Steaua Roşie, iulie 1974 (Anul 26, nr. 154-179)

1974-07-02 / nr. 154

VIATA DE PARTID SARCINILE TINERILOR MEMBRI DE PARTID Intr-un interval de un an şi jumătate, numărul membrilor or­ganizaţiei de partid a Unităţii forestiere de exploatare şi trans­port Sovata a crescut cu 26, în­tre obiectivul întăririi rîndurilor organizaţiei de partid din această unitate economică şi cerinţele e­­conomice actuale există o strîn­­să legătură. Sarcinile de produc­ţie m­ai mari, mai complexe, an­gajamentul colectivului de lucră­tori de a îndeplini prevederile planului cincinal în patru ani şi jumătate printr-o gospodărire ra­ţională şi valorificarea superioa­ră a rezervelor interne, au im­pus întărirea rolului conducător al organizaţiei de partid, intensi­ficarea activităţii politice, orga­nizatorice şi de îndrumare a a­­cesteia.­­ Sporirea numărului membrilor de partid trebuie să vizeze mai buna cuprindere a activităţii de la locurile de muncă, din toate sectoarele, în sensul îndeplinirii prompte şi cu cea mai mare efi­cienţă a hotărîrilor de partid. Acţionînd în cunoştinţă de cau­ză, organizaţia de partid de la U.F.E.T. Sovata şi-a organizat munca de îndrumare a organiza­ţiilor de bază din secţiile de ex­ploatare şi industrializare în aşa fel ca toţi membrii de partid să fie antrenaţi în acţiunile între­prinse, iar în aprecierea activi­tăţii depuse să se ţină cont de modul în care comuniştii îşi în­deplinesc sarcinile primite. Por­nind de la principiul fundamen­tal potrivit căruia cadrele, spi­ritul combativ al comuniştilor se formează în muncă, imediat du­pă primirea în rîndurile sale a noi membri, organizaţia de partid de aici le repartizează diferite sarcini. Principala datorie a fiecărui comunist, indiferent de vechimea în partid, este ca să fie fruntaş în muncă, să aibă o atitudine pilduitoare faţă de îndeplinirea sarcinilor profesionale. La sfîr­­şitul fiecărui trimestru, numele marii majorităţi a membrilor de partid — printre care Maneiu Aron şi Ciurba Ioan, motorişti, Bereczki Marton, strungar, Ka­tona Piroska, muncitoare la fa­brica de lăzi, László László, me­canic de întreţinere şi alţii , sînt trecute pe lista evidenţiaţi­lor. Pentru a traduce în fapte hotărîrile şi măsurile luate de comitetul de partid şi organiza­ţiile de bază vizînd sporirea e­­conomiilor, utilizarea raţională a materialului lemnos, reducerea consumului de materiale şi car­buranţi, fiecărui comunist i s-au repartizat sarcini concrete: unii se îngrijesc să nu fie aruncat la deşeuri material lemnos încă u­­tilizabil (bucăţile mai mici de lemn vor fi folosite la fabrica­rea parchetului), alţii­­ să nu ardă becurile de pomană. Apa­rent acestea sunt lucruri mărun­te, dar aici începe formarea res­ponsabilităţii comuniste. In cazul introducerii în proce­sul de producţie a vreunei me­tode înaintate de muncă, în ca­drul acţiunilor întreprinse pen­tru aplicarea ei, membrii de par­tid, printre care şi tinerii, pri­mesc diferite sarcini. în momen­tul de faţă, în acţiunea de gene­ralizare a sistemului de retribu­ţie în acord global a fost înre­gistrat un rezultat — exprimat în procente — de 41 la sută, iar a sistemului de exploatare în co­roană a arborilor — 47,9 la sută. Marea majoritate a tinerilor comunişti sunt mobilizaţi a lua parte activă în acţiunile iniţiate de organizaţia U.T.C.: plantaţii forestiere, colectarea fierului vechi; tinerii urmăresc şi infor­mează secretarii organizaţiilor de partid despre modul în care or­ganizaţiile U.T.C. îşi desfăşoară activitatea; participă la activita­tea brigăzii artistice de agitaţie, a formaţiei de dansuri, a colec­tivelor de redacţie a gazetelor de perete — peste tot unde îşi pot fructifica mai bine aptitudinile. Problemele ce se ridică în le­gătură cu educarea şi integrarea în producţie a noilor membri de partid au fost dezbătute recent de Comitetul orăşenesc de partid. S-a apreciat că, pentru o mai bu­nă mobilizare a noilor membri de partid în îndeplinirea sarcini­lor trebuie intensificată munca de educare a acestora în direc­ţia cunoaşterii temeinice a do­cumentelor de partid, citirea pre­sei cotidiene, participarea lor la diferite conferinţe, expuneri; să fie cititori activi ai bibliotecii, să participe activ, cu spirit com­bativ, la discuţiile ce se desfăşoa­ră în adunările generale. SZABÓ DÉNES SĂRBĂTORIRE Zu­fl­­amiul Ziua de 30 iunie a fost marca­tă, ca în fiecare an, de organiza­rea unor festivităţi menite să cinstească prodigioasa activitate a celui mai numeros contingent de intelectuali ai ţării: educato­rii, învăţătorii şi profesorii. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej la Tg.-Mureş — în sala mare a Palatului culturii — alături de numeroşi slujitori ai şcolii din municipiu, a parti­cipat tovarăşul Pavel Chiorean, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal de partid. La sfîrşitul fes­tivităţii o plăcută surpriză a con­­stituit-o şi apariţia — în premie­ră — a corului sindicatului învă­­ţămînt din municipiul Tg.-Mureş, ca şi a altor solişti — cadre didac­tice — a căror valoare interpre­tativă a impresionat plăcut asis­tenţa. Manifestări asemănătoare, pri­lejuite de Ziua învăţătorului, au avut loc şi în celelalte centre ale județului nostru. „ŞCOALA ŞI PRODUCŢIA“ — O EXPOZIŢIE CU LUCRĂRILE ELEVILOR DIN JUDEŢ La sediul Liceului „Al. Papiu Ilarian“ din Tg.-Mureş, a avut loc, recent, deschiderea unei ex­poziţii cuprinzînd lucrările cele mai semnificative ale elevilor din judeţ, efectuate în orele des­tinate pregătirii tehnico-produc­­tive. Intitulată sugestiv „Şcoala şi producţia“, expoziţia e închi­nată celor două însemnate eve­nimente ale anului jubiliar 1974. Deschisă în perioada 30 iunie — 10 iulie a.c., expoziţia elevilor oferă vizitatorilor suficiente puncte de referinţă pentru reali­zările înregistrate de elevi în pregătirea pentru practică, pen­tru viaţă. Cu alte amănunte vom reveni într-un număr viitor al ziarului nostru. Acţiuni cultural-educative REGHIN • La secţia marochi­­nărie a I.P.M. Sport din Reghin, prof. Teodoru Pescaru a prezen­tat expunerea „Continua întări­re a unităţii întregului popor în opera de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate“. ţ. Colectivul de la I.U.P.S. a au­diat expunerea „O confruntare contemporană dramatică — ştiin­ţa şi religia“ prezentată de prof. Aurel Dan. LUDUŞ • Cu ocazia Zilei în­văţătorului, tovarăşul Ioan Za­­gon, secretarul Comitetului orăşe­nesc de partid, primarul oraşului Luduş, a ţinut expunerea „Dez­voltarea învăţămîntului românesc în cei 30 de ani de la eliberare. Dezvoltarea învăţămîntului în o­­raşul Luduş“.­­ Săptămîna tre­cută, la cinematograful „Flacăra“ s-a desfăşurat un ciclu de filme româneşti închinat celei de-a­­­XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului. Din ciclu au făcut parte filmele: Zestrea, Decorarea şi Viforniţa. SIGHIŞOARA • Două expu­neri au avut loc, în zilele de 26 şi 28 iunie la Casa de cultură ţi­nute de prof. Hobai Alecu pe te­mele: „Politica P.C.R. — rodul u­­nei activităţi teoretice creatoare“ şi „Tendinţe actuale de moderni­zare a religiei. Aspecte ale dia­logului contemporan între ştiin­ţă şi religie“.