Steaua Roşie, iulie 1974 (Anul 26, nr. 154-179)
1974-07-02 / nr. 154
VIATA DE PARTID SARCINILE TINERILOR MEMBRI DE PARTID Intr-un interval de un an şi jumătate, numărul membrilor organizaţiei de partid a Unităţii forestiere de exploatare şi transport Sovata a crescut cu 26, între obiectivul întăririi rîndurilor organizaţiei de partid din această unitate economică şi cerinţele economice actuale există o strînsă legătură. Sarcinile de producţie mai mari, mai complexe, angajamentul colectivului de lucrători de a îndeplini prevederile planului cincinal în patru ani şi jumătate printr-o gospodărire raţională şi valorificarea superioară a rezervelor interne, au impus întărirea rolului conducător al organizaţiei de partid, intensificarea activităţii politice, organizatorice şi de îndrumare a acesteia. Sporirea numărului membrilor de partid trebuie să vizeze mai buna cuprindere a activităţii de la locurile de muncă, din toate sectoarele, în sensul îndeplinirii prompte şi cu cea mai mare eficienţă a hotărîrilor de partid. Acţionînd în cunoştinţă de cauză, organizaţia de partid de la U.F.E.T. Sovata şi-a organizat munca de îndrumare a organizaţiilor de bază din secţiile de exploatare şi industrializare în aşa fel ca toţi membrii de partid să fie antrenaţi în acţiunile întreprinse, iar în aprecierea activităţii depuse să se ţină cont de modul în care comuniştii îşi îndeplinesc sarcinile primite. Pornind de la principiul fundamental potrivit căruia cadrele, spiritul combativ al comuniştilor se formează în muncă, imediat după primirea în rîndurile sale a noi membri, organizaţia de partid de aici le repartizează diferite sarcini. Principala datorie a fiecărui comunist, indiferent de vechimea în partid, este ca să fie fruntaş în muncă, să aibă o atitudine pilduitoare faţă de îndeplinirea sarcinilor profesionale. La sfîrşitul fiecărui trimestru, numele marii majorităţi a membrilor de partid — printre care Maneiu Aron şi Ciurba Ioan, motorişti, Bereczki Marton, strungar, Katona Piroska, muncitoare la fabrica de lăzi, László László, mecanic de întreţinere şi alţii , sînt trecute pe lista evidenţiaţilor. Pentru a traduce în fapte hotărîrile şi măsurile luate de comitetul de partid şi organizaţiile de bază vizînd sporirea economiilor, utilizarea raţională a materialului lemnos, reducerea consumului de materiale şi carburanţi, fiecărui comunist i s-au repartizat sarcini concrete: unii se îngrijesc să nu fie aruncat la deşeuri material lemnos încă utilizabil (bucăţile mai mici de lemn vor fi folosite la fabricarea parchetului), alţii să nu ardă becurile de pomană. Aparent acestea sunt lucruri mărunte, dar aici începe formarea responsabilităţii comuniste. In cazul introducerii în procesul de producţie a vreunei metode înaintate de muncă, în cadrul acţiunilor întreprinse pentru aplicarea ei, membrii de partid, printre care şi tinerii, primesc diferite sarcini. în momentul de faţă, în acţiunea de generalizare a sistemului de retribuţie în acord global a fost înregistrat un rezultat — exprimat în procente — de 41 la sută, iar a sistemului de exploatare în coroană a arborilor — 47,9 la sută. Marea majoritate a tinerilor comunişti sunt mobilizaţi a lua parte activă în acţiunile iniţiate de organizaţia U.T.C.: plantaţii forestiere, colectarea fierului vechi; tinerii urmăresc şi informează secretarii organizaţiilor de partid despre modul în care organizaţiile U.T.C. îşi desfăşoară activitatea; participă la activitatea brigăzii artistice de agitaţie, a formaţiei de dansuri, a colectivelor de redacţie a gazetelor de