia 600 kg. Mari restanţe faţă de plan există şi la ceilalţi indicatori. Aceeaşi situaţie se întîlneşte şi în comuna Cozma, unde­­C.A.P. a livrat­ doar 8,7 tone de carne din 30 de tone planificate pe acest an. În primele 15 zile din a­­ceastă lună nu s-a livrat la fondul de stat nici un gram de carne. De la populaţie, de asemenea, din 103,2 tone s-au livrat abia 21,9 tone. Arătam la început că angajamen­tele asumate în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea şi buna gos­podărire a localităţilor au fost rea­lizate pe judeţ în proporţie de 90 la sută, multe consilii populare depăşindu-și angajamentele. Sînt însă consilii populare ale căror rea­lizări în această privință nu sunt pe măsura posibilităţilor. La Glodeni, bunăoară, din volumul de lucrări în valoare de 1.194.000 lei, la cît s-a angajat consiliul popular, pînă la 15 august s-au realizat numai 665.000 lei. La Berca de Jos, de asemenea, din 1.128.000 lei angajament, s-au realizat doar 787.000 lei. Inexplica­­bil este faptul că aici, în timp ce drumurile de pe raza comunei sunt impracticabile, de la începutul anu­lui și pînă în prezent s-au folosit doar 132 de zile din cele 3.894 zile votate drept contribuţie în muncă. Timp de două luni şi jumătate aici s-au efectuat în total doar 11 zile de muncă. Oare, în cursul lunii iunie, und se motiva întîrzierea lucrărilor agricole pe seama ploilor, nu se pu­tea lucra la reparatul drumurilor, prin contribuţia în muncă? Se pu­tea, dar n-a existat preocupare. Situaţie asemănătoare întîlnim şi în comuna Lunca. Angajamentele asumate de consiliul popular comunal în întrecerea patrioti­­­că sunt din cele mai modes­te, însumînd doar 359.000 lei. Cu toate acestea, ste realizat foarte puţin, doar 282.000 lei. Şi, culmea, în timp ce, aşa cum consemnam în­­tr-un recent număr al ziarului, dru­murile si podurile de pe raza comu­nei sunt într-o aşa stare încît con­stituie obstacole de netrecut în calea circulaţiei, consiliul popular comu­nal a folosit doar 620 zile de muncă din cele 6.257 votate drept contri­buţie în muncă. Putin s-a făcut în această privinţă şi în comunele Miercurea Nirajului, Nadeş, Petelea, Sîngeorgiu de Pădure şi altele. Pe judeţ, contribuţia bănească vo­tată de populaţie pe acest an a fost încasată în proporţie, de 56 la sută. In 15 zile din această lună s-a rea­lizat 50 la sută din planul lunar. Dacă în multe comune cum sunt, de pildă, Bălăuşeri, Bogata, Deda, Gă­­neşti, Mica, Neaua, Şăulia de Cîm­­pie şi altele s-au obţinut rezultate bune în această direcţie, în altele ca Adămuş, Aţintiş, Breaza, Ceua­­şul de Cîmpie, Daneş, Gorneşti şi încă cîteva, din sumele votate pe acest an s-a încasat deosebit de puţin. Rezultatele înregistrate în ultima perioadă în multe comune demon­­strează că acolo unde există preocu­pare, cifrele de plan şi angajamen­tele pot fi înfăptuite în mod ritmic. De aceea este necesar ca, în primul rînd, în comunele unde există ră­mîneri în urmă, să se acţioneze cu toată răspunderea, luîndu-se măsu­rile cele mai eficiente menite a asi­gura recuperarea restanţelor atît în privinţa livrărilor la fondul de stat, cît şi a realizării efectivelor de ani­male şi a celorlalţi indicatori de plan şi a angajamentelor. Pînă la încheierea întrecerii patrio­tice au mai rămas doar cîteva zile. Această perioadă trebuie folosită la maximum, atît la oraşe cît şi la sate, pentru realizarea tuturor o­­biectivelor stabilite, fizic şi valoric, în aşa fel încît la sfîrşitul lunii au­gust să nu existe în