­­ Ansamblul „Doi­na Tîrnavelor“ a Casei de cultu­ră din municipiu a prezentat du­minică un spectacol în localita­te, cu ocazia Zilei învăţătorului şi două spectacole în satele Toa­ca și Orșova. Suprafeţele afectate de ploi şi inundaţii pot şi trebuie să asigure o recoltă bună După cum se ştie inundaţiile din prima parte a lunii iunie au aut ca mari suprafeţe să rămî­­­âtă plante. Aceste terenuri pot produce cantităţi în sem­­e de furaje sau legume dacă ■gem cultura cea mai potrivi­­în raport de fertilitatea solu­­ții, de posibilităţile de îngrăşare şi mai ales în funcţie de epoca insămînţării. Pe baza experien­ţelor Staţiunii experimentale Tg.­­Mureş, privind însămînţarea cul­turilor furajere, date fiind con­diţiile excepţionale din acest an, recomandăm să se însămînțeze porumb furajer masă verde la distanța de 12—25 cm, asigurînd o densitate de 25—30 plante la mp, porumb furajer + floarea­­soarelui la 12—25 cm între rîn­­duri și cu 15—25 plante la mp, floarea-soarelui la 12—25 cm In­tre rînduri, asigurînd 15—20 plante la mp, varză furajeră la 12—15 cm, cu 4—8 kg de sămînţă la ha, rapiţă Liho la 12—15 cm, cu 6—8 kg de sămînţă la hectar. Cunoscînd că porumbul semă­nat în această perioadă în condi­ţiile noastre nu mai poate să pro­ducă boabe, trebuie să alegem hibrizi cit mai tardivi, care sînt capabili să producă cantităţi mari de masă verde. Dacă nu ne stă la dispoziţie HD 330, HD 400 sau HD 405 se poate semăna şi HD 208 cu mărirea densităţii. Hibrizii foarte precoce dau pro­ducţii mai slabe de masă verde decit generaţia a doua a hibrizi­lor din grupa 200. La însămînţările din prima parte a lunii iulie se obţin canti­tăţi mari de masă verde numai prin creşterea densităţii plantelor pînă la 25—30 plante la mp. Po­rumbul semănat după 20 iulie es­te expus brumei timpurii înain­tea creşterii plantelor. După a­­ceastă dată trebuie să alegem al­te plante furajere care sunt mai puţin sensibile la temperaturi joase, ca mazărea sau floarea­­soarelui. Varza furajeră şi rapiţa Liho, datorită rezistenţei lor la tem­peraturi scăzute pot fi consuma­te de animale într-o perioadă mult mai lungă, chiar pînă la căderea zăpezii. Aceste plante sunt pretenţioase la îngrăşare cu azot, se recomandă 100—120 kg azot (S.A.) la rapiţă şi 150—200 kg azot la varză furajeră, iar la porumbul furajer se obţin pro­ducţii satisfăcătoare şi cu 80—100 kg azot substanţă activă la ha. Dorim să accentuăm din nou că producţiile culturilor furajere variază foarte mult după epoca de însămînţare. In medie pe mai mulţi ani, cu o însămînţare de porumb furajer des din data de 10 iulie s-a obţinut o producţie de 39 tone masă verde la hectar. La o întîrziere de 10 zile produc­ţia a scăzut la 17 tone. Producţia de floarea-soarelui a fost mai pu­ţin influenţată de întîrziere. Ten­dinţa de scădere a producţiei în funcţie de perioada de însă­mînţare se manifestă şi la varza furajeră. Aşadar, pentru reducerea pa­gubelor să depunem eforturi pen­tru a pregăti patul germinativ numai cu disc urmat de grapă şi să însămînţăm pe fîşiile uscate toate suprafeţele afectate de inundaţii şi ale căror culturi ini­ţiale nu au mai putut fi refăcute. dr. ing. TAMAS LUDOVIC cercetător principal la Staţiunea de cercetări zootehnice Tg.-Mureş STFAIM ROSIt PAGINA ! marilor evenimente ale anului mmnm Reuniunea corală de pe Valea traiului Cu tot timpul nefavorabil, reu­niunea corală de pe Valea Nira­­jului, aflată la a VIII-a ediţie, desfăşurată la 30 iunie a.c. la Corneşti, a înregistrat o reuşită. Din cauza ploilor abundente, u­­nele formaţii corale nu au putut participa; au fost prezenţi însă cîntăreţii din Boteni, Gruişor, cei ai liceului din Miercurea Nira­­jului precum şi din localitatea­­gazdă — Corneşti. Artiştii ama­tori, oaspeţii invitaţi — reprezen­tanţi ai vieţii