perete — peste tot unde îşi pot fructifica mai bine aptitudinile. Problemele ce se ridică în legătură cu educarea şi integrarea în producţie a noilor membri de partid au fost dezbătute recent de Comitetul orăşenesc de partid. S-a apreciat că, pentru o mai bună mobilizare a noilor membri de partid în îndeplinirea sarcinilor trebuie intensificată munca de educare a acestora în direcţia cunoaşterii temeinice a documentelor de partid, citirea presei cotidiene, participarea lor la diferite conferinţe, expuneri; să fie cititori activi ai bibliotecii, să participe activ, cu spirit combativ, la discuţiile ce se desfăşoară în adunările generale. SZABÓ DÉNES SĂRBĂTORIRE Zuflamiul Ziua de 30 iunie a fost marcată, ca în fiecare an, de organizarea unor festivităţi menite să cinstească prodigioasa activitate a celui mai numeros contingent de intelectuali ai ţării: educatorii, învăţătorii şi profesorii. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej la Tg.-Mureş — în sala mare a Palatului culturii — alături de numeroşi slujitori ai şcolii din municipiu, a participat tovarăşul Pavel Chiorean, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. La sfîrşitul festivităţii o plăcută surpriză a constituit-o şi apariţia — în premieră — a corului sindicatului învăţămînt din municipiul Tg.-Mureş, ca şi a altor solişti — cadre didactice — a căror valoare interpretativă a impresionat plăcut asistenţa. Manifestări asemănătoare, prilejuite de Ziua învăţătorului, au avut loc şi în celelalte centre ale județului nostru. „ŞCOALA ŞI PRODUCŢIA“ — O EXPOZIŢIE CU LUCRĂRILE ELEVILOR DIN JUDEŢ La sediul Liceului „Al. Papiu Ilarian“ din Tg.-Mureş, a avut loc, recent, deschiderea unei expoziţii cuprinzînd lucrările cele mai semnificative ale elevilor din judeţ, efectuate în orele destinate pregătirii tehnico-productive. Intitulată sugestiv „Şcoala şi producţia“, expoziţia e închinată celor două însemnate evenimente ale anului jubiliar 1974. Deschisă în perioada 30 iunie — 10 iulie a.c., expoziţia elevilor oferă vizitatorilor suficiente puncte de referinţă pentru realizările înregistrate de elevi în pregătirea pentru practică, pentru viaţă. Cu alte amănunte vom reveni într-un număr viitor al ziarului nostru. Acţiuni cultural-educative REGHIN • La secţia marochinărie a I.P.M. Sport din Reghin, prof. Teodoru Pescaru a prezentat expunerea „Continua întărire a unităţii întregului popor în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. ţ. Colectivul de la I.U.P.S. a audiat expunerea „O confruntare contemporană dramatică — ştiinţa şi religia“ prezentată de prof. Aurel Dan. LUDUŞ • Cu ocazia Zilei învăţătorului, tovarăşul Ioan Zagon, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Luduş, a ţinut expunerea „Dezvoltarea învăţămîntului românesc în cei 30 de ani de la eliberare. Dezvoltarea învăţămîntului în oraşul Luduş“. Săptămîna trecută, la cinematograful „Flacăra“ s-a desfăşurat un ciclu de filme româneşti închinat celei de-aXXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului. Din ciclu au făcut parte filmele: Zestrea, Decorarea şi Viforniţa. SIGHIŞOARA • Două expuneri au avut loc, în zilele de 26 şi 28 iunie la Casa de cultură ţinute de prof. Hobai Alecu pe temele: „Politica P.C.R. — rodul unei activităţi teoretice creatoare“ şi „Tendinţe actuale de modernizare a religiei. Aspecte ale dialogului contemporan între ştiinţă şi religie“. Ansamblul „Doina Tîrnavelor“ a Casei de cultură din municipiu a prezentat duminică un spectacol în localitate, cu ocazia Zilei învăţătorului şi două spectacole în satele