judeţ oraş sau comună cu angajamentele nereali­­zate. P. POPȘOR Pe şantierul Fabricii de confecţii (Urmare din pag 1) tâtil constructorului, a montorului cît şi a energeticianului, pentru re­cuperarea restantelor de la începu­tul anului, beneficiarul şi montorul stăruie în lunile iulie şi august, construc­torii şi-au sporit eforturile. Susţi­­nînd pe mai departe ritmul actual — spune directorul întreprinderii — Fabrica de confecţii va realiza pla­nul de investiţii aferent trimestrului III. Mai mult, din rămînerea în ur­­­­mă de la începutul anului va recu­pera, lunar, 70.000 lei. Totuşi, nu sînt mulţumiţi pe deplin: sfîrşitul anului se apropie şi, cu acesta, ter­menul de dare în folosinţă. Benefi­ciarul a cerut constructorului să ri­dice nivelul de mecanizare a lucră­rilor, mărind, în acelaşi timp, nu­mărul zidarilor cu 10—15 oameni. Şi aceasta, deoarece montorii nu se pot apuca de lucru pînă cînd lu­crările de zidărie si de tencuială de la parter si etajul I nu sunt execu­tate. Or, terminarea mai devreme a acestor lucrări ar crea, pe deasupra, posibilitatea recuperării din restan­tă a sumei de 500.000 lei, astfel creându-se garanția sigură îndepli­nirii prevederilor anuale. Conducătorul lucrărilor de mon­taj şi energeticianul urgentează, de fxţpnonea mersul lucrărilor de in­vestiţii. Din lipsă de front de lu­­cru, martorul­­a­ realizat din plan doar 350.000 lei. Din această cauză a cerut constructorului ca el să ter­­m­i­ne cit mai grabnic lucrările de ■prtsrţa şi tencuială la parter şi e"­tajul T. nardosea"a sălii de cazane şi a transformatorului, ridicarea coşului pentru instalaţia de ventilaţie. Ast­fel, dacă constructorul ar asigura 1m front de lucru corespunzător, ti­ltod­ront şi de faptul că instalatorii dispun de toate condiţiile materiale şi tehnice, lucrările de montaj ar puten fi terminate în termenul pre­văzut. Dacă constructorul ar grăbi term­ pcr­ea, cu o lună mai devreme, a lucrărilor de zidărie şi tencuială la plajele TT si TTT, montorii ar putea extinde lucrările, încă la începutul lunii septembrie, şi la aceste por­ţiuni. CARE SUNT PROMISIUNILE CONSTRUCTORULUI? După cum a subliniat reprezen­tantul Şantierului nr. 1, constructorii au respectat graficele de execuţie, realizînd chiar o depăşire în valoare de 300.000 lei a prevederilor pe perioada analizată. Ei depun efor­turi în continuare pentru accele­rarea ritmului lucrărilor, ridicarea gradului de mecanizare al acestora, mărirea, cu un număr corespun­zător, a echipei de zidari. Curînd va intra la lucru o macara-tură de mare capacitate şi alta de tip Pionier. Lucrările de fundaţii şi tencuială la sălile de cazane şi de transformator, construirea coşului pentru instalaţia de ventilaţie vor constitui pentru constructori sarcini de primă urgenţă. Ei s-au angajat să le termine în timp cit mai scurt. Constructorul s-a angajat, de ase­menea, să revizuiască graficul de execuţie şi să întreprindă măsuri pentru ca lucrările de montaj să se desfăşoare fără perturbaţii. În prezent constructorul lucrea­ză pe două fronturi. Vor deschide curînd altele, mai puţin importan­te, care, deşi nu influenţează în esenţă termenul de predare, vor înlesni recuperarea valorică a res­tanţelor. Constructorii sunt conşti­enţi că, potrivit angajamentului, în lunile august şi septembrie sunt datori să înfăptuiască succese re­marcabile, iar prin menţinerea unui ritm accelerat al lucrărilor, să con­tribuie la îndeplinirea planului de investiţii al Fabricii de confecţii. Concluziile