culturale din ju­deţ, compozitori — au fost sa­lutaţi, în limbile română şi ma­ghiară, de Demeter András, di­rectorul căminului cultural, res­pectiv Rozsa Maria, directoarea şcolii. In continuare, cele patru coruri reunite sub bagheta lui MANIFESTĂRI DEDICATE Kiss Csaba Ferenc, au anerpretat cîntecul patriotic „Pu­­i şi cre­dinţa mea“. A apărut apoi pe scenă corul din Roteni, interpre­­tînd bine, cu însufleţire, cînte­­cele „Mîndră zi a libertăţii“ de Radu Paladi, „Aici m-am născut, aceasta-i patria mea“ de Birtalan József, „In cinstea aniversării“ de Kozma Mátyás, „Glorie ţie, partid“ de Mircea Neagu. Dato­rită muncii entuziaste, neobosite a dirijorului său Inczeffy An­drás, corul din Roteni s-a afir­mat ca o formaţie puternică, cu perspective de dezvoltare. O evoluţie apreciată au avut cîntăreţii din Gruişor. Formaţia corală de aici, tînără dar viabilă şi entuziastă, a interpretat cu claritate şi precizie cîntecele „Ne conduce partidul“ de Birtalan József, „Cîntă fluieraş“ de Ion Tofan, „Sculptează în piatră şi în lemn“ şi „Slavă libertăţii“ de László Attila. In final, scena a fost ocupată de corul bărbătesc din Corneşti. Acesta, în calitatea sa de gazdă, s-a pregătit foarte bine; membrii corului au parti­cipat cu sîrguinţă la repetiţiile anterioare pentru a corespunde vechiului renume pe care l-au dobîndit în trecut. De fapt, a­­cum 5 ani, iniţiatorul reuniuni­lor corale de pe Valea Nirajului a fost corul din Corneşti, iar a­­cum tot el şi-a asumat răspunde­rea organizării celei de-a VHI-a ediţii. In programul corului au figurat cîntece ca „Vitează Ro­mânie“ de Dumitru Eremia, „Cîntecul recruţilor“ de Kozma Géza, „Patrie, credinţa mea“ de Dinu Stelian. Sub îndrumarea dirijorului Kiss Csaba Ferenc, corul bărbătesc din Corneşti des­făşoară de ani de zile o activi­tate rodnică, susţinînd spectaco­le nu numai pe scena proprie dar şi în alte localităţi. Cu prile­jul prezentei reuniuni, pentru activitate îndelungată în această formaţie, 12 membri ai corului au fost distinşi cu diplome. DÉZSI ÖDÖN La „Metalotehnica“ (Urmare din pag. 1) te. S-a definitivat pregătirea profesio­nală a peste 500 de muncitori, iar alţi 150 urmează acum cursuri de perfecţio­nare profesională. Din raţiuni economi­ce bine chibzuite s-au introdus şi pus la punct noi proce­dee tehnologice prin­tre care cel de exe­cutat garnituri rapi­de pentru maşini speciale de cusut, de executat piese turna­te din oţel; s-a ame­najat şi a fost dotat cu utilaje specifice un atelier de turnat repere din mase plastice; s-a îmbună­tăţit indicele de utili­zare a capacităţilor de producţie, ajun­­gînd la 87,5 la sută pe întreprindere, iar în secţiile productive el se apropie de 90 la sută. Iniţiativa preluată şi introdusă în între­prindere — „Micro­nul, gramul şi secun­da“ — îi consacră în acest an pe aproape 250 de muncitori. Iar metodele avansate de lucru, experienţa va­loroasă aplicată pe scară largă, face ca nucleul de elită — a evidenţiaţilor — să cuprindă tot mai multe nume, care a­­cum însufleţesc mun­ca tuturor, canalizîn­­d-o spre rezultate din ce în ce mai bu­ne. Ilotărîrea colec­tivului de a onora angajamentul asumat îşi găseşte înconti­nuu corespondent în fapte de muncă, în realizări semnificati­ve. In ateliere, la principalele locuri de muncă, strungarii, frezorii, lăcătuşii, ra­­botorii... se întrec să-şi pună în valoare întreaga capacitate creatoare, măiestria profesională şi, în­­tr-un ansamblu uni­tar de colectiv sudat, harnic, să înscrie în palmaresul întrecerii succese și mai impor­tante pînă la 23 au­gust, să facă noi pași hotărîtori în îndepli­nirea cincinalului înainte de termen.

Next