Toaca și Orșova. Suprafeţele afectate de ploi şi inundaţii pot şi trebuie să asigure o recoltă bună După cum se ştie inundaţiile din prima parte a lunii iunie au aut ca mari suprafeţe să rămîâtă plante. Aceste terenuri pot produce cantităţi în seme de furaje sau legume dacă ■gem cultura cea mai potriviîn raport de fertilitatea soluții, de posibilităţile de îngrăşare şi mai ales în funcţie de epoca insămînţării. Pe baza experienţelor Staţiunii experimentale Tg.Mureş, privind însămînţarea culturilor furajere, date fiind condiţiile excepţionale din acest an, recomandăm să se însămînțeze porumb furajer masă verde la distanța de 12—25 cm, asigurînd o densitate de 25—30 plante la mp, porumb furajer + floareasoarelui la 12—25 cm între rînduri și cu 15—25 plante la mp, floarea-soarelui la 12—25 cm Intre rînduri, asigurînd 15—20 plante la mp, varză furajeră la 12—15 cm, cu 4—8 kg de sămînţă la ha, rapiţă Liho la 12—15 cm, cu 6—8 kg de sămînţă la hectar. Cunoscînd că porumbul semănat în această perioadă în condiţiile noastre nu mai poate să producă boabe, trebuie să alegem hibrizi cit mai tardivi, care sînt capabili să producă cantităţi mari de masă verde. Dacă nu ne stă la dispoziţie HD 330, HD 400 sau HD 405 se poate semăna şi HD 208 cu mărirea densităţii. Hibrizii foarte precoce dau producţii mai slabe de masă verde decit generaţia a doua a hibrizilor din grupa 200. La însămînţările din prima parte a lunii iulie se obţin cantităţi mari de masă verde numai prin creşterea densităţii plantelor pînă la 25—30 plante la mp. Porumbul semănat după 20 iulie este expus brumei timpurii înaintea creşterii plantelor. După această dată trebuie să alegem alte plante furajere care sunt mai puţin sensibile la temperaturi joase, ca mazărea sau floareasoarelui. Varza furajeră şi rapiţa Liho, datorită rezistenţei lor la temperaturi scăzute pot fi consumate de animale într-o perioadă mult mai lungă, chiar pînă la căderea zăpezii. Aceste plante sunt pretenţioase la îngrăşare cu azot, se recomandă 100—120 kg azot (S.A.) la rapiţă şi 150—200 kg azot la varză furajeră, iar la porumbul furajer se obţin producţii satisfăcătoare şi cu 80—100 kg azot substanţă activă la ha. Dorim să accentuăm din nou că producţiile culturilor furajere variază foarte mult după epoca de însămînţare. In medie pe mai mulţi ani, cu o însămînţare de porumb furajer des din data de 10 iulie s-a obţinut o producţie de 39 tone masă verde la hectar. La o întîrziere de 10 zile producţia a scăzut la 17 tone. Producţia de floarea-soarelui a fost mai puţin influenţată de întîrziere. Tendinţa de scădere a producţiei în funcţie de perioada de însămînţare se manifestă şi la varza furajeră. Aşadar, pentru reducerea pagubelor să depunem eforturi pentru a pregăti patul germinativ numai cu disc urmat de grapă şi să însămînţăm pe fîşiile uscate toate suprafeţele afectate de inundaţii şi ale căror culturi iniţiale nu au mai putut fi refăcute. dr. ing. TAMAS LUDOVIC cercetător principal la Staţiunea de cercetări zootehnice Tg.-Mureş STFAIM ROSIt PAGINA ! marilor evenimente ale anului mmnm Reuniunea corală de pe Valea traiului Cu tot timpul nefavorabil, reuniunea corală de pe Valea Nirajului, aflată la a VIII-a ediţie, desfăşurată la 30 iunie a.c. la Corneşti, a înregistrat o reuşită. Din cauza ploilor abundente, unele formaţii corale nu au putut participa; au fost prezenţi însă cîntăreţii din Boteni, Gruişor, cei ai liceului din Miercurea Nirajului precum şi din localitateagazdă — Corneşti. Artiştii amatori, oaspeţii invitaţi — reprezentanţi ai vieţii culturale