dezbaterilor la şedin­ţa de comandament au fost făcute de delegatul Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş. Subliniind importanţa, actualitatea şi caracte­rul arzător al problemelor luate în discuţie, el a apelat la unirea tuturor eforturilor părţilor intere­sate pentru rezolvarea operativă şi integrală a acestora. Membrii comandamentului do­rind să se edifice la faţa locului asupra mersului lucrărilor, după şedinţa de lucru au vizitat şantierul. Această vizită s-a încheiat, de a­­semenea, cu rezultate pozitive. Con­structorul şi mentorul au căzut de acord asupra revizuirii graficului de execuţie încă în ziua următoa­re, fiind rezolvate, pe loc, unele probleme de importanţă majoră. Şedinţa de lucru a comandamen­tului de îndrumare a lucrărilor de investiţii de la Fabrica de confec­ţii şi-a atins scopul. Reîntîlnirea la începutul lunii septembrie, a membrilor comandamentului, va constitui, desigur, un nou pas ho­­tărîror în transpunerea în practică a principalului deziderat — respec­tarea termenului de predare, res­pectiv de intrare în funcțiune a noului obiectiv. a grfUf )P­ f wIff PF ORIZONT » IUB OE Ot»2QNf »TOBeEOBItOML»TURBE OBIZONT v>3l aV m 4 THEMORIZONT» TUB PE OflgQNT • TUBPgOBtlONT» ÎuaWOWIOfT Cinema Arta: CIPRIAN PORUMBESCU Un film de Gh. Vitanidis, producţie a Studioului cinematografic „Bucureşti“. 0 VIBRANTA IECŢIE DE PATRIOTISM Cu rare excepţii, filmele bio­grafice, mai ales cele care sînt şi muzicale pe deasupra, fac parte din categoria operelor cinemato­grafice minore. Pentru a justifica naşterea unor compoziţii celebre şi pentru a le prezenta într-o ambianţă cît mai atrăgătoare, realizatorii acestor filme inven­tează poveşti false şi siropoase, pseudoconflicte sociale şi pînă la urmă totul eşuează într-o la­mentabilă melodramă de un gust cel puţin îndoielnic. Spre bucuria noastră, filmul lui Gh. Vitanidis face, parte din categoria rarelor excepţii, pentru că viaţa lui Ciprian Porumbescu, scurtă dar bogată în evenimente revelatoare, consumîndu-se ca o flacără ce arde puţin dar intens şi strălucitor, oferea ea însăşi premisele unei opere cinemato­grafice dense şi de un intens dra­­matism. Activitatea revoluţionară a tînărului student. .. legăturile sale cu o serie de fruntaşi ai vieţii culturale româneşti, închi­soarea în care hau azvîrlit — pentru ideile sale politice şi so­ciale — autorităţile habsburgice, dragostea unică, luminoasă şi tra­gică totodată, pentru frumoasa Berta, precum şi legătura şi fi­liaţia indestructibilă, afirmată cu mîndrie de tînărul ‘compozitor, din­tre arta sa şi creaţia populară — iată tot atîtea fapte reale, nu inventate, din biografia cehii ca­re se stingea acum 90 de ani, după numai 29 de ani de viaţă, dar o viaţă „exemplară, de artist­­cetăţean, care şi-a pus întregul talent, întreaga forţă de muncă şi creaţie în slujba idealurilor nobile de libertate şi indepen­denţă ale poporului său. Scenarist şi regizor al filmului, Gh. Vitanidis a selectat momen­tele esenţiale ale vieţii eroului, le-a conferit semnificaţii simbo­lice, le-a adăugat, prin replici, afirmaţii autentice, atestate do­cumentar, ale personajului titu­lar şi a realizat astfel o operă străbătută de la un capăt la al­tul de o profundă vibraţie pa­triotică, o operă în care viaţa lui Ciprian, activitatea sa revo­luţionară şi creaţia sa artistică se îmbină organic — aşa cum s-a întîmplat şi în realitate — cu viaţa poporului român, cu fru­museţile minunate ale plaiurilor româneşti, cu farmecul folcloru­lui nostru milenar. Dar, dincolo de măiestria şi fi­neţea muncii regizorale, de pres­tigioasele creaţii actoriceşti şi de emoţionanta frumuseţe a imagi­nii, toate demne de laudă, din­colo de strălucita interpretare a muzicii lui Ciprian datorată lui Ştefan Ruha, marea performan­ţă a acestui film este caracterul său profund românesc, de necon­fundat, premisă de bază şi esen­ ,­ţială pentru crearea unei şcoli naţionale de film. In faţa acestei calităţi, atît de preţioasă dar atît de greu de obţinut, micile obser­vaţii critice nu-şi mai au rostul Cu atît mai mult, cu cît „Ciprian Porumbescu“ nu este numai o fericită excepţie în rîndul filme-­î lor biografice şi muzicale, ci, de­păşiridu-le pe acestea, o emoţio­nantă şi convingătoare lecţie de patriotism transmisă cu mijloa­cele marii arte, o pildă vie des­pre ce însemnează a trăi, pînă la ultima fibră a conştiinţei şi pînă la ultima bătaie a inimii, pentru poporul din care te-ai născut, pentru pămîntul străbunilor şi urmaşilor tăi. ZENO FODOR Alături de Eminescu, Slavici şi Kogălniceanu, tînărul compozitor şi înflăcărat patriot CIPRIAN PORUMBESCU, autorul simbolicelor marşuri „Trei culori cunosc pe lume“ şi „Pe-al nostru steag e scris Unire“, al „Cîntecului de 1 Mai“, care a fost timp de mulţi ani imnul proletariatului din România, al tulburătoarei „Balade“, stră­lucită pagină din repertoriul violonistic mondial şi al primei operete­­ româneşti, „Crai nou“. Succese care atestă hărnicia zootehnicilor (Urmare din pag. 1) .,în sistem gospodăresc“, cum se spune, şi altceva să lucrezi în­­tr-un grajd mare, încăpător, unde principalele operaţiuni sunt mecanizate şi unde ai în primire sute de viţei. E o ade­vărată plăcere să lucrezi aici, să vezi cum cresc, cum se dezvol­tă animalele. loan Cîndea şi loan Dordea, de la grajdul nr. 4, îmi acordă doar cîteva minute pentru că „timpul e preţios“, mai ales cînd a sosit un transport de furaje şi tre­buie să asiguri hrană proaspătă, abundentă în ieslele animalelor. Care e „secretul“ realizărilor pe care le-au obţinut? Nu-i nici un secret! Să îngrijeşti animalele bine, cu spirit de răspundere, să respecţi programul de grajd, să dai vitelor, hrană abundentă, dacă se poate „la discreţie“. „La discreţie“ Ceea ce, fireş­te, nu înseamnă risipă de fura­je. Acest lucru zootehniştii îl ştiu prea bine. De altfel, potrivit calculelor făcute de economistul şef loan Anca, fiecare kilogram de sport în greutate s-a realizat, pînă în prezent, cu un consum de 5,7 unităţi nutritive, faţă de 6,1 U. N. cît s-a avut în vedere iniţial Economiile realizate prin reducerea preţului de cost se ci­frează, pînă în prezent, la­ peste 230.000 lei.­­ Recentele măsuri adoptate de conducerea partidului şi sta­tului nostru, ne spune tehnolo­gul şef Petru Maneac, creează condiţii deosebit de favorabile pentru o activitate rodnică, tot mai eficientă, constituind un pu­ternic stimulent pentru întregul­­nostru colectiv de muncă. Potri­vit calculelor pe care le-am fă­cut, prin noile preţuri de­ con­tractare, mult mai avantajoase, vom putea realiza pînă la sfîrşi­tul anului venituri suplimentare în valoare de peste 1,4 milioane lei. Participînd cu însufleţire la întrecerea socialistă, în cinstea marii sărbători a eliberării pa­triei, lucrătorii complexului nos­tru sînt hotărîţi să depună e­­forturi susţinute pentru înde­plinirea şi depăşirea planului, li­­vrînd cantităţi sporite de carne la fondul de stat, aducîndu-și astfel contribuția la îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Decernarea