din judeţ, compozitori — au fost salutaţi, în limbile română şi maghiară, de Demeter András, directorul căminului cultural, respectiv Rozsa Maria, directoarea şcolii. In continuare, cele patru coruri reunite sub bagheta lui MANIFESTĂRI DEDICATE Kiss Csaba Ferenc, au anerpretat cîntecul patriotic „Pui şi credinţa mea“. A apărut apoi pe scenă corul din Roteni, interpretînd bine, cu însufleţire, cîntecele „Mîndră zi a libertăţii“ de Radu Paladi, „Aici m-am născut, aceasta-i patria mea“ de Birtalan József, „In cinstea aniversării“ de Kozma Mátyás, „Glorie ţie, partid“ de Mircea Neagu. Datorită muncii entuziaste, neobosite a dirijorului său Inczeffy András, corul din Roteni s-a afirmat ca o formaţie puternică, cu perspective de dezvoltare. O evoluţie apreciată au avut cîntăreţii din Gruişor. Formaţia corală de aici, tînără dar viabilă şi entuziastă, a interpretat cu claritate şi precizie cîntecele „Ne conduce partidul“ de Birtalan József, „Cîntă fluieraş“ de Ion Tofan, „Sculptează în piatră şi în lemn“ şi „Slavă libertăţii“ de László Attila. In final, scena a fost ocupată de corul bărbătesc din Corneşti. Acesta, în calitatea sa de gazdă, s-a pregătit foarte bine; membrii corului au participat cu sîrguinţă la repetiţiile anterioare pentru a corespunde vechiului renume pe care l-au dobîndit în trecut. De fapt, acum 5 ani, iniţiatorul reuniunilor corale de pe Valea Nirajului a fost corul din Corneşti, iar acum tot el şi-a asumat răspunderea organizării celei de-a VHI-a ediţii. In programul corului au figurat cîntece ca „Vitează Românie“ de Dumitru Eremia, „Cîntecul recruţilor“ de Kozma Géza, „Patrie, credinţa mea“ de Dinu Stelian. Sub îndrumarea dirijorului Kiss Csaba Ferenc, corul bărbătesc din Corneşti desfăşoară de ani de zile o activitate rodnică, susţinînd spectacole nu numai pe scena proprie dar şi în alte localităţi. Cu prilejul prezentei reuniuni, pentru activitate îndelungată în această formaţie, 12 membri ai corului au fost distinşi cu diplome. DÉZSI ÖDÖN La „Metalotehnica“ (Urmare din pag. 1) te. S-a definitivat pregătirea profesională a peste 500 de muncitori, iar alţi 150 urmează acum cursuri de perfecţionare profesională. Din raţiuni economice bine chibzuite s-au introdus şi pus la punct noi procedee tehnologice printre care cel de executat garnituri rapide pentru maşini speciale de cusut, de executat piese turnate din oţel; s-a amenajat şi a fost dotat cu utilaje specifice un atelier de turnat repere din mase plastice; s-a îmbunătăţit indicele de utilizare a capacităţilor de producţie, ajungînd la 87,5 la sută pe întreprindere, iar în secţiile productive el se apropie de 90 la sută. Iniţiativa preluată şi introdusă în întreprindere — „Micronul, gramul şi secunda“ — îi consacră în acest an pe aproape 250 de muncitori. Iar metodele avansate de lucru, experienţa valoroasă aplicată pe scară largă, face ca nucleul de elită — a evidenţiaţilor — să cuprindă tot mai multe nume, care acum însufleţesc munca tuturor, canalizînd-o spre rezultate din ce în ce mai bune. Ilotărîrea colectivului de a onora angajamentul asumat îşi găseşte încontinuu corespondent în fapte de muncă, în realizări semnificative. In ateliere, la principalele locuri de muncă, strungarii, frezorii, lăcătuşii, rabotorii... se întrec să-şi pună în valoare întreaga capacitate creatoare, măiestria profesională şi, într-un ansamblu unitar de colectiv sudat, harnic, să înscrie în palmaresul întrecerii succese și mai importante pînă la 23 august, să facă noi pași hotărîtori în îndeplinirea cincinalului înainte de termen.