unor ordine şi medalii ducerii de partid şi de stat, a Co­mitetului judeţean de partid şi al Consiliului popular judeţean — pentru rezultatele obţinute în dez­voltarea judeţului Mureş — a punctat cîteva din sarcinile ce stau în viitor în faţa constructorilor din judeţ. Vorbitorul şi-a exprimat con­vingerea că aceştia nu vor precu­peţi nici un efort pentru îndepli­nirea înainte de termen a tuturor sarcinilor de plan din actualul cin­în execuţie şi prin aceasta reali­ cinai. De altfel, hotărîrea construc­­tarea cincinalului înainte de teri­torilor şi proiectanţilor din judeţ men. de a cinsti prin muncă zilele de 23 In încheiere, tovarăşul Iosif Banc, după ce i-a felicitat în numele con­şi 24 August, constituie un elocvent exemplu în acest sens. (Urmare din pag 1) a IlI-a, iar unui număr de 15 to­varăşi „Medalia Muncii“. In numele celor distinşi au luat cuvîntul Mircea S. Luca, Iosif I. Radvanyi şi Grigore Merişescu. Mulţumind conducerii superioare de partid şi de stat — personal tova­răşului Nicolae Ceauşescu — pen­tru înaltele distincţii, aceştia s-au angajat — în numele constructorilor din judeţ — că vor face totul pen­tru obţinerea unor ritmuri înalte Agendă CINEMA MIERCURI, 22 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Ciprian Porumbescu (la orele 10, 15, 18, 21). Progresul: Sfîrşitul Liubavi­­nilor. Select: Eliberarea lui L. B. Jones. Tineretului: Dacii. Rapor­tul agentului 36. Unirea: Dată de duminică. STGHIŞOARA — Lumina: Ciprian Porumbescu. Tîrnava! Legenda. REGHIN — Patria: Joe Hill. Victoria: Explo­zia. TÎRNĂVENI — Melodia: Cowboy. LUDUȘ — Flacăra: Tra­fic. SOVATA — Doina: Sfîrșitul Liubavinilor. SlNGEORGIU DE PADURE — Popular: Logodnica frumosului dragon. FlNTlNELE — Patria: Opiul si bîta. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nirajuli Ana Karenina. SÂRMAŞU —­­Popular: Drumul spre Vest. IER­NUT — Lumina. Săgeata căpi­tanului Ion. TELEVIZIUNE 9,00 — De la alta la omega. Enciclopedie pentru elevi; 10,00 — Telex; 10,05 — Un nume şi un renume (reportaj de la Uzi­nele „23 August“); 10,25 — Mu­zică uşoară cu Elvis Presley şi Yves Montand; 10,55 — Film se­rial: Marea iubire a lui Balzac; 11,50 — La ordinea zilei. Azi, ju­deţul Olt; 12,05 — Revista lite­­rar-artistică TV; 12,45 — Al IX- lea Festival, de folclor de pe li­­toral; 13,05 — Telejurnal; 15,30 — Matineu de vacanţă. Filmul artistic: Cîntecele mării; 18,00 — Telex: 18,15 — Timp şi anotimp în agricultură; 18,40 — Univer­sitatea TV: 19,20 — 1001 de seri: 19,30 — Telejurnal. Ţara în a­­junul marii sărbători; 20,10 — „Mîndră zi a libertăţii“. Specta­col susţinut de corul Radiotele­­viziunii române; 20,25 — Film artistic: Puterea si Adevărul (II): 22,00 — 24 de ore. România în lume: 22,40 — Sport. Jocurile mondiale universitare. RADIO TG.-MUREŞ JOI, 23 AUGUST In limba română: 17—18: „Fău­rari şi martori ai propriului des­tin comunist“ — emisiune festi­vă închinată zilei de 23 August. In limba maghiară: 18—19: „Sub albastru! cer de august“ — emisiune festivă. LOTO La tragerea excepţională din 21 august a. c. au fost extrase numerele: Extragerea I — 5, 60, 36, 11, 25, 83, 73, 24 (numai pentru bi­lete cu 15 lei varianta) Extragerea a II-a — 42, 50, 89, 26, 9, 10, 72, 82 (numai pentru bilete cu 15 lei varianta) Extragerea a IlI-a — 58, 3, 36, 13, 31, 68, 43 (pentru bilete cu 5 lei si 15 lei varianta) Extragerea a TV-a— 52, 3, 21, 28, 27, 45 (pentru bilete cu 2, 5 si 15 lei varianta). Fond de premii: 1.098.